Gata! M-am decis! Am coaiele să o fac! Eu, cu votul meu, am puterea de a schimba ceva în ţara asta! Ca şi voi, după douăzeci de ani de politică m-am ales cu scîrba. De ce Băsescu vrea un al doilea mandat? Ce-mi oferă Crin? Nu pot vota cu un Prostănac de stînga ţinut în […]
Puțină campanie pentru Geoană
Am observat ca domnul Geoana foloseste obsesiv sintagma: “Cred cu tarie”. Mi-am permis sa-l citez si sa adaug si completarea facuta de Doamna de moravuri discutabile care se exprima cu flatulozitate:
UPDATE: În chestiunea tăriei și a domnului Văcăroiu, primim prin fax acest drept la replică, de la un fan PSD: “Geoană nu e alcoolic, el […]
Vânătorii vânați, turnatorii turnati și hoții prădați
Ati vazut in filmele americane cu mafioti cum apare cate unul care pleaca de jos, vinde droguri, sparge banci, ucide, aduna avere si urca in ierarhie, pentru ca, pana la final, sa aflam ca, de fapt, tipul e politist sub acoperire? Cel putin Donnie Brasco era cat p-aci sa mosteneasca famiglia nasului prelucrat de el […]
Asa vorbeste Vladimir Voronin. Din rau tot in mai rau
“Unde s-a mai văzut ca un politician să declare că are un as în mânecă pentru comuniști? Șuler, da nu politician!” (Despre Mihai Ghimpu și declarația acestuia că ar avea un as în mânecă pentru PCRM)„Și acum faceți cu mine tot ce …
Interesele Rusiei in Romania si secretomania lui Geoana
Articol de: Bleen
Interesele Rusiei în România şi secretomania lui Geoană
Ce interese are Rusia în România? Preluarea puterii economice cu ajutorul politicului şi apoi influenţarea politicului cu ajutorul economicului. Preluarea resurselor energetice şi transformarea României într-un stat complet dependent de energia importată din Rusia. Nu mai sîntem în 1992 sau 1995, cînd aveam un preşedinte rusofil dar nu prea mai aveam Rusie. Acum avem Rusie, şi încă una foarte puternică. Şi nu ne mai trebuie decît un preşedinte rusofil.
Şi încă ceva: România e membră UE. Rusia are nevoie de cît mai multă influenţă politică şi economică în interiorul UE.
Să presupunem că Hrebenciuc împreună cu un fost ofiţer al serviciilor secrete ruse (GRU, în speţă), actualmente reprezentant al unei firme ruseşti din domeniul energetic ce activează în România i-au aranjat lui Geoană o întîlnire secretă cu un consilier al lui Medvedeev. Şi să zicem că în firma respectivă e implicat însuşi statul rus.
Deci, ce ar putea primi de la ruşi şi ce le-ar putea oferi un candidat la preşedinţie cu şanse reale de a deveni preşedinte?
Dacă Geoană a vrut să ajute diplomaţia românească, să facă lobby pentru bunăstarea şi liniştea României, să ne împace cu marele şi blîndul vecin de la Răsărit, de ce a ţinut secretă vizita? Nu era lucru de fală să arate că, odată cu venirea lui la preşedinţie, România va ieşi din mult clamata (de către PSD-PNL) izolare? Era o notă bună pentru imaginea lui de prezidenţiabil, un atu în lupta electorală: „Iată Geoană ne scoate din izolare, ne ieftineşte gazul, ne împacă cu ruşii, ne aduce tezaurul, ne aduce liniştea, pensia şi medicamentele” De ce şi-a privat echipa de campanie de un asemenea atu, ţinînd secretă întîlnirea (nu ştia aproape nimeni în PSD, nici chiar Diaconescu, deşi a fost pus să declare că ştia)? Să facă Geoană filantropisme pe furiş? De ce atîta secretomanie cînd faci fapte bune şi cînd îţi pui la treabă cel mai puternic atu: imaginea de diplomat cu experienţă?
Erorile mandatului Basescu
1. Reformarea ratata a PD: Dupa aducerea lui Boc la presedintia partidului Basescu n-a facut nimic pentru a indeparta din partid vechea garda a “partidului-club-de-afaceri”, cu cei doi exponenti principali, Videanu si Berceanu. Asa cum spuneam in alt post, cei care sint in politica doar pentru cresterea afacerilor proprii sint si vor fi principalul obstacol […]
Maşina de spălat funcţionează cu căcat
Răzvan Dumitrescu susţine că sursa “Curentul” a fost foarte puţin credibilă şi nu au avut timp să întrebe toţi oamenii implicaţi, să dea nişte telefoane, etc.
Răzvan Dumitrescu recunoaşte că o înregistrare recunoscută de participanţii la discuţie (e drept, la publicaţii mult mai mici decît un colos specializat în informaţie) nu este o sursă credibilă.
Răzvan Dumistrescu […]
Gîndeacul și Roșcănescul
Un Gîndeac, cam grăsuț dar plin de sine, se visa ministru de externe. Umbla pe la televiziuni, privea de sus, oblic, prin lentile, ofta superior. Mă rog, tot arsenalul marilor analiști. Guvernul se făcu fără Gîndeac iar insecta noastră analistă își roase antenele de furie. Apoi, fără funcție aflîndu-se, îl părăsi și amanta iar el […]
Nevoia de leadership
Am fost recent prin țară. E haos, circ și derivă. Mi se pare foarte periculos. Mai toți oamenii cu care m-am întâlnit au probleme serioase, criza se adâncește, e nevoie de coeziune și de acțiune. Avem în schimb dispute politice și paralizie. Nivelul de iresponsabilitate politică a atins cote de neimaginat și a devenit chiar […]
frumuseţea sovietică
am găsit în romlit un text pe care l-am citit de două ori la rând (chiar dacă arată a cearşaf şi se întinde pe o pg juma; are totuşi o poză cu belousova şi protopopov), scris de un rus despre care n-am găsit nicăieri nici o informaţie. îl cheamă igor irkevici şi deşi leo butnaru scrie în cele câteva rânduri despre el că face parte din pen clubul din rusia, pe site-ul lor n-am găsit nici un igor irkevici. dragă igor, ce fel de cărţi scrii tu şi cum pot să le citesc şi eu?
de dragu celor câteva ore de rusă pe care le-am făcut anu trecut pe vremea asta, de dragu celor 5 ani ai mei petrecuţi, ca orice copil dintr-un stat estic, aproape de patria sovietică (cel puţin în teorie), de dragu anilor întregi în care-am urmărit campionatele de patinaj artistic la televizor (mai întâi comentate de ţopescu-patinatoarea-poartă-un-costum-auriu-cu-paiete-albastre-şi-mânecuţe-roşii, şi apoi pe eurosport, unde-aveam parte şi de probele de calificare, şi de transmisiuni color), cu o foaie de hârtie pe care notam toţi concurenţii, notele mele şi notele juriului, de dragu frazei ăstea interminabile, transcriu câteva fragmente de text (din care n-am priceput decât un sfert din aluziile culturale):
„Eu nu sunt comunist. Însă şi mie îmi pare rău de frumuseţea sovietică ce pleacă. Ea nu a salvat nici lumea, nici chiar Puterea sovietică. Nu trezeşte compasiune. Dânsa nu merită să fie compătimită. Şi totuşi, ţi se face milă de ea. A fost irepetabilă… (…) Era severă, dar sentimentală. Avea ochi ruseşti şi pomeţi mongoli. Talie de viespe, dar totdeauna şolduri late şi neabătut lată în spate. Buze subţiri, palide şi, nu se ştie de ce, uşor muşcate. Frunte îngustă şi urechiuşe de pisică, spălăţele. (…)
Uneori frumuseţea sovietică urca pe tractor, de unde ajungea să fie Paşa Anghelina. Alteori se ducea în spatele frontului duşman şi devenea Zoia Kosmodemianskaia. Uneori pleca să navigheze prin latitudini boreale şi era spărgătorul de gheaţă „Lenin”. Uneori se rotea, în salturi, pe bârnă şi era Olga Korbut. Uneori făcea carieră de succes pe linie de partid şi prin urmare era ministrul culturii Furţeva. Uneori putea să se rătăcească în pădure, în acest caz fiind Scufiţa roşie. Uneori frumuseţea sovietică i se dedubla, după care era scriitorii Ilf şi Petrov sau fraţii-atleţi Znamenski, ce concurau la probele de alergări. (….) Apoi a ieşit în Piaţa roşiem striga „Jos puterea sovietică” şi era disidentă. Apoi citea frumos cu voce tare versuri şi era Bella Ahmadulina. Apoi devenise tăcută, se pregătea să meargă la mânăstire şi era Anna Ahmatova. Apoi s-a spânzurat şi era Marina Zvetaeva. Apoi au început să-i crească sprâncene stufoase şi dânsa era Brejnev. Apoi pleşuvea şi deja era lenin. Apoi scria versuri şi era Pasternak. Apoi se blinda, devenea tanc şi intra în Praga. (…) Apoi devenea pop-star şi era Alla Pugaciova. Apoi şi-a descoperit calităţi extrasenzoriale şi era vindecătoarea Giuna. Apoi pe frunte i-a apărut o pată, şi era Gorbaciov. Apoi se revărsa în lung în lat şi în curmeziş, inunda totul în jur şi era fluviul Volga umflat în primăvară. Apoi devenea staţia atomică de la Cernobîl, după care exploda în p… măsii toată deodată.”
„Patinajul sovietic apăruse din nimic, de nicăieri. În Rusia, totdeauna s-a dansat prost şi s-a patinat aşijderea prost. În Rusia dansau frumos doar ţarii şi scriitorii ruşi. Dacă erau treji, ruşii, chiar dacă ştiau să danseze, se ruşinau s-o facă. În genere ruşii au dansat totdeauna prost şi, de obicei, în locul lor acest lucru îl făceau balerinele, inşii beţi, ucrainienii, ţiganii şi urşii. Inventând patinajul artistic, comuniştii au astupat spărturile din corabia vieţii ruseşti.”
(textul se cheamă „istoria frumuseţii sovietice. în memoria patinajului artistic sovietic.” traducere de leo butnaru)
e genu de text care se citeşte rânjind/zâmbind amar. după care am deschis obs cult şi-am dat peste un interviu luat de şimonca micaelei ghiţescu. „memoria”, „revista gândirii arestate” (pe care-am citit-o în ultimii ani), n-o să mai apară, pentru că n-a mai primit bani de la afcn. e, probabil, cea mai tristă veste a începutului de toamnă.
