TRU : „70 de ani de tragedie la Katyn”

Articol preluat de pe: traianungureanu-tru.blogspot.com

Sfîrşitul Preşedintelui Kaczynski e înconjurat de simbolistica neagră a tragediei de la Katyn, acum 70 de ani şi după 70 de ani. Un Preşedinte anti-comunist, fiul unui erou al rezistenţei poloneze, moare la Smolensk, lîngă Katyn, alături de alţi 100 de polonezi, în drum spre cel mai nefericit loc al nefericitei istorii poloneze. Kaczynski şi delegaţia care îl însoţea urmau să participe la a 70-a aniversare a ororii de la Katyn. În 1940, în impul ocupaţiei sovietice care a urmat acordului sovieto-nazist de dezmembrare a Poloniei, trupe speciale şi unităţi sovietice NKVD au executat 22000 de ofiţeri, intelectuali şi personalităţi publice poloneze. Elitele naţionale poloneze au fost decapitate. Comunismul sovietic a calculat doctrinar că o naţiune lipsită de conştiinţe se va scufunda mai repede în amoralismul socialismului de gloată.

Katyn nu e, aşadar, doar un masacru la scară industrială şi un act de negare sistematică a umanităţii. Katyn e o mostră de comunism ideologic aplicat. Exact din acest motiv – şi nu ca urmare a remuşcărilor sau dubiilor etice tîrzii – Rusia sovietică şi, în bună parte, post-sovietică a încercat şi, multă vreme, a reuşit să mintă cu toată laşitatea expertă a propagandei comuniste. Multă vreme, Katyn a fost ferecat în tăcere. Moscova a ascuns documentele lămuritoare şi a plasat răpsunderea asupra Germaniei naziste. După ce adevărul şi-a făcut loc împins de memoria vie a generaţiilor succesive ale Poloniei postbelice, „noua” Rusie democratică a refuzat să deschidă arhivele. Preşedinele Yelţin a făcut un pas curajos în direcţia bună. Însă adevărul integral, în toate detaliile lui adminstrative şi politice, rămîne ascuns, în continuare, în arhivele ruseşti. Ideologia post-sovietică a Rusiei nu se poate dezlipi de comunismul recuperat, prin viziunea de tip Putin, în beneficiul patriotismului naţional rus.

A doua tragedie de la Katyn e un amestec de simbolism istoric şi derizoriu politic. Nu mai e nimic de spus despre durerea pe care o provoacă un accident, pe locul unei dureri încă mai vechi. Însă, detaliile politico-lumeşti merită amintite, înainte de a fi înghiţite de calcule şi uitare. Lech Kaczynski a fost un Preşedine de dreapta. Un om de viziune şi, lucru de neconceput în concertul laşităţilor publice ale zilei, o voce ferită de ipocrizie. Kaczynski nu s-a temut de ridicol şi, mai ales, de defăimarea destinată de mediile de informare adevărului rostit cu claritate. Kaczynski a fost un om de integritate nepătată şi, mai departe, un politician incomod. A fost iubit de polonezi şi detestat, de la un cap la altul al lumii, de uriaşul partid al mediilor academice şi de informare care l-au zugrăvit şi desfigurat în fel şi chip. Dar Kaczyinski n-a fost nici fascistul, nici anti-liberalul, nici extremistul pe care l-au descris cu insistenţă agit-prop mediile conforme ale consensului liberal. Kaczynski a fost un polonez născut şi educat de istoria Poloniei.

Moartea lui Kaczynski e, din nefericire, prilejul unor clarificări triste. Coverage-ul continuu de tip CNN-BBC e în fiecare clipă dovada documentată a ignoanţei şi dezintersului faţă de crimele capitale ale comunismului. Prezentatorii nu ştiu nimic despre Katyn, nu pot pronunţa cuvinte simple ca Smolensk sau Katyn şi nu se pot orienta în faptele elementare care dau faţa sovietică a celui de-al doilea răboi mondial. În schimb, au grijă să reamintească subtil şi perfid că fostul Preşedinte al Poloniei era un radical, un om de dreapta, cu alte cuvinte un indezirabil.
Avionul în care şi-au găsit sîrşitul Preşedintele Kaczyinski şi cele 100 de persoane care îl însoţeau era un TU 154, „perla” industriei aeroanutice sovietice (cu o rată istorică de accidente de 7 ori mai mare decît media Boeing). Avionul se afla în serviciul Preşedinţiei poloneze de 20 de ani. Cînd Preşedinţia a încercat să cumpere an avion nou, s-a declanşat instantaneu valul de populism instrumentat în astfel de ocazii de corifeii de presă: „oamenii mor de foame şi Preşedintele vrea avion”, „ atîtea şcoli, spitale şi grădiniţe s-ar putea construi cu banii aruncaţi de fereastră de Preşedinte”. Iniţiativa a fost abandonată. Scandalul e cît se poate de asemănăror cu aşa zisa dezbatere dusă în România pe aceaşi temă.

Colegii polonezi din Parlamentul European s-au adunat imediat la birouri sau au plecat în ţară. Am avut mereu relaţiile cele mai bune cu parlamentarii polonezi (fie creştin-democraţi, fie socialişti). I-am contactat dimineaţa şi am aflat de la ei că pilotul avionului a încercat şi a ratat de 4 ori aterizarea, în condiţii de ceaţă densă, pe aeroportul militar din Smolensk (un aeroport rudimentar folosit destul de rar). Erau toţi înnebuniţi de durere. Fiecare avea cunoscuţi, foşti colegi de universitate sau de Parlament între dispăruţi. Le-am transmis condoleanţe şi am vorbit îndelung despre figura excepţională a lui Kaczyinski.

Polonia trece printr-un moment greu. Îl va depăşi, cu siguranţă. Pentru că solidaritatea şi puterea în faţa tragediei sînt, deja, calităţi colective ale acestui popor care nu şi-a abandonat niciodată valorile şi n-a pus capăt nicicînd speranţei.

TRU

Facebook Comments

De Bleen

Mirel-Valentin Axinte (Bleen) scrie despre politică începînd cu august 2008, cînd a deschis blogul bleen.ro. Pînă în iulie 2014 a fost fondator, redactor șef și autor la Blogary. Din iulie 2014 s-a retras.

14 comentarii

  2. auzitzi ce zice Gorby despre Perestroika: "barzii nostri cintau despre libertate". da – si le raspundea un cor de kaghebisti: ra-ta-ta-ta! merita rasfoite si tezele lui Ilici Iliesckovici despre Revolutzie:
    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7133593-vide…
    si faptul ca Sutzu si Alecu Racoviceanu si-au lansat "jurnalul" de fatza cu simandicoasele fetze. in fundal: figura palid-resentimentara a lui Umilica Constantinescu.

    Răspunde

  3. Cei care au murit la Katyn a inclus un amiral, doi generali, 24 colonei, 79 colonei locotenent, 258 specializări, 654 căpitani, 17 căpitani navale, 3420 subofiţeri, şapte preoţi, trei moşieri, un prinţ, 43 funcţionari, 85 persoane fizice, şi 131 de refugiaţi . De asemenea, printre cei morţi au fost de 20 profesori universitari (inclusiv Stefan Kaczmarz); 300 medici; mai multe sute de avocaţi, ingineri, şi profesori, precum şi peste 100 de scriitori şi jurnalişti, precum şi aproximativ 200 de piloţi. În total, NKVD-ul executat aproape jumătate din corpul ofiţeresc poloneze [1]. În total, în timpul masacrului de NKVD-ului au ucis 14 de generali poloneză: [27] Leon Billewicz (ret.), Bronisław Bohatyrewicz (ret.), Xawery Czernicki (amiral) , Stanisław Haller (ret.), Aleksander Kowalewski (ret.), Henryk Minkiewicz (ret.), Kazimierz Orlik-Łukoski, Konstanty Plisowski (ret.), Rudolf Prich (asasinat în Lviv), Franciszek Sikorski (ret.), Leonard Skierski (ret.), Piotr Skuratowicz, Mieczysław Smorawiński şi Alojzy Wir-Konas (promovat postum). O simpla 395 de prizonieri au fost salvate de la sacrificare, [4] printre ei Stanisław Swianiewicz şi Józef Czapski. [1] Acestea au fost luate în lagărul de Yukhnov şi apoi în jos pentru a Gryazovets. Ei au fost singurii care au scăpat de la moarte. [Necesită citare]

    Răspunde

  4. Those who died at Katyn included an admiral, two generals, 24 colonels, 79 lieutenant colonels, 258 majors, 654 captains, 17 naval captains, 3,420 NCOs, seven chaplains, three landowners, a prince, 43 officials, 85 privates, and 131 refugees. Also among the dead were 20 university professors (including Stefan Kaczmarz); 300 physicians; several hundred lawyers, engineers, and teachers; and more than 100 writers and journalists as well as about 200 pilots. In all, the NKVD executed almost half the Polish officer corps.[1] Altogether, during the massacre the NKVD murdered 14 Polish generals:[27] Leon Billewicz (ret.), Bronisław Bohatyrewicz (ret.), Xawery Czernicki (admiral), Stanisław Haller (ret.), Aleksander Kowalewski (ret.), Henryk Minkiewicz (ret.), Kazimierz Orlik-Łukoski, Konstanty Plisowski (ret.), Rudolf Prich (murdered in Lviv), Franciszek Sikorski (ret.), Leonard Skierski (ret.), Piotr Skuratowicz, Mieczysław Smorawiński and Alojzy Wir-Konas (promoted posthumously). A mere 395 prisoners were saved from the slaughter,[4] among them Stanisław Swianiewicz and Józef Czapski.[1] They were taken to the Yukhnov camp and then down to Gryazovets. They were the only ones who escaped death.[citation needed]

    Răspunde

  9. si pe rusi, la fel.
    http://www.gandul.info/international/gazul-din-po…

    ai mei (din partea tatii) sunt fugari basarabeni. aveau 200 de hectare de vie pe malul Nistrului, 2 case in Chisinau (desi stateau linga, unde aveau si o moara). 12 copii care umblau cu camesoaie pina la virsta de 12 ani, dupa care puteau avea pantaloni si sa se apuce de arat, plivit, copilit, semanat, cosit, prasit, morarit, cules via, stors, baut, vindut samd – dar erau chiaburi in acceptziunea scirbelor comuniste. asa ca au fugit. din pacate, mosul meu, mare impatimit de vie, a luat-o la pas cu carutza si s-a oprit linga Arad (comuna Vladimiresti) – ca vazut el acolo vie, si a auzit vorba nemtzeasca. si-a zis ca a ajuns intre oameni. din pacate, l-au ajuns rusnacii din urma – iar ai nostri, ca brazii, au vrut sa-l returneze ca transfug. 5 ani a stat prin paduri cu familia pina s-a terminat vinatoarea de basarabeni/moldoveni.

    Răspunde

  13. Si totusi… Desi exista coincidente incredibile,acestea se leaga de obicei de o singura tema.(date de nastere,locuri comune,etc.)Cand se intersecteaza mai multe planuri,cand interese legate de evenimente au acelasi beneficiar,cand apar greseli omenesti care ajuta destinul,este rational ca si in astfel de cazuri sa-ti pui intrebari.Va aduc aminte ca unele coincidente spectaculoase si-au aflat rezolvari prin simple desecretizari ale unor arhive.

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *