Reforma instituțiilor media de stat din Romania

Dictionarul ne spune ca radioul si televiziunea publice sint institutii media a caror finantare este sustinuta partial sau in totalitate de platitorii de impozite. Acesti bani ajung la aceste institutii prin intermediul administratiei care, intr-un regim democratic, se schimba, in cicluri electorale, in functie de partidul, partidele care detin majoritatea parlamentara.  In tarile cu traditie democratica, radioul si televiziunea de stat sint insa cu totul independente din punct de vedere politic, tocmai pentru ca sint platite, in parte sau total, de catre public.  Nu insa si in Romania, unde si inainte de 1989, si dupa 1989, cele doua institutii au fost controlate de regim. Autoritar inainte de 1989, controlate mai subtil dupa.

Intr-o postare pe blogul ei personal din ianuarie 2010, deputatul PD-L Raluca Turcan (presedinta comisiei de mass-media din Camera Deputatilor) promitea sa reia in acest an demersul legislativ pentru reformarea radioului si televiziunii publice de la Bucuresti. Reformarea, adica de-politizarea lor, ceea ce vrea sa insemne renuntarea la modul in care sint desemnati membrii consiliilor de administratie, pentru ca acestea sa nu mai fie o reflectare a spectrului politic. Membrii consiilor de administratie sint acum desemnati prin vointa grupurilor parlamentare, a guvernului si a presedintelui.

In iunie 2009, Camera Deputatilor din Romania a respins cu 131 de voturi ”impotriva”, 93 “pentru” si 4 abtineri, pachetul de legi privind reformarea celor doua institutii media de stat, initiat de Raluca Turcan si elaborat impreuna cu mai multe organizatii neguvernamentale, intre care si Centrul pentru Jurnalism Independent.

Partidul Social Democrat, Partidul National Liberal si Uniunea Democrata Maghiara din Romania au votat atunci impotriva.

Votul de respingere din iunie 2009 a fost punctul culminant al unui proces inceput in toamna lui 2004, cind partidele care au cistigat atunci alegerile parlamentare (intre care si Partidul National Liberal) declarasera ca una din prioritatile lor era reformarea televiziunii si radioului de stat.
Votul negativ a fost asadar o nerespectare a promisiunii de de-politizare a acestor doua institutii, vazute, de 20 de ani incoace, ca instrumente de control al mesajului mediatic in favoarea autoritatilor, indiferent de culoarea lor politica.

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei si Centrul pentru Jurnalism Independent au condamnat la vremea respectiva respingerea in Parlament a proiectului de lege pentru modificarea legii de functionare a serviciilor publice de radio si televiziune. Aceasta respingere, au spus atunci organizatiile respective, demonstreaza inca o data lipsa de vointa a clasei politice pentru depolitizarea acestor servicii.

Citez in continuare din comunicatul comun dat publicitati in 2009: „Iresponsabilitatea politicienilor risca sa prelungeasca o situatie ce nu are alta perspectiva decat distrugerea televiziunii publice, aflata intr-o criza financiara, institutionala si de credibilitate fara precedent”.

Despre aceasta lipsa de credibilitate vorbea in iulie 2009 intr-un dialog cu Iulian Comanescu pentru Hotnews directoarea Centrului pentru Jurnalism independent Ioana Avadani: „Chestiunea cea mai dura, pe langa lipsa de vointa politica pentru reformarea institutiilor publice de media, este scaderea audientei televiziunii publice. De fapt, prin asta, televizunea devine un instrument pacificat. Nu ne mai intereseaza, fiindca oricum nu se mai uita nimeni la TVR, dar prin insasi aceasta scadere TVR isi pierde mandatul ei de institutie publica”.

Situatia e alarmanta, continua Ioana Avadani, pentru ca majoritatea publicului se informeaza de la televizor: „80% dintre romani isi iau informatia de la televizor, ca sa spun asa. In conditiile in care televiziunea publica abdica de la mandatul ei, iar televiziunile private fraternizeaza cu guvernul, chiar nu mai stiu cat de curata este informatia pe care o primim”.

Fraternizeaza sau nu, in functie de cine se afla la guvernare, am adauga noi.

Am intrebat-o pe Ioana Avadani, vineri 5 februarie 2010, daca s-a schimbat ceva din iunie 2009. „Nimic” a raspuns ea.

Facebook Comments