- Listele electorale – fiecare cetățean român cu drept de vot, indiferent de domiciliu, trebuie să se înscrie pe listele electorale pentru a putea vota. Se pot înscrie toți cetățenii care au 18 ani împliniți în ziua votului, chiar dacă înscrierea se face cu o lună sau două înainte de alegeri. Înscrierea trebuie să fie simplă, pe baza actului de identitate și a unei declarații pe proprie răspundere.
- Desemnarea prim ministrului – prim ministrul este desemnat de partidul sau alianța înregistrată la tribunal care are cele mai multe mandate. Dacă guvernul format de prim ministrul desemnat nu trece de votul Parlamentului, atunci dreptul de a face următoarea desemnare îi revine Președintelui, care va face acest lucru în urma consultării tuturor partidelor parlamentare. La 3 desemnări care nu trec de Parlament, acesta se dizolvă și se organizează alegeri anticipate. La 2 desemnări făcute de Președinte și respinse de Parlament, Președintele este demis. Astfel, la a 3 a desemnare care nu trece de Parlament, Parlamentul se dizolvă și Președintele este demis, urmînd a se organiza alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate. Președintele este automat demis și dacă premierul desemnat de el nu reușește să strîngă cel puțin 25% din voturile Parlamentului.
- Suspendarea Președintelui – se poate face doar dacă Curtea Constituțională a stabilit, prin majoritate calificată, la sesizarea Parlamentului, că Președintele a încălcat grav Constituția. Trebuie definită încălcarea gravă: ce înseamnă asta, încălcarea căror articole din Constituție constituie încălcare gravă. Din momentul în care Curtea Constituțională a stabilit că Președintele a încălcat grav Constituția, Parlamentul trebuie să decidă suspendarea Președintelui cu majoritate de două treimi.
- Referendumul – un referendum este validat dacă participarea este de cel puțin 50%+1 din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Dacă Parlamentul nu transformă în lege deciziile luate prin referendum în cel mult 6 luni de la validarea referendumului, este dizolvat și se organizează alegeri anticipate. Nu se organizează referendum pe teme care țin de echilibrul dintre puterile statului. Nu se restrîng puteri ale acestora sau nu se conferă puteri noi. Nu se organizează referendum pe teme care privesc drepturile și libertățile omului. Nu se organizează referendum pe tema integrității teritoriale. În cazul referendumului pentru demiterea Președintelui, acesta trebuie organizat în duminica cea mai apropiată de termenul de 30 de zile de la data suspendării. Curtea Constituțională trebuie să ia o decizie de validare sau invalidare în cel mult 5 zile de la data referendumului. Dacă nu ia o decizie în acest termen, referendumul este considerat invalidat iar mandatele membrilor Curții se încheie automat, urmînd ca într-un termen de …. să fie numiți alți judecători. Parlamentul nu poate iniția procedura de suspendare a Președintelui decît o dată pe legislatură.
- Curtea Constituțională – este formată doar din magistrați de carieră, judecători care au activat cel puțin x ani la Înalta Curte de Casație și Justiție, care nu au avut funcții sau demnități politice, care nu au fost vreodată membri ai vreunui partid politic. Judecătorii sînt numiți pentru un mandat de lungimea a cel puțin două mandate prezidențiale și jumătate. Astfel, dacă mandatul prezidențial e de 4 ani, mandatul judecătorilor trebuie să fie de 10 ani, dacă mandatul prezidențial este de 5 ani, mandatul judecătorilor este de 12 ani și 6 luni. Judecătorii Curții Constituționale sînt numiți de Președinte, la propunerea CSM.
- Parlament unicameral sau Camere cu roluri și modalități de alegere foarte bine delimitate – în cazul în care se păstrează sistemul bicameral este important ca modalitățile de alegere a celor două camere să fie diferite și să creeze premisa unor componențe politice diferite, pentru a se păstra echilibrul politic în Parlament. Este deasemenea obligatoriu ca cele două Camere să aibă atribuții diferite, pentru a nu se ajunge la blocaje politice. În spatele fiecărei Camere trebuie să stea ori o tradiție, ori o filozofie, ori, de preferat, ambele. În cazul României lipsesc atît filozofia, cît și tradiția. Nu sîntem nici federație, nici n-avem 400 de ani de parlamentarism. Senatul nu vine nici din tradiția aristocrației, nici nu reprezintă statele federației. E doar un cadou pentru Alexandru Bîrlădeanu. Așa cum Camera Deputaților s-a născut din creștetul lui Iorgovan și a picat în brațele lui Dan Marțian. În România, Senatul și Camera Deputaților au, în mare, aceleași atribuții, au modalități de alegere și reprezentare identice și, implicit, componențe politice identice. La noi, cele două Camere nu au rol de reprezentare diferit și, în consecință, nici rol de echilibrare între diferite componente ale societății (stări sociale, unități administrative, forțe politice etc). Sistemul unicameral este obligatoriu dacă se schimbă Legea Electorală, a decis Curtea Constituțională. Putem opta fără probleme pentru acest sistem dacă se negociază și se asigură un echilibru între puterile statului.
- Președinții Senatului și Camerei Deputaților (sau Președintele Camerei Reprezentanților, în cazul Parlamentului unicameral) să fie numiți, pe perioada întregului mandat, de partidul sau alianța înregistrată la tribunal care are cele mai multe mandate. Procedura de demitere a acestora să fie următoarea: cel puțin o treime din membrii Camerei respective sesizează Curtea Constituțională pentru încălcarea gravă a Constituției de către Președintele Camerei iar Curtea Constituțională decide dacă acesta a încălcat sau nu Constituția. Dacă Curtea decide că a încălcat-o, demiterea se supune la vot în Camera respectivă și se adoptă cu două treimi din numărul parlamentarilor.
Toate acestea pot fi negociate între actorii politici și modificată Constituția în legislatura următoare. Am greșit. Nu pot fi. Trebuie. O modificare a Constituției este absolut necesară, este vitală. Și nu se poate face decît prin compromis și negociere. Actorii politici trebuie să gîndească pe termen lung și să se gîndească în primul rînd la interesul național. E greu, dar ăsta e rolul lor, asta le e menirea.
Dacă tot am trecut printr-o lovitură de stat, măcar să fi învățat ceva din toată porcăria asta.
PS. Acestea sînt modificările care se impun doar dacă ne gîndim la separația și echilibrul puterilor în stat. Nu vorbesc și despre eliminarea prostiei cu statul social și a altor prevederi absurde.
UDPATE. Apropo de traseism: modificările în componența grupurilor parlamentare pe parcursul celor 4 ani de legislatură sînt irelevante pentru algoritm. Singurul algoritm valabil, pe baza căruia se împart funcțiile în Parlament, pe 4 ani, este cel din prima zi, rezultat din alegeri.
Facebook Comments
Prima propunere nu e a Președintelui. Prima propunere o face partidul cu cele mai multe mandate. Abia dacă pică acel guvern, Președintele face propuneri. Cel mult două. Dacă ambele pică, Președintele e demis și Parlamentul dizolvat.
Daca e demis dupa 2 propuneri, cum o mai face pe a 3-a?
Daca se va ajunge la modificarea Constitutiei, as sustine si schimbarea datei sarbatorii nationale. Cred ca data de 10 mai este cea mai nimerita, prin ceea ce semnifica ea in istoria Romaniei moderne.
” La 3 desemnări care nu trec de Parlament, acesta se dizolvă și se organizează alegeri anticipate. La 2 desemnări făcute de Președinte și respinse de Parlament, Președintele este demis. Astfel, la a 3 a desemnare care nu trece de Parlament, Parlamentul se dizolvă și Președintele este demis, urmînd a se organiza alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate. Președintele este automat demis și dacă premierul desemnat de el nu reușește să strîngă cel puțin 25% din voturile Parlamentului. ”
???
E adevărat că Antonescu a făcut și niște avansări în grad?
Cred că trebuie, la revizuirea Constituției, și redefinirea interimatului.Nu se poate să te instalezi interimar și să te apuci să decorezi, să avansezi, să dai chermeze și mai știu eu ce. Interimatul ar trebui să fie soluție de avarie.A. Și să fie limitat ca timp, definit ca atare în Constituție.
Am o mentiune la punctul 2. In cazul dizolvarii parlamentului si/sau demiterii presedintelui nici un politician nu va avea dreptul la un nou mantat fara confirmarea in alegerile anticipate a acestuia de catre 50 % + 1 din votantii colegiului unde candideaza parlamentarul sau 50 % + 1 din totalul de alegatori in cazul presedintelui. Politicenii care duc la anticipate nu mai au meritul sa ramana in politica decat daca sunt alesi cu majoritate …
Constitutia Romaniei se umfla permanent (sau are tendinta), textul devine tot mai complex. Normal, pentru ca se incearca definirea cit mai clara a regulilor pt ca romanul stie sa intinda si sa reinterpreteze regulile. Constitutiile tarilor mari, cu traditie sint simple. A noastra – gaunoasa, complicata. Se vede ca Romania e stat functionaresc.
As adauga la ultimul punct reprezentatul oficial al opozitiei. Presedintele de camera sa aiba si celalalta parte reprezentata si ascultata. Cand apar negocieri, discutii pe baza unor tratate de exemplu, seful camerei si reprezentatul opozitiei participa la negocieri. Dictatura majoritatii a ajuns deja o farsa sinistra.
constituţia are două scopuri:
1. să asigure independenţa şi suveranitatea statului
2. să garanteze şi să protejeze drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor săi.
de aici începe discuţia. este clar că în momentul actual are atîtea vulnerabilități încît niciunul din cele două scopuri nu sînt asigurate. este datoria noastră să ne asigurăm că vulnerabilitățile constituționale sînt acoperite. cea din 1991 avea ca scop protejarea intereselor găștii care a furat puterea la momentul respectiv. cea din 2003, pe lîngă amendamentul privind integrarea în ue și în nato, a întărit privilegiile acestei găști. poate că momentul de față ne face să fim lucizi în fața acestor vulnerabilități, însă posibilităţile de a le corecta nu trebuie să se îndrepte împotriva unei tabere. ceea ce poate „lucra” în favoarea dreptei astăzi, poate lucra împotriva ei mîine. sub o formă sau alta, tot la dictatură am ajunge. ia gîndiţi-vă.
desi nu e „ocazionata de lovitura de stat”, o alta modificare necesara este interzicerea cumularii unei functii parlamentare cu o functie guvernamentala.
@bogdienache De ce? Nu te contrazic neapărat, dar sînt curioasă să-ți văd argumentația.
@Rheia (cu mentiunea ca politica nu e specialitatea mea si nici n-am aprofundat-o vreodata)Separatia puterilor in stat este de dorit, nu? Legislativ, executiv, juridic. Cred ca prezenta unor aceiasi indivizi si in parlament si in guvern poate prejudicia functionarea de sine statatoare a acestor institutii si poate duce la formarea unor circuite de feedback (atat feedback pozitiv cat si negativ) nedorite si relativ extra-„stat de drept”.
Mi se pare o varianta mult mai clara si mai „safe” pentru fragilul nostru stat (de drept).
@bogdienache @Rheia Dar exista riscul sa ajunga in guvern doar politicieni de mana a doua care nu reusesc sa treaca de o validare prin alegeri.
@bogdienache Si eu cred ca trebuie introdusa interzicerea cumulului de functii parlamentar+ministru.
Cea mai mare problema pe care o vad acum este faptul ca ministrul parlamentar se poate ascunde in spatele imunitatii de parlamentar pentru fapte comise de pe functia de ministru.
Daca se introduce interdictia trebuie stabilit ce se intampla dupa ce parlamentarul opteaza pentru functia de ministru iar aici sunt mai multe variante:
1. Introducem institutia suspendarii mandatului de parlamentar, cu tot cu drepturi, cu efect asupra cvorumului parlamentului;
2. Introducem institutia suspendarii mandatului de parlamentar simultan cu introducerea institutiei supleantului (urmatorul clasat in colegiu, la uninominale, sau urmatorul de pe lista, la scrutin pe liste, alta solutie, pentru strutocamila actuala). La sistemul actual, daca parlamentarul castigator de pe locul 2, 3 devine ministru cine ii ia locul? Cel care a castigat primul loc in colegiu sau cineva din partid de pe lista de realocati ?
3. Mandatul inceteaza si devine parlamentar urmatorul clasat in colegiu …….. o solutie precum cele de la pct.2.
4. Mandatul inceteaza si se organizeaza anticipate in colegiu.
Introducerea interdictiei ar mai avea un efect pozitiv, in sensul ca ar obliga partidele sa se zbata sa coopteze un numar mai mare de oameni valorosi, diminuand practica de a merge cu cativa vizibili, pe post de locomotive, iar acestia sa cante la toate instrumentele orchestrei.
Să nu uităm de deficitul bugetar: să fie limitat prin Constituţie – „se interzice Guvernului să cheltuie mai mult decât acumulează”.
şi: „taxele şi impozitele impuse de Guvern cetăţenilor nu pot fi mai mari de 30% din veniturile lor”.
Să nu uităm de deficitul bugetar: să fie limitat prin Constituţie – „se interzice statului să cheltuie mai mult decât acumulează”.
cînd ne gîndim la propuneri de revizuire a constituţiei trebuie să ne gîndim, în primul rînd, la ce creează blocaje, vulnerabilităţi ale democraţiei şi, nu în ultimul rînd, la ambiguităţi. legea fundamentală nu trebuie să fie un domeniu al echivocului. adică traseismul unui parlamentar nu cred că este fundamental pentru funcţionarea instituţiilor statului. însă anihilarea unor instituții este. și atunci vin cu o propunere – ordonanțele de guvern nu intră în vigoare fără acordul curții constituționale. funcția de avocat al poporului să devină și ea inamovibilă, iar persoana care ocupă funcția să fie numită prin consensul partidelor parlamentare.
@nedormitul Eu am o problema cu „consensul partidelor parlamentare”.
Sa ne amintim ca acest „consens” a fost obtinut in privinta necesitatii unei legi a educatiei.
A fost emisa o lege a educatiei nationale care a tinut cont de foarte multe prevederi din acel „Pact National”, dar a fost crancen criticata de aceeasi parlamentari (aceleasi partide) care isi dadusera consimtamantul mai devreme.
Consensul asta este foarte volatil, se schimba in functie de cum bate vantul (a se citi: interesul).
@nedormitul
Eu am o problema cu „consensul partidelor parlamentare”.
Sa ne amintim ca acest „consens” a fost obtinut in privinta necesitatii unei legi a educatiei.
A fost emisa o lege a educatiei nationale care a tinut cont de foarte multe prevederi din acel „Pact National”, dar a fost crancen criticata de aceiasi parlamentari (aceleasi partide) care isi dadusera consimtamantul mai devreme.
Consensul asta este foarte volatil, se schimba in functie de cum bate vantul (a se citi: interesul).
@MariusBadea
consensul trebuie să existe la numire. dacă parlamentarii se răzgîndesc după, e problema lor.
@Adrian Merfu
traseistul rămîne formal în partidul sub sigla căruia a fost ales, dar votează alături de alt partid. ce facem?
avocatul poporului nu ţine de puterea judecătorească. este un intermediar între cetăţean şi instituţiile statului.
@nedormitul @MariusBadea Exista disciplina de partid ce poate duce pana la excludere si implicit acesta ar trebui sa-si piarda locul in parlament. Postul se declara vacant si se organizeaza alegeri in colegiul respectiv la care acesta poate participa din nou sub umbrela oricarui partid sau ca independent. Pare putin tiranie de partid la prima vedere insa ganditi-va ca reintocandu-se la electorat ce poate decide ca fostul parlamentar sa castige din nou, partidul pierde imagine. Oricum, repet, acestea sunt doar speculatii.
Avocatul poporului este evident o pozitie ce apartine sistemului juridic. Acesta trebuie sa fie independent de orice formatiune politica precum orice magistrat desi functia nu-i confera aceasta calitate.
@Adrian Merfu @MariusBadea cum controlezi votul secret? ce faci cînd parlamentarul face parte dintr-un partid în degringoladă sau care, mă rog, nu ştie să-şi gestioneze resursele umane?
@nedormitul @Adrian Merfu @MariusBadea Nici o lege umana sau pozitiva, cum se spune, nu poate controla haosul politic insa o astfel de situatie ar trebui sa ingroape politic partidul respectiv. Daca partidul respectiv are in conducere oameni controlabili, deci santajabili, atunci numai justitia poate indrepta lucrurile ceea ce s-a si intamplat partial acum.
@nedormitul Traseismul este extrem de coroziv pentru democratie atat din punct de vedere moral cat si pragmatic. Ganditi-va numai la motivele reale ce stau in spatele acestor migratiuni oportuniste si nicidecum din ratiuni ideologice.
In al doilea rand, daca vrem separarea completa a ceea ce numim justitie de politic nu vad de ce propuneti numirea avocatului poporului de catre partide prin consens. Mai degraba candidatii pentru acest post ar trebui sa sustina un examen la CSM, de exemplu, si castigatorul sa preia aceasta functie. E doar o idee.
@Adrian Merfu @nedormitul Traseismul nu are probleme morale dupa parerea mea. Libertatea de a alege e o notiune suficient de puternica pentru a explica traseismul. Sa ataci traseismul e contraproductiv. E ca si cum dai cu obuzul dupa un tantar ce te terorizeaza in sufragerie fara sa te gandesti ca risti sa distrugi casa cu totul. Sa limitezi libertatea ca sa tragi la raspundere ceva traseisti e hilar din punctul meu de vedere. Traseismul nu e decat efectul faptului ca o majoritat dintre romani nu-si cunosc interesul, nu reusesc sa-si fixeze obiective si se lasa cumparati la vot sau mobilizati de interese care nu-s ale lor. Daca alegatorii se lasa cumparati de ce nu s-ar lasa si alesii lor??
@Glook @nedormitul Nu se limiteaza nici o libertate. Asa cum am mai spus orice parlamentar poate schimba partidul de cate ori vrea insa inainte de alegeri si nu dupa, adica la sfarsitul mandatului si nu la inceputul lui. Va reamintesc cu de la Platon citire ca legea are si un puternic caracter educativ. In logica ultimei fraze din comentariul dumneavoastra parlamentarii sau clasa politica TREBUIE sa reflecte comportamentul ignobil al electoratului iar orice tentativa legislativa de a indrepta acest lucru e aruncat in derizoriu.
@Adrian Merfu @nedormitul Prima fraza din ce ziceti mie imi intra in contradictie cu a doua.
Iar la ultima fraza…. eu nu zic ce trebuie sa se intample si ce nu. Faceam doar o observatie.
Pe fond daca m-ar intreba pe mine cineva traseismul nu e o cauza ci un efect. Cauza e incultura democratica, efectule traseismul. Ce-as combate eu? Clar cauza si nu efectul. Dispare cauza dispare si efectul. Parerea mea.
@nedormitul cele 399 de cartuse gasite la Nastase acasa, sa fie folosite cu folos. si nu mai tarziu de 3 luni de la data gasirii.
Admițînd că se aduc toate modificările propuse de noi, mă rog, de Bleen în postarea lui, rămîne nerezolvată aceeași problemă fundamentală: faptul că un Grup Infracțional Organizat poate să NU respecte regulile, fără a fi spulberat pe loc din cauza asta. Poate-s eu mai grea de cap, dar același lucru îl văd și-n jurul meu. Degeaba am reguli, mai mult sau mai puțin clare, dacă n-am sancțiune imediată și efectivă. Abusus non tollit usum.
O alta problema spinoasa este legata de Avocatul Poporului.
Numirea acestuia ar trebui decuplata de factorul politic.
Un lucru extrem de important ce trebuie introdus in Constitutie, fie ea una noua sau aceeasi, este limitarea mandatelor primarilor si presedintilor de CJ la doua mandate. Aceasta observatie a fost facuta in „90 de Corneliu Coposu, din cate-mi amintesc, care avertiza ca nelimitarea mandatelor va crea o clientela politica endemica.
@Adrian Merfu eu inca ma strofoc sa inteleg rolul exact, in romania de azi, al prefectilor. poate ma lumineaza si pe mine cineva in aceasta privinta. eu cred ca nu au nici un rost. in realitate, toate treburile administrative sunt sau pot fi rezolvate de primarii. de asemenea, din moment ce guvernul numeste prefectii, nu se poate vorbi despre de-politizarea institutiilor prefecturii.
@Canadiana Prefectul este reprezentantul executivului in teritoriu si este responsabil de implementarea si aplicarea politicilor si reglementarilor angajate de guvern. Este de asemenea raspunzator de trupele de jandarmi si de politie din judet. Cu alte cuvinte, prefectul este un fel de ambasador al guvernului in teritoriu.
Noi tot venim aici cu idei și wishful thinking, dar nu trebuie să găsim și soluția de a vedea măcar o parte din astea împlinite?
Cum procedăm să impunem modificările dorite?
@SimonaM Simplu: facem un referendum care oricum nu va fi luat în considerare.
@SimonaM Cetatenii pot initia revizuirea Constitutiei (vezi art. 150 (1) „Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de (…) precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. (2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative”.); problema-i ca trebuie sa convingi si 2/3 parlamentari s-o voteze.
@Amelia New Mhm.
Să convingi 500.000 de cetățeni cu drept de vot (listele reloaded) că trebuie revizuită.
După care pierzi orice control în Parlament, unde Ghișe, Șova și Greblă fac praf și pulbere stelară orice propunere de om normal. Nu-i problemă să voteze 2/3 din parlamentari. Problema e ce-a mai rămas din ce vrem noi ca să ajungă la votul ăla…
Totusi, de ce sa nu ne gandim si la un sistem prezidential de tip american? Este, in mod clar, mult mai eficient decat ce gasim prin batrana Europa; iar poporul ar avea clar in minte ce, pe cine voteaza si pe cine trage la raspundere; acum, li se da doar iluzia puterii, presedintelui si alegatorilor directi deopotriva.
[Stiu ca probabil nu e momentul acum pentru schimbari asa de radicale, mai ales ca optiunea predominanta este mai degraba spre un sistem parlamentarist…]
ne mai trebuie o lege care sa reglementeze boicotul, fiindca, desi este o modalitate activa de a exprima o optiune politica, nu este reglementat in nici un fel, din cate stiu eu.
Sunt cîteva naivităţi în text, însă sunt convins că, pe măsură ce ne vom depărta de emoţia recentului referendum, vom găsi şi soluţii mai bune, ca de pildă, controlul popular asupra judecătorilor de la CCR.
Întrucît mandatul lor lung nu îi imunizează la Alzheimer, ei pot fi periodic plebiscitaţi individual. Plebiscitul este unul negativ, în sensul că, dacă numărul buletinelor albe, nule şi ştampilate cu „Da”, e mai mare decît numărul celor cu Nu, judecătorul rămîne pe post. Plebiscitul se ataşează oricărui scrutin general sau local, dar nu va fi niciodată organizat separat.
O altă observaţie este cea legată de statutul CCR. Cred că CCR ar trebui să fie o secţie separată a ÎCCJ. În felul acesta, Justiţia rămîne unică, aşa cum îi şade bine unui stat de drept. Pentru a o feri de influenţe politice, CCR poate fi mutată cu totul la Cluj sau la Mediaş, să zicem.Condiţiile de promovare pot fi aceleaşi ca pentru ÎCCJ, la care se poate adăuga permeabilitatea la specialişti în dreptul constituţional, chiar dacă nu au fost niciodată magistraţi, dar care au o reputaţie bună.
Putem îndrăzni să judecăm şi alte criterii de formare a Senatului. Senatul să fie constituit jumătate din aleşi uninominal în două tururi, reprezentînd regiunile administrative, jumătate din senatori de drept, promovaţi din rîndul judecătorilor de la ÎCCJ asupra cărora nu planează nicio suspiciune. Constituţia din 1923 prevedea categoria „senator de drept” destul de largă (cu reprezentanţi ai armatei şi ai Clerului) însă în zilele noastre, de folos real ar fi doar magistraţii ca senatori de drept. Cu un Senat al cărui rol va fi controlul legislativ şi eventual de constituţionalitate asupra actelor Camerei, şi cu criterii dure de selecţie a membrilor, ne putem permite chiar să şi desfiinţăm CCR.
@Marius Delaepicentru N-as exclude total posibilitatea plebiscitarii judecatorilor de la ICCJ / CCR dar tocmai pe motive medicale n-ar trebui facut acest lucru pentru ca nu e treaba noastra.
In schimb as vedea oportuna introducerea examenului medical anual obligatoriu, urmat de publicarea rezultatelor, pentru presedinte, sefii camerelor, prim ministru, membrii CCR si, in general, conducerea tuturor institutiilor fundamentale ale statului.
Examenul se poate face de catre comisii neutre, dincolo de orice suspiciune, iar decizia de incetare a mandatului ar trebui luata de ICCJ. Sigur, va exista si posibilitatea demisiei, caz in care nu se vor mai publica rezultate examenului medical.
Ar fi nimerita reintroducerea sistemului senatorilor de drept dar nu intr-o asemenea cantitate. Nu poti sa umpli Senatul cu judecatori de la ICCJ pentru ca se duce de rapa separatia puterilor in stat.
Poti sa prevezi ca Presedintele ICCJ sa fie senator de drept dar cam atat.
în acest moment sîntem o țară condusă de cretini. mă întreb dacă nu ar folosi introducerea unui examen psihiatric pentru toți cei care își depun candidatura pentru o demnitate publică, de către o comisie acceptată de toate partidele politice reprezentate în parlament.
@nedormitul Cretinismul în sine e benign. Abia însoțit de ticăloșie deviine malign. Adevărat, nici unul din siniștrii noștri mai faimoși, în frunte cu Ceaușescu, n-a strălucit prin inteligență. Dar au ajuns unde-au ajuns, cred eu, pentru că niște ticăloși mult mai deștepți decît ei și-au imaginat că-i pot manevra la nesfîrșit. Și acum, nu vedeți că ne tot întrebăm cine naiba stă în spatele lui Ponta și-a lui Antonescu?
nu vorbesc de prostie. vorbesc de afecţiuni psihice uneori vizibile care pot avea urmări grave asupra guvernării. nu cred că ne putem permite să fim conduși de oameni fără discernămînt. e de ajuns să îi vezi pe ghișe, calimente sau antonescu cum vorbesc la televizor.
@nedormitul Corect. Admit că eu nu-i văd decît extrem de rar, luîndu-mi informația aproape numai din materie scrisă. (Sper să nu fie semn de manie, și la mine….)
@Rheia ar fi suficient. în scris sau la văzută/auzită, o inepţie rămîne o inepţie.
@Rheia :))))))
@nedormitul Aici nu-s de acord. Dar deviem de la subiect. Rămîne cum ai stabilit tu, că asta era important: să vie doctorii!
@nedormitul soluția cu comisia de psihiatri e nefezabilă în realitate, poate o echipă de psihiatri germani :)) Deseori mă gândesc că oamenii ăștia DIN ACEST MOTIV au fost votați, ăsta este șarmul lor. Cine l-ar vota pe Calimente dacă și-ar debita inepțiile pe un ton normal?! Sau pe Crin, for that matter, golul care sună tare.
@nedormitul http://www.arkancide.com/psychopathy.htm – acesta este unlink catre un test pentru depistarea psihopatiei. Ponta si El Crin indeplinesc multe din punctele din test.
@nedormitul Păi sîntem conduși de cretini pentru că este permis de Constituție: dacă debilii sau alienații mintal nu au drept de vot (vezi art. 36 din Constituție), în schimb ei au dreptul să fie aleși (vezi articolul 37 care nu pune nici o condiție)…
@nedormitul Poate cei care sunt in domeniu ar putea da o solutie mai buna dar e clar ca orice candidat la functii publice trebuie cel putin testat psihologic si apoi, daca sunt probleme, mers la psihiatru.
Nu as elimina prostia de pe lista factorilor de risc. Pe vremea impuscatului, cand ne lua in armata faceam o testare psihologica si cine nu lua cel putin 75 de puncte la testul de inteligenta era declarat inapt. Dupa revolutie au marit pragul la 85 de puncte. Nu stiu cum ii testeaza dupa ce au trecut la profesionisti.
In privinta psihologilor/psihiatrilor care sa se ocupe de asta, trebuie sa ne amintim ca institutiile statului au astfel de specialisti de calitate, neangajati politic si cu simt de raspundere, fie ca vorbim despre psihologii MApN sau cei ai serviciilor speciale.
Parlamentul se dizolva automat daca referendumul de demitere a presedintelui esueaza.
Parlamentarii isi peird automat mandatul in momentul in care sunt condamtati definitiv intr-un dosar penal sau se constatata, definitiv, incompatibilitatea acestora.
Problema „traseismului” nu este asa simpla.
In spate e o chestiune foarte controversata: ce fel de mandat primeste reprezentantul?
Grosso modo teoria politica discuta de aproximativ 300 de ani doua mari scheme:
a. mandat de agent al electorilor – adica trebuie sa execute fidel optiunile celor ce l-au trimis sau b. mandat de imputernicit in numele binelui public – adica odata mandatat e liber sa – si foloseasca judecata cum vrea pentru binele public, asa cum il intelege el. In primul caz deciziile sale sunt strict limitate de electorii sai, in al doilea e vorba de un model de democratie deliberativa si pe timpul mandatului deciziile sale nu sunt constranse direct de electori.
Evident ca in ambele traseismul e posibil.
In primul insa are loc cu mandatul alegatorilor.
In al doilea, doar pe baza a ceea ce reprezentantul considera interes public, cu propria lui judecata.
In fiecare model limitarea traseismului are semnificatii diferite.
@dragos paul Daca tinem cont de ce sustineti in comentariu, suprimam pur si simplu partidele politice si in speta ideologiile ce le definesc. Ideologiile nu-si mai au rostul in nici una din cele doua variante pe care le propuneti. Electorul voteaza in principiu (cel putin in Romania) partidul ce sta in spatele candidatului; pentru marea majoritate conteaza doctrina politica declarata (nu aspectul teoretic ci cel practic). Ori acceptand traseismul dupa alegeri inseamna sa incurajam pe cel ales sa-si „fraiereasca” electoratul trecand de exemplu de la un partid de dreapta pentru care a fost votat la unul de stanga ce reprezinta adversarul ideologic, ca sa zic asa. Desigur, un parlamentar are tot dreptul sa-si schimbe opiniile politice (chiar radica) in timpul mandatului insa acesta trebuie sa-si dea demisia din aceasta calitate in acest caz urmand sa candideze daca doreste la urmatoarele alegeri din partea noului prieten ideologic.
@Adrian Merfu @dragos paul Un parlamentar liberal pleacă din partid după ce PNL se aliază cu PSD, considerînd că astfel partidul își trădează principiile și electoratul.
@dragos paul Cred ca solutia cea mai echilibrata ar fi ca parlamentarul sa aiba dreptul la o singura schimbare de partid, pe parcursul unui ciclu electoral. La a doua schimbare, mandatul inceteaza si se organizeaza partiale in colegiu ori intra urmatorul clasat / urmatorul realocat / urmatorul de pe lista (in functie de sistemul de alegeri).
Schimbare va insemna demisie si activare ca independent la fel ca si trecerea directa la un alt partid (fie actual, fie nou infiintat).
Declararea ca independent sau trecerea la alt partid nu este luata in calcul ca si schimbare daca parlamentarul a fost exclus din partid.
Parlamentarii sa nu aiba imunitate- ca in slovenia. Sa nu se mai ascunda tot felul de puscariabili acolo.
Doar presedintele si membrii CCR sa aiba imunitate.
Parlamentul este dizolvat la a treia lege declarată neconstituţională de CCR.
La fel, Guvernul este demis dacă emite o singură OUG declarată neconstituţională.
@oglinjoara De acord, cu cateva observatii:
1. Trebuie formulat foarte limpede, pentru a nu da posibilitatea unor interpretari de genul: „Legea era ok dar ne-a respins doar un articol ca avea prevederi neconstitutionale, asa ca nu se pune”.
2. Trebuie utilizat termenul de „Act normativ” pentru a acoperi toate actele emise de parlament si guvern si supuse verificarii CCR.
3. As merge si pentru Guvern tot pe trei acte normative intoarse de la CCR. Chiar daca ii banuim de toate relele se poate intampla sa aiba ghinion. Oricum, la viteza cu care le scot (OUG/OG/HG), scorul se poate realiza foarte repede.
4. Tot CCR trebuie sa-i revina si sarcina de a contabiliza actele normative retrimise guvernului/parlamentului si de a emite decizia de dizolvare a parlamentului/ demitere a guvernului, cand constata intrunirea conditiilor legale.
Parlamentul este demis la a treia lege declarată neconstituţională de CCR.
La fel, Guvernul este demis dacă emite o singură OUG neconstituţională.
Ar trebui gandit si un mecanism de demitere/retragere a mandatului unui parlamentar de catre alegatorii din colegiul unde a fost ales. Pe mine ma ingrozeste faptul ca indiferent de ce face (sau nu face) un parlamentar are dreptul sa stea „protapit” 4 ani ca reprezentant al poporului. De asemenea, prin Regulament ar trebui statuata si obligatia acestora de a raspunde sesizarilor/scrisorilor alegatorilor din colegiu intr-un anumit termen.
@Amelia New nu e o idee rea, dar cum se rezolva urmatoarea problema: sa fie demis EXACT de aceleasi persoane care l-au votat? ce faci cu ceilalti, cei care au votat pe altcineva sau nu au votat deloc, ei ar avea un cuvant de spus?
@musiuplugary Cand am zis alegatorii din colegiu m-am referit la toate persoanele cu drept de vot din colegiul respectiv.
@Amelia New bine ar fi ca acei parlamentari care au dosar penal sa fie suspendati din pana la clarificarea dosarului in cauza. pentru a respecta principiul prezumptiei de nevinovatie, suspendarea se poate face cu plata. daca sunt gasiti vinovati, sa li se impute retrocedarea salariului pe durata suspendarii.
@Amelia New Corect, problema se poate rezolva prin introducerea referendumului de revocare a parlamentarului, daca tot se poate face pentru revocarea primarului si a presedintelui.
Suspendare/Demitere Presedinte:
50%+1 prag decident validare/invalidare referendum, daca majoritatea voturilor exprimate resping demiterea, Parlamentul se dizolva imediat dupa ce CCR constata validitatea ref si majoritatea voturilor de respingere in baza datelor furnizate de BEC in termen de max … zile de la ref in cauza.
Definirea in clar in textul Constitutiei a expresiei „inalta tradare”.
Propunere prim-ministru/guvern: majoritatea parlamentara propune un pm, presedintele si/sau opozitia sa aiba la latitudinea lor o optiune proprie. In cazul in care nu coincid, cei 2 isi vor prezenta parlamentului echipa si programul, Parlamentul va vota si valida unul din cei 2 cu 50%+1, in urma compararii pe PUNCTE DE GUVERNARE a celor 2 echipe/programe guvernamentale.
Traseism: permiterea unei singure schimbari de partid. In cazul in care respectivul e la a 2lea, 3lea etc mandat si a facut deja acest exercitiu, la a 2a exercitare a acestei „optiuni” va fi automat demis din parlament.
@musiuplugary referitor la Traseism: daca se merge pe ideea ca la vot se voteaza partidul apoi omul, inseamna ca un parlamentar care isi da demisia dintr-un partid nu mai poate fi parlamentar; el ar trebui inlocuit cu urmatorul de pe lista din partidul respectiv; Daca, insa , se merge pe ideea ca se voteaza omul (cine are cele mai multe voturi in circumscriptie) atunci partidul trece pe locul doi si nu mai are importanta traseismul. Cred ca in Romania ar trebui, conform algoritmului electoral, sa se practice prima varianta, dar se aplica a doua.
@DoinaTibu @musiuplugary Exact. Ar trebui renuntat la strutocamile tipic romanesti, pe principiul impacat capra si varza – ori se merge pe un sistem de partid – cu liste, ori se merge pe principiul alesului.
Sistemul actual nu e nici cal nici magar, adica nu promoveaza nici omul, dar nici lista de partid.
Iar in Romania nu numai la sistemul de vot s-a aplicat acest principiu, asa zis de mijloc. Poate din cauza ca cine ar fi trebuit s-a temut sa ia decizii.
@DoinaTibu Traseismul nu este un lucru de dorit in politica, parerea mea e ca trebuie descurajat. Pot intelege primarii de localitati, fondurile alocate de la centru reprezinta o forma de presiune.
Daca se voteaza omul, iar respectivul/respectiva a capatat destula notorietate printre alegatori dupa 1-2 mandate, ce il/o impiedica sa devina independent, daca nici dupa o schimbare de partid nu reuseste sa se „integreze”?
In cazul traseismului dar si a adoptarii „independentei” cred ca se poate ridica de asemenea si intrebarea: Nu sunt aceste actiuni lipsa de recunostinta fata de partidul care te-a propulsat/sustinut? Aici e discutabil de la caz la caz. Poate respectiva persoana, pe langa efort intelectual, a investit si banii proprii in sustinerea partidului din care a facut parte, poate chiar a fost de buna credinta fata de partidul in care a ajuns sa nu mai creada.
Eu am o problemă aici: prin simplul fapt că ne gîndim la o constituție, adică „CONSTITÚȚIE, constituții, s. f. 1. [Totalitatea particularităților morfologice, funcționale și psihologice ale unui individ; structură fizică generală a corpului omenesc.] 2. Lege fundamentală a unui stat, investită cu o forță juridică superioară celorlalte legi, care cuprinde principiile esențiale ale organizării lui, stabilește drepturile și datoriile principale ale cetațenilor, sistemul electoral, organizarea organelor supreme și locale etc., reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială, economică și politică la un moment dat a statului respectiv. [Var.: constituțiúne s. f.] – Din fr. constitution, lat. constitutio, -onis.”, avem implicit două premise grele. Una, că forța cea mai puternică în societate este legea (nu cutuma socială, nu presiunea opiniei publice, nu un suveran absolut laic sau religios, nu ordinul altui stat față de care avem statut de colonie etc.) și a doua, care practic decurge din prima, că orice raportare a cetățeanului/grupului la societate, prin prisma drepturilor și a obligațiilor lui, se supune legii. Experiența recentă arată că nici una din cele două premise nu funcționează în societatea noastră. Legea este văzută ca un fel de poem, pe care fiecare îl interpretează conform sensibilității sale de moment, iar cetățeanul se raportează la societate după numărul de persoane al grupului din care face parte.
Cred ca ar trebui clarificata si posibilitatea demiterii premierului.
Cel care numeste numeste premierul, sa aiba si dreptul de a-l demite.
@MariusBadea Preşedintele actualmente nu numeşte premierul, ci candidatul la ocuparea funcţiei de premier. Parlamentul, acordând încrederea premierului prin votul de investire, il numeşte premier. Deci acum lucrurile sunt oarecum simetrice.
@BarbuMateescu @MariusBadea Am mai pus întrebarea asta: într-un stat de drept nu există separația TOTALĂ a puterilor în stat? Atunci de ce pana mea puterea legislativă își dă acordul dacă cineva să fie sau nu putere executivă?!!! De ce nu face asta puterea judecătorească?
@meioza @BarbuMateescu @MariusBadea Pentru că executivul aplică niște politici economice pentru care are nevoie de susținerea și colaborarea legislativului. Iar legislativul legiferează cu scopul aplicării unor politici, aplicare făcută de către executiv.
@SimonaM @BarbuMateescu @MariusBadea Dacă legislativul are controlul asupra executivului, nu înseamnă practic subordonare? Care nu e tocmai stat de drept, zic eu…
De ce e nevoie de colaborarea legislativului?! Executivul trebuie sâ aibă grijă că legile sînt respectate (și eventual să implementeze cadrul legal pentru noile legi). Si nu trebuie să interpreteze legile (că asta o face puterea judecătorească)!
Eu aș spune că, dimpotrivă, ca statul de drept să funcționeze, legislativul și executivul nu trebuie să consoneze prea tare…
@meioza @BarbuMateescu @MariusBadea
Peste tot unde există stat de drept și democrație există ceea ce se cheamă ”checks and balances”. Puterile statului nu trebuie să fie total separate și fiecare absolută pe ”pătrățica” ei, că dăm în haos.
La capitolul ăsta nu cred să fie nevoie să inventăm noi roata și apa caldă. Doar să avem grijă să fie menționate corect și clar atribuțiile fiecăreia dintre puterile statului. La noi asta e problema. Legislația e scrisă de mafioți sau de nepricepuți, care ori s-au gândit doar cum să lase portițe de eludare, ori habar n-au despre nimic.
My $.02:
1) Listele electorale: reprezentarea in Parlament depinde de numarul de cetateni inscrisi pe listele electorale din colegiul respectiv raportata la listele de la ultimele alegeri (e.g. minimum 50%+1 din numarul anterior). Carevasazica, daca in colegiul X au murit/plecat/s-au sictirit intre timp 51% din locuitori (sau macar 40.000 din ei ;)), colegiul respectiv nu mai are reprezentant in Parlament. Ce se intampla cu voturile date acolo? Colegiul se poate comasa cu unul vecin (caz in care toata operatiunea trebuie facuta cu sase luni inainte de alegeri, ca sa dea timp partidelor sa-si organizeze candidaturile) sau voturile merg la redistribuire (ca sa ajunga si Antonescu in Parlament). Cu asta stimulezi si partidele sa-si mobilizeze electoratul stabil si simpatizantii. Prezenta pe o lista de vot trebuie sa depinda de resedinta, nu de domiciliu. Cazuri exceptionale – daca respectivul colegiu nu a existat separat la ultimele alegeri, se ia ca baza de comparatie numarul de voturi exprimate; orice colegiu trebuie sa aiba minimum X alegatori inscrisi pe liste, unde X este numarul necesar pentru a trimite un reprezentant in Parlament. Schimbarea partidului duce la incetarea imediata a mandatului si la organizarea de alegeri anticipate in colegiul respectiv – constatabila de CCR la sesizarea a 1/3 din parlamentari si cu efect imediat (pentru a evita blocarea incetarii mandatului de catre comisiile parlamentare). Daca respectivul a fost un parlamentar bun, nu-l impedica nimeni sa candideze in anticipate din partea noului sau partid – si sa fie reales. 3-4) Suspendarea presedintelui: Ultima chestie (o singura suspendare per legislatura) cred ca e abuziva in formularea curenta. Dar exista o solutie – pentru simetrie: daca referendumul este validat (50%+1 prezenta) si presedintele este sustinut de majoritatea celor prezenti (50%+1), atunci Parlamentul este dizolvat si se convoaca alegeri anticipate in termen de trei luni. In astea trei luni, Parlamentul nu mai poate initia o alta suspendare. Mi se pare normal, in conditiile in care presedintele este demis daca referendumul este valid si nu are sustinerea a 50%+1 din prezenti. Rezultatul este acelasi – daca presedintele nu mai are sustinere publica, este demis si se reseteaza contorul suspendarilor; daca parlamentul il suspenda abuziv pe presedinte, este dizolvat si incepe o legislatura noua. Daca referendumul este invalidat (lipsa cvorum), viata merge mai departe. 5) Curtea Constituțională: conditie suplimentara – conduita morala si profesionala ireprosabila, constatata de CSM. As relaxa conditia cu activitatea la ICCJ si as considera si experienta la nivel de Curte de Apel echivalenta (pentru ca altfel risti sa ramai fara candidati). 6) Demiterea nu mai trebuie supusa la vot, pentru ca altfel risti blocarea de catre un Parlament „prietenos” cu cel care urmeaza sa fie demis. In locul ei – incetarea imediata a calitatii, grupul parlamentar cu cele mai multe mandate propune, in termen de 10 zile, un nou candidat (care trebuie sa fie diferit de cel demis).
Avem însă un mare obstacol de trecut.
Demersul este mai mult decât îndreptățit. Mai rămâne să găsim cine să facă modificările astea.
E a doua oară când Parlamentul suspendă Președintele, iar în urma referendumului președintele revine pe post. În cazul dat, prin simetrie, ar trebui ca Parlamentul să se dizolve.
Este inadmisibil ca niște grupuri parlamentare s-o tot țină din suspendare în suspendare până le iese, fără a se ține cont de niciun fel de regulă și fără a fi supuși niciunui control constituțional.
Așa, existând pericolul dizolvării în cazul eșecului suspendării, măcar se vor gândi ca lumea și-și vor face socotelile mai cu responsabilitate, fără să arunce-n aer un continent doar pentru că pot.
@SimonaM buna propunere, subscriu, sa avem exceptie si dreptul presedintelui de a dizolva parlamentului in cazul esecului unei suspendari esuate
La 3, poate fi aşa: Parlamentul îl suspendă pe preşedinte cu două treimi, iar CCR, dacă constată încălcarea Constituţiei, îl demite pe preşedinte tot cu două treimi.
La 7, preşedintele camerei să fie demis dacă CCR constată încălcarea Constituţiei, fără a mai supune la vot.
Încălcarea Constituţiei n-ar trebui să fie sancţionată doar politic, ci şi penalizată ca o infracţiune – ca una din cele mai grave.
A. Nu cred că există încălcări grave sau mai puţin grave ale Constituţiei: orice încălcare a Constituţiei e gravă, dat fiind că e legea fundamentală. Să vorbim aşadar pur şi simplu de încălcări ale Constituţiei.
La 1: Aş creşte pragul de la care ai dreptul să votezi la 21 de ani. (Eu sunt pentru înscrierea automată pe liste).
2. Aş lăsa prerogativa desemnării primului ministru la preşedinte, cum e acum. Dacă preşedintele nu reuşeşte de trei ori să desemneze un premier care să fie acceptat de Parlament, preşedintele este demis şi se dizolvă Parlamentul.
@oglinjoara La cum e scrisă acum Constituția, vor putea spune încălcare la orice impresie de ”ne-mediere” între stat și societate sau ”partizanat” față de una sau alta dintre instituțiile statului.
Trebuie definită gravitatea.
@SimonaM cred că soluţia nu e definirea gravităţii, ci ori definirea clară a „medierii”, ori scoaterea ei completă din Constituţie?
ce-i aia „medierea între stat şi societate” mai exact?
revin, poţi încălca şi mai puţin grav Constituţia, când Constituţia este – TOATĂ – lege(a) fundamentală?
@oglinjoara Pentru orice lege există mai multe grade de încălcare, precum și pedepse aferente. Apoi există diferențe date de intenție/ culpă. Nu-s constituționalist, dar presupun că la fel e și aici.
Problema e că sunt folosite niște expresii anapoda, sau care nu au definire nicăieri în altă lege. Da, asta cu medierea e un exemplu bun. Cum trebuie făcută? Există mediere și mai puțină mediere?
Nu mai zic de aberația cu stat social și asta:
”Nivelul de trai
ARTICOLUL 47 (1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”
N-am văzut nicăieri definit nivelul de trai decent, și nici enumerate măsurile alea pe care e obligat statul să le ia. Dar deh.
Excelent. Avem nevoie de dezbaterea asta.Trebuie cumva pus la treaba Parlamentul si asta se poate face cu spectrul dizolvarii sale pe motive gen: absente nemotivate de la dezbateri, tentative de puci (producerea de legi neconstitutionale) – ca de-aia au comisii juridice-, traseism parlamentar (a doua mutare sa fie afara)
Dacă vreți chat off orice topic, intrați aici:
http://www.blogary.ro/2012/08/cele-mai-bune-comentarii-18-24-august-2012/
De acum încolo, categoria Comunitatea Blogary e destinată articolelor cu cele mai bune comentarii și chatului.
Hehe, azi la serviciu exact despre schimbarea Constituției am discutat! La noi a ieșit că o constituție ar fi preferabil să conțină principii mai curînd decît să conțină tîmpenii (gen art. 33 sau 41), umplutură nefolositoare sau bombastică (gen art. 4 sau art. 9) și explicitări nenecesare (gen art. 30 sau cele ale funcționării instituțiilor statului care intră în detalii tîmpite).
Însă cam toată lumea a fost de acord (și văd că la tine nu apare) că ar fi necesară explicitarea sistemului electoral (deci oarecum în contradicție cu „principialismul” mai sus enunțat) în Constituție și nu prin lege modificabilă de oricine în orice condiții.
@meioza La americani principiile electorale sînt în Constituție.
@Bleen Și nu numai. Chiar m-am mirat prima oară cînd am citit Constituția că ele nu există. Și mai sînt locuri în care se trimite la lege deși ar fi nevoie de clarificare în Constituție…
@meioza la noi princiipile nu ar face doi bani, pentru ca sunt interpretabile. america este o democratie veche, la ei tine. la noi pana si legile sunt interpretabile, d-apai princiipile.
@Canadiana Problema e că și cu Constituția asta avem probleme. De exemplu nu am descoperit ce se întîmplă dacă o persoană încalcă Constituția. Recunosc că nu sînt specialist, însă răspunsul pe care mi l-a dat un avocat (că cică e normal așa, pentru fiecare secțiune din Constituție ar trebui să existe legi care să expliciteze informațiile de acolo și să prevadă și sancțiuni) m-a lăsat paf și m-a făcut să îl suspectez de prostie și incultură juridică… Dar poate că nu mă pricep…
@meioza dupa cate inteleg eu, constitutia este mama legilor, adica, intr-un fel sau altul, toate legile decurg din ea. deci, fiecare articol din constitutie este reflectat in legile tarii, intr-un fel sau altul. dar elebelele ne-a lasat in ceata si a plecat tocmai acu’ 🙂
@Canadiana De exemplu vreau să știu ce i se poate întîmpla președintelui care nu promulgă legea în termen de 20 de zile, conform art. 77 (1)
@meioza ca sa nu mai vorbim ca nu exista nici un mecanism de sanctionare pentru nepunerea in practica a rezultatului unui referendum (cel cu parlamentul unicameral). cine e raspunzator pentru asta si cum poate fi sanctionat?
@Canadiana dar eu mă mir că nimeni nu a atacat asta la CCR…. (eu am încercat la AVP dar mi-au dat cu flit)
@meioza s-au cheltui bani din buzunarul oamenilor pentru acest exercitiu democratic si nimeni nu este tras la raspundere. ca si in cazul actualului referendum, tinut pentru un moft al politiicenilor. in ambele cazuri, eu as dizolva parlamentul, pentru ca ei sunt reprezentatii poporului in plan legislativ. in primul caz, pentru ca nu au tinut seama de vointa liber exprimata a plebei, in al doilea caz, pentru ca au initiat un referendum fara motiv real.
@Canadiana Ăsta este un alt principiu care ar trebui sa se respecte în legislația noastră: asumarea răspunderii pentru faptele tale! Dacă într-o asociație dacă o parte a acesteia dă o lovitură de … asociație și se schimbă conducerea nestatutar, te poți adresa justiției. De ce să nu se aplice aceleași legi peste toți? Că pînă la urmă este vorba de asociația România, iar Parlamentul e un fel de Consiliu Director…
@meioza In mod normal asta intra la incalcari grave ale constitutiei – ar trebui suspendat.
In motivatia avizului CCR s-ar putea scrie ca a incalcat art. 77 alin. 1 din Constitutia Romaniei.
Despre partea penala, nu stiu, nu sunt jurist, dar e posibil sa fie un mic abuz in serviciu.
3. In caz de suspendare a presedintelui si efectuarea referendumului de demitere, functia de presedinte interimar este preluata de vice-presedinte desemnat de presedintele ales imediat dupa alegerile prezidentiale. (asta la noi nu exista, trebuie infiintata). in acest fel, apetenta parlamentului de a demite presedintele scade considerabil.
5. judecatorii CC se aleg pe baza de concurs tinut de CSM, bazat pe performantele profesionale. canditatii trebuie sa nu fie membri sau sa nu fi fost niciodata membrii vreunui partid. asta asigura, teoretic, independenta justitiei.
6.. parlament unicameral, pentru motivele mentionate in articol. (eu l-as desfiinta complet, dar asta este o alta discutie). la o populatie de 19 milioane, ajung 190 de parlamentari. mandatul de parlamentar se anuleaza in momentul schimbarii apartenentei politice de catre delegatul in parlament. se desfiinteaza imunitatea parlamentara sau imunitatea guvernamentala. toti sunt egali in fata legii.
@Canadiana Personal, nu sînt de acord cu desființarea imunității și cu legarea de glie a parlamentarilor. Voi explica săptămîna viitoare de ce, că acum e 4.16 dimineața, sînt la al 12 lea pahar de vin și mîine la 8 trebuie să mă trezesc iar în weekend sînt plecat.
Oricum, ar fi extraordinar dacă lovitura asta de stat ar fi prilejul pentru o discuție constituțională pe bune. Și dacă ar duce la niște modificări care să țină în picioare statul român 200 de ani de acum încolo.
@Bleen i don’t care ca esti tu la al 12-lea pahar. eu sunt la primul si ma simt numai bine 🙂
@Canadiana @Bleen Eu am băut cu măsură (carafa) așa că eu sînt p-aici măcar încă o oră. Să ne simțim bine!
@Canadiana Chestiunea cu numărul de parlamentari nu e doar o problemă aritmetică de reprezentativitate a unui număr de locuitori. Probabil că dacă se coboară sub un anumit număr minim e imposibil să funcţioneze normal în comisiile de specialitate, care ar trebui să elaboreze şi să dezbată proiecte legislative.
@StefanTrifan nu sunt de acord. am exemplul canadei, care este o federatie cu toti atatia parlamentari cat romania, la un teritoriu de un catralion de ori mai mare si la o populatie de 24 milioane. canada desemneaza asa-zise ridinguri, adica teritorii politice, fiecare avand dreptul la un x numar de parlamentari, in functie de populatia din teritoriu. in acest fel, parlamentarul respectiv se zbate si pentru creearea conditiilor de atragere a populatiei in ridingul sau (economie infloritoare, natura blah, blah).
@Canadiana Ideea cu vicepreședintele e de luat în seamă.
@Bleen @Canadiana E o idee care ar face ceva mai funcțional haosul de la noi. Dar ce te faci dacă suspendăm și vicepreședintele (crezi că ar fi o problemă mare la noi?!)
Eu am altă problemă: separația puterilor în stat trebuie să fie totală. Nu văd de ce executivul ar trebui să fie aprobat de legislativ. De ce nu de puterea judecătorească?!
@Canadiana Eu sînt de partea ta cu desființarea imunității. Și chiar dacă păstrăm imunitatea, ridicarea ei nu mai trebuie să fie apanajul Parlamentului. În general principiul judecării de propria-i ghildă mi se pare desuet…
@meioza eu nu inteleg de ce este necesara imunitatea. ai incalcat legile, esti judecat. eu cred ca multi dintre parlamentarii nostri se ascund in parlament tocmai pentru a face nefacute pentru care nu pot fi trasi la raspundere. sotul meu zice ca in romania, ca politician, se pot face bani prin mijloace mai mult sau mai putin legale, foarte usor. si, chiar daca nu-i dau eu lui dreptate mai niciodata :), in chestia asta, ii dau.
3. In caz de suspendare a presedintelui si efectuarea referendumului de demitere, functia de presedinte interimar este preluata de vice-presedinte desemnat de presedintele ales imediat dupa alegerile prezidentiale. (asta la noi nu exista, trebuie infiintata). in acest fel, apetenta parlamentului de a demite presedintele scade considerabil.5. judecatorii CC se aleg pe baza de concurs tinut de CSM, bazat pe performantele profesionale. canditatii trebuie sa nu fie membri sau sa nu fi fost niciodata membrii vreunui partid. asta asigura, teoretic, independenta justitiei.6.. parlament unicameral, pentru motivele mentionate in articol. (eu l-as desfiinta complet, dar asta este o alta discutie). la o populatie de 19 milioane, ajung 190 de parlamentari. mandatul de parlamentar se anuleaza in momentul schimbarii apartenentei politice de catre delegatul in parlament. se desfiinteaza imunitatea parlamentara sau imunitatea guvernamentala. toti sunt egali in fata legii.
„2. Preşedintele este automat demis şi dacă premierul desemnat de el nu reuşeşte să strîngă cel puţin 25% din voturile Parlamentului.”
Mi se pare oarecum aiurea ca preşedintele să poată fi demis atât de uşor, chiar dacă e vorba de Vadim, Dan Diaconescu sau Antonescu. Cred că asta e o modalitate destul de facilă de a-l demite oricând se adună o majoritate consistentă şi nesatisfăcută în parlament. Asta îl obligă pe preşedinte să se susbordoneze parlamentarilor – şi nu electoratului care l-a numit – de teama demiterii.
Cred că e important să fie clarificate mecanismele de sancţionare şi/sau schimbare a conducătorilor, dar mai cred şi că ar trebui ca aceste mecanisme să descurajeze abuzurile şi să nu poată fi folosite abuziv.
@StefanTrifan Nu este deloc o o modalitate facilă. Președintele nu vine de pe altă planetă. Provine din una dintre taberele politice. Dacă i se pune pata și desemnează premieri aiurea, luați de pe stradă? Dacă are niște propuneri scandaloase, care sînt respinse de peste trei sferturi din clasa politică?
@Bleen Da, sunt de acord că preşedintele trebuie să se conformeze opţiunii câştigătorului, dar mă refer la faptul că partidul câştigător poate abuza numind pentru desemnare un candidat aiurea, de sacrificiu, căruia apoi să-i refuze votul.
(Exemplu: Dan Diaconescu câştigă alegerile prezidenţiale în competiţie cu Oprescu şi Antonescu. Parlamentarele sunt câştigate de PSD, care îl numeşte pe Geoană pentru a fi investit de preşedintele Dan Diaconescu în postura de prim-ministru desemnat. Geoană este desemnat şi se prezintă la votul de investitură în Parlament, însă PSD + PNL + PDL + UDMR + UNPR nu il votează, pentru a forţa demiterea preşedintelui şi reluarea alegerilor prezidenţiale la care să câştige Oprescu.)
@StefanTrifan Nu. Prima desemnare o face partidul cîștigător. Nu Președintele. Aceea nu se ia în considerare. A doua desemnare o face Președintele, care poate desemna ca premier șeful opoziției. Și tot scoate un 30%–40%. Dacă acesta pică, și dacă pică și al treilea Parlamentul este dizolvat și Președintele este demis. Dacă Președintele are împotriva sa peste 75% din Parlament, atunci aceasta este o modalitate bună a Parlamentului de a contracara populismul.
Să zicem că partidele poltice ”!tradiționale”, puternice, bine structurate,obțin scoruri previzibile în alegei și intră în Parlament. În același timp, se întîmplă o defecțiune populistă, o schizofrenie a electoratului, care alege la prezidențiale un țăcănit ca Crin Antonescu sau Vadim (Dan Diaconescu e băiat parol în comparație cu ăștia). Atunci Parlamentul, establishmentul, are posibilitatea să scape de Omul cu Mînecile la Spate, să contracareze populismul.
@Bleen @StefanTrifan As avea o observatie privind prima nominalizare a primului ministru. Ar fi ok sa o faca partidul/ alianta politica majoritar/a dar cu conditia sa obtina 50% +1 din mandatele de parlamentar.
Daca ramane doar la nivel de majoritate simpla partidele mari nu vor mai avea niciun motiv sa se agite in campania electorala cu programe destinate intregii comunitati (tari) si vor sta, in special partidul cel mai mare, concentrati pe propriul bazin electoral, venind cu politici care sa favorizeze doar acest segment electoral.Dupa ce vor castiga majoritatea simpla, o vor completa cu transfugi.
Este si usor de imaginat ce ar face USL-ul pe acest sistem pentru ca deja face acest lucru (taierea investitiilor si alocarea banilor pentru pensii, ajutoare si alte cadouri).
Daca vor sa numeasca ei primul ministru trebuie sa-si sparga creierii si sa vina cu programe pentru toata tara.
@Bleen Da, am recitit textul şi văd că exemplul meu nu e cel mai potrivit, pentru că, în cazul în care Geoană nu trece de votul din Parlament, dreptul de a desemna un prim-ministru îi revine preşedintelui. Cu toate astea, dacă Parlamentul este ostil preşedintelui, poate refuza investirea oricărui candidat, pentru a forţa demiterea preşedintelui şi reluarea alegerilor prezidenţiale.
@StefanTrifan La al treilea premier care pică, Parlamentul este dizolvat. Și Președintele demis.
@Bleen Spun că dacă Parlamentul e ostil unui preşedinte (indiferent dacă e sau nu populist), îl poate demite abuziv la a doua încercare de numire a unui premier.
@StefanTrifan Sînt 2 reguli: regula celei de-a 2 a nominalizări picate și regula celor 25$% (sau 20% sau 15%).
În primul caz, a 2 nominalizare prezidențială care pică coincide cu cea de-a 3 a nominalizare refuzată de Parlament, deci se dizolvă și Parlamentul, nu este demis doar Președintele.
În cazul regulii 25%, dacă acțiunile Președintelui nu au nici măcar 25% susținere în Parlamentul, atunci e clar că e ceva în neregulă cu indiviul, ori e un geniu ca Alexandru cel Mare, Cezar sau Napoleon, ori e un țăcănit ridicol sau sinistru.
Trebuie retrasă puterea Președintelui de a amenința Parlamentul cu anticipatele. ”Ori acceptați prim ministrul meu, ori facem anticipate!”. Fiindcă Parlamentul, dacă refuză propunrile predințiale, riscă să fie dizolvat și să se facă alegeri anticipate.
Împotriva unor astfel de acțiuni prezidențiale sînt mai multe ziduri de apărare:
1) prima desemnare vine din Parlament,, de la partidul/alianța cu cele mai multe mandate
2) la 2 desemnări prezidențiale refuzate este dizolvat și Parlamentul, este demis și Președintele
3) în cazul în care Președintele face propuneri vădit absurde sau împotriva Parlamentului, este sanțcionat cu demiterea
Guvernul este dependent de legile votate de Parlament și promulgate de Președinte deci trebuie să fie rezultatul compromisului dintre Președinte și Parlament, cu un ascendent pentru Parlament.
Este de discutat și ascendentul Președintelui. De exemplu, instituția demiterii premierului de către Președinte. Aici e de discutat. Poate if prevăzută ca glonț de argint pentru Președinte, ca armă cu 2 tăișuri, care să dea putere Președintelui și să echilibreze relația cu Parlamentul, dar să însemne și responsabilitate, să prevadă și sancțiuni în cazul abuzului.
subiect gras. cere munca si concentrare. uite-asa moare ceatul.