Monica Macovei și PDL au inițiat un proiect de modificare a legii partidelor prin care se relaxează condiițile de înființare a unui partid. Astfel, nu va mai fi nevoie de 25 000 de semnături din 18 județe, ci doar de 500 din 10 județe.
Într-adevăr, 500 e mult mai bun decît 25 000, însă 10 nu e mai bun decît 18. Acest proiect nu elimină îngrădirea libertății de asociere și nici nu le permite cetățenilor să se implice în viața comunității, la nivel local, pe teme specifice.
Cămașa e mai aproape de piele decît haina. Nu toți românii vor să salveze țara în integralitatea sa, împreună cu cartelul politic mafiot care se întinde de la un capăt la altul al spectrului politic. Unii dintre ei, și nu puțini, poate că vor să-și salveze orașul sau județul. Sau poate că vor să salveze un parc sau un monument istoric sau vor să deschidă orașul pentru dezvoltare industrială sau turistică. Poate că vor să lupte cu baroneții locali, cu mica mafie municipală sau orășenească. Un ong face flashmoburi, proteste, rapoarte, investigații etc. Toate acestea sînt utile, dar la nivel politic se lovesc de cartelul politic care ne conduce. Un partid municipal poate mai mult, poate bloca inițiativele partidelor mari sau poate veni cu inițiativele sale și, prin negocieri, poate influența scena politică locală și politica orașului, a zonei sau a județului. Poate chiar decisiv în unele momente.
Uitați-vă la ce se întîmplă în politică și în partide. Vi se pare că tactica luptei din interior a funcționat? Cu mici excepții, vajnicii noștri luptători sau reformiști ai sistemului s-au lăsat mușcați și transformați la rîndul lor în vîrcolaci. Unii mai soft, unii penibili, alții chiar siniștri. Tactica înfiltrării funcționează doar în investigațiile polițienești, că acolo nu trebuie să reformezi mafia, trebuie s-o desființezi, s-o bagi la pușcărie.
Inițiativa privată nu naște corporații peste noapte. Dacă lui Jobs, Gates, Brin, Zuckerberg, Ingvar Kamprad sau Honda li s-ar fi cerut să-și înregistreze la registrul companiilor din țările lor corporația cu sedii, flote de mașini și milioane în cont, n-ar fi avut ce, că erau niște amărîți într-un garaj sau într-o cameră de cămin. Și am dat doar exemplele strălucitoare ale reușitei. Porumbeii au învățat să zboare aruncîndu-se de pe stînci în gol. Cîteva milioane sau zeci de milioane de ani au căzut ca pietroaiele. În spatele marilor succese sînt zeci de milioane de încercări nereușite. Dar toate acestea au antrenat spiritul de inițiativă și au creat o mentalitate de voluntari și independenți.
Gîndiți-vă că dezvoltarea economică și politică sînt țintele, iar inițiativele libere din economie și politică sînt gloanțele. Ca să nimerești zece gloanțe, tragi o mie. Legea română ne spune că glonțul trebuie să fie de argint, să coste o mie de euro și să fie tras dintr-o armă de argint, care costă zece mii de euro. Cine își permite astfel arme și gloanțe? Vor trage doar cîțiva, Voiculescu și Dragnea, de exemplu. Și vor nimeri așa cum au nimerit și pînă acum. România, după 24 de ani, încă mai așteaptă să decoleze politic și economic. Problema e că România e un autobuz suflat cu aur și cu pește de sticlă pe bord. Cartelul politic și economic de la volan încearcă să găsească cea mai bună soluție de decolare, dar refuză aripile. Orice, dar fără aripi! Ei ne spun că autobuzul va decola, noi ne facem că-i credem. Știm bine că nu se va întîmpla niciodată. Fără libertate de asociere, politică, economică, culturală, de orice fel, fără libertatea inițiativei private nu vom ieși din șanțul în care ne-am împotmolit.
Conform legii actuale din fiecare ou trebuie să iasă o găină în mărime naturală.
Cifrele proiectului Macovei-PDL sînt arbitrare, chiar dacă mai bune decît ale legii actuale. Însă acest proiect are un mare merit: pune pe tapet subiectul libertății de asociere și condițiilor de înființare a unui partid. Și, la urma urmei, împreună cu celelalte partide, poate fi îmbunătățit în Parlament.
Este extrem de important ca tema să aibă vizibilitate publică și este extrem de important să vedem cum se poziționează și cu ce argumente toți actorii politici și cei ai societății civile. Care sînt opiniile și argumentele liderilor și parlamentarilor marilor partide și care sînt pozițiile oficiale ale acestor partide? Ce cred despre legea partidelor PSD, UNPR, PC, PNL, PDL, UDMR, PNȚcd, PFC, PMP?
Care sînt argumentele pentru îngrădirea libertății de asociere? Care sînt argumentele condiționării geografice? Sper să vedem în curînd. În zilele ce urmează celelalte partide trebuie să adopte o poziție față de inițiativa Macovei-PDL.
UPDATE.
Comisia de la Veneția zice:
e) Geographic Location
80. Provisions regarding the limitation of political parties which represent a geographic area should generally be removed from relevant legislation. Requirements barring contestation for parties with only regional support potentially discriminate against parties that enjoy a strong public following but whose support is limited to a particular area of the country. Such provisions may also have discriminatory adverse effects on small parties and parties representing national minorities.81. A requirement for geographic distribution of party members can also potentially represent a severe restriction of political participation at the local and regional levels incompatible with the right to free association. As such, geographic considerations should not be a requirement for political party formation. Nor should a political party based on a regional or local level be prohibited.
Pentru cine nu știe, Comisia de la Veneția e unul dintre organismele europene care ne-au salvat la lovitura de stat din 2012.
Pe blogul Monicăi Macovei, la propunerea de reviziuire a legii de înfiinţare a partidelor, am citit un comentariu care demonstrează că, dacă porneşti din start cu limitări, de genul „500 de membri din 10 judeţe”, adică cu restricţii arbitrare, restricţii care sunt împotriva libertăţii de asociere, atunci pe acest fond arbitrar poţi concepe la nesfârşit alte restricţii arbitrare. De pildă, cineva spune:
„Eu v-as sugera sa aduceti un amendament la acest proiect de lege, si anume sa oferiti posibilitatea infiintarii unor partide circumscrise strict unor interese locale. Un astfel de partid ar avea nevoie, sa zicem, de numai 150 de semnaturi pentru infiintare, dintr-un singur judet, si nu poate sa aiba candidati la alegeri si liste decat in judetul respectiv.”
Or, asta e deja o neînţelegere. Ăsta ar fi un exemplu de cum ar arăta legea, dacă ar fi reviziută în sensul prost, aşa cum a fost revizuită legea electorală, de s-a ajuns la actuala aberaţie.
Legea de înfiinţare a unui partid ar trebui să prevadă un număr minim de doi sau trei membri fondatori. În rest, pentru că am văzut că lumea se teme de partide etnice sau de partide cu tot felul de scopuri dubioase, e suficientă legea actuală care prevede în mod explicit ce nu poate să fie un partid. De pildă, articolul 3, dar şi alte articole:
„Art. 3.
(1) Pot functiona ca partide politice numai asociatiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, si care militeaza pentru respectarea suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.
(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activitati pe care le organizeaza, incalca prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau (4) din Constitutie.
(3) Este interzisa afilierea partidelor politice la organizatii din strainatate, daca aceasta afiliere incalca valorile prevazute la alin. (1).
(4) Partidele politice nu pot organiza activitati militare sau paramilitare si nici alte activitati interzise de lege.”
În fine, am mai văzut şi un alt argument în favoarea restricţiei actuale. Această restricţie ar fi bună, pentru împiedică apariţia de partide periculoase, nefiind foarte clar în ce constă pericolul. Dar oare PSD, PC, PNL sau altele nu sunt periculoase? Este normal să restrângi libertatea de asociere, spunând că din această libertate pot apărea pericole? Păi, atunci să fie interzisă cu totul libertatea de asociere, ca nu cumva să apară pericole. Este clar că, de fapt, această restricţie a fost gândită pentru a nu pune în pericol clasa politică deja constituită.
Legea modificată, cu noua restricţie de 25.000 de membri fondatori, a fost publicată în M.O. pe data de 17 ianuarie 2003. Păi, ce puhoi de partide ameninţa să apară chiar prin ianuarie 2003? Nu a protestat nimeni pe atunci? Înţeleg că Năstase strângea şurubul pentru a nu i se pune în discuţie viitoarea dinastie dar oare PD şi PNL, condus pe atunci de Stolojan, să nu fi avut nimic de spus?
Și încă una, apropo de argumentul etnic:
”Further, the United Nations Declaration of the Rights of Persons Belonging to National or Ethnic, Religious and Linguistic Minorities states that “[p]ersons belonging to minorities may exercise their rights…individually as well as in community with other members of their group, without any discrimination” (Article 3(1)). Such instruments fully guarantee the right to form and associate with political parties to all members of minority groups within a country’s jurisdiction.” (Comisia de la Veneția)
Dispersia geografică îngrădește dreptul minorităților etnice concentrate geografic de a se asocia și exprima politic.
Și tot Comisia de la Veneția:
66. While registration as a political party is required, substantive registration requirements and procedural steps for registration should be reasonable. Where such registration requirements exist, they should be carefully drafted to achieve legitimate aims necessary in a democratic society.
67. A case study of different registration requirements of OSCE participating states previously conducted by the Venice Commission illustrates the points above, indicating that:
“There are no registration requirements in Germany, Greece or Switzerland… In Denmark and The Netherlands, political parties are not obliged to register, but certain formalities are required in order for them to participate in elections. In Ireland, registration simply enables a party to post its name alongside those of its candidates, while in Sweden it protects the party’s exclusive right to use the name.In some states where political parties are required to register this is merely a formality, as in Austria, Spain, Uruguay or Norway, where the only condition is to produce 5000 signatures. In other countries, however, the authorities make sure that the party fulfils the material requisites applicable to political party activities (this is the case, for example, in the Czech Republic, Latvia, Poland and Russia).”
Am văzut că un argument împotriva eliminării condiționărilor geografice la înființarea unui partid e acela că se vor înființa partide etnice. Nu ține vrăjeala.
Minoritățile etnice pot participa la alegeri (la nivel național sau local) fără să-și facă partide, prin organizațiile etnice. Vezi UDMR la nivel național, vezi FDGR la nivel local.
Deci din punctul lor de vedere nu se schimbă nimic.
Iar dacă KGB-ul vrea să facă un partid extremist la Pungești, își face chit că e nevoie de 100 de mii de semnături din 40 de județe. Deși nu există nicio legătură între separatism și condițiile de înființare al unui partid. La noi separatismul e imposibil prin Constituție și nu poate fi impus decît prin forță, cu tancurile, nu cu partidele.
Singurii care sînt loviți de această condiționare geografică sînt oamenii care vor să se implice activ în politica locală, a comunității lor, care vor să fie aleși în Consiliul Local și să voteze, nu doar să facă mitinguri afară sau să se lege cu lanțuri de Casa Memorială din 1847 care va fi demolată.
Se poate intampla următoarea chestie: parlamentarii sa accepte unui partid format de membri proveniti dintr-un singur judet (argumentul: sustinerea unor proiecte locale), dar conditionarea acestuia sa participe doar la alegerile locale pentru judetul din care provin membri fondatori si cu privire la care se asuma in statut scopul formarii partidulu („salvarea cetatii Sighisoara”) sau participarea la alegerile generale doar dupa depunerea prealabila a unor semnaturi dintr-un numar apreciat ca fiind reprezentativ de judete.
Adica, in varianta asta poate deveni mai digerabil proiectul pentru establishmentul actual (se obtine un mic pas, dar nu se rezolva problema pentru cei care tintesc la mai mult decat problema locala; tot ar fi insa ceva, se porneste atacul la establishment de pe plan local, posibil de la nivelul fiecarui judet), si se pot rasturna previzibile argumente contrare.
Cu toate acestea, sunt convins ca establishmentul va refuza chiar si acest pas, pentru ca, desi e mic, poate produce in timp mari rasturnari.
Problema nu e la nivel național, că ei știu că e greu de spart cartelul acolo. Problema e la local.Le e frică.