Politica in online. De la surf la feed.

Comentatorii

În online nu există ziare, săptămînale sau instituții de presă. Există doar autori, articole și știri. E o diferență majoră între relația cititorului cu ziarul clasic, tipărit pe hîrtie, și relația cu așa zisul ziar online. Cînd nu exista internet informația scrisă se limita la cîteva ziare și săptămînale tipărite. Un ziar era un obiect tridimensional, un spațiu distinct. Plăteai și primeai la pachet editoriale, știri politice, știri sportive, mondenități, caricaturi.

În online poți alege, cu precizie, exact articolul pe care vrei să-l citești, fără să iei tot pachetul. Poți intra pe Jurnalul Național sau Evenimentul Zilei doar pentru un singură știre sau articol, fără măcar să arunci un ochi peste celelalte articole sau știri.

Mai nou, nici măcar nu mai navigăm, sîntem hrăniți cu știri. O dată cu apariția rețelelor de socializare (Facebook, Twitter etc)  și a cititoarelor de feed (Google Reader, Feed Demon, Feed Reader, Feedly, Bloglines etc), am trecut de la surf la feed. Nu mai căutăm știri, le primim. Nu mai vizităm site-uri, sîntem vizitați de știri. Pe Blogary, de exemplu, sînt tot mai puține intrări pe pagina de home și tot mai multe direct către articole. Degeaba îți aranjezi în așa fel pagina de home încît să fie vizibile la loc de cinste toate articolele și știrile, textele și imaginile pe care vrei să le vadă vizitatorul, dacă el intră direct pe pagina cu articolul sau știrea care i-a apărut în feed fără să mai treacă pe pagina de home.

Această atomizare, valabilă întotdeauna pe internet, însă accentuată de social media și feed, trimite în desuetudine ziarele online. Prezența în paginile unui ziar online, chiar și dublată de prezența pe pagina de home, nu-ți garantează vizibilitate. Dacă Ziarul X are 300 000 de vizitatori pe zi, aceasta nu înseamnă că fiecare articol sau știre de pe ziarul respectiv are 300 000 de vizitatori. Nu înseamnă nici măcar că pagina de home a ziarului respectiv are 300 000 de vizitatori.

Degeaba ai o galaxie mare și frumoasă dacă vizitatorul se teleportează direct pe planeta de destinație și n-apucă să vadă nimic din marea și frumoasa ta galaxie. Dacă 15 cititori citesc o carte din bibliotecă, asta nu înseamnă că fiecare carte din bibliotecă are 15 cititori.

Eu, de exemplu, nu intru niciodată pe pagina de home a Contributors și nu citesc articolele celor peste 300 de autori. Sînt abonat la feed-ul cîtorva autori (Dragoș Paul Aligică, Vladimir Tismăneanu, Ioan Stanomir, Otilia Nuțu, Sorin Ioniță, Miron Damian, Claudia Postelnicescu, Radu Carp  etc) și intru doar cînd respectivii scriu un nou articol. Nu trebuie să intru zilnic pe Contributors să verific ce articol nou a mai apărut, mă anunță cititorul meu de feed (Feed Demon). Atunci cînd citesc un articol al lui Ioan Stanomir fac parte din cititorii Contributors (nu știu cîți sînt, probabil cîteva mii pe zi) însă nu citesc decît articolul lui Stanomir și de la ceilalți nu văd nici măcar titlurile. Habar nu am cine ce a scris, cum arată Contributors astăzi, știu doar ce mai scriu autorii la ale căror feed-uri sînt abonat.

Blogary a avut de-a lungul timpului link-uri pe Hotnews, Realitatea, Antena 3, Jurnalul Național, B1, Contributors, Evz, România Liberă, Gândul sau Adevărul. Traficul venit de pe astfel de link-uri nu a depășit 4-500 de vizitatori (regula fiind de cîteva zeci). Am avut de cîteva ori și link-uri pe zoso.ro. De pe link-urile respective au venit cîteva mii de vizitatori în doar cîteva ore. Cum e posibil așa ceva cînd marile site-uri au sute de mii de vizitatori unici pe zi iar zoso.ro are cîteva zeci de mii (10-15 000, dacă nu mă înșel)? Fiindcă cei 15 000 de vizitatori care intră zilnic pe zoso.ro se împart pe cele 3-4 articole care apar în ziua respectivă pe blog, spre deosebire de cei 300 000 de vizitatori care intră pe un site care are sute de articole, știri, imagini, video etc. Astfel, știrea în care se vorbea de Blogary pe marile site-uri nu a fost citită decît de 6-700 de oameni, în schimb articolul de pe zoso.ro în care apare link-ul către Blogary a fost citit de 4-5000 de oameni.

Astfel, renuțarea la print și înlocuirea surf-ului pe net cu feed-ul a ucis complet ziarele și marile site-uri de presă. A lăsat în urmă autori, articole și știri. La care se ajunge de cele mai multe ori prin virale și teleportare, fără lungi plimbări pe site-uri. Site-urile marilor instituții de presă există în continuare și fac trafic de milioane de vizitatori în continuare, însă nu sînt altceva decît conglomerate de articole, știri și imagini, nu mall-uri care asigură vad și vizibilitate. Cei mai mulți dintre ”clienți” se teleportează direct la magazinul dorit, fără să vadă vreun alt magazin.

Politicienii

Dacă pe vremuri, un politician, pentru a face știri, trebuia să-și aranjeze interviuri și să facă conferințe de presă, acum e suficient să scrie pe twitter sau facebook și are știrea asigurată. E mult mai ieftin, rapid și comod. Cu o mică și singură condiție: să fie relevant. Nu funny, nu cool, nu prolific. Doar relevant.

Mulți politicieni cred că online-ul e un spațiu în care e suficient să bagi lungi comunicate despre nimic, ca să ai succes. Cînd nu au succes, dau vina pe staff-uri sau pe cititori. Și schimbă abordarea. Fiind în online, un spațiu presupus al tineretului trendy (de parcă am fi în 1999), se simt datori să ia un ton șugubăț-tineresc, să facă glumițe, să se dea cool, pentru a fi acceptați și a avea succes. O imbecilitate fără margini. Dacă nu au succes nu e fiindcă nu-s destul de cool sau funny, e din cauză că n-au nimic de spus, sînt complet irelevanți, atît pentru publicul online cît și pentru jurnaliștii din media clasice.

Cît despre vina staff-urilor, nu e treaba celor care se ocupă de online să dea conținut unui politician. Nu e nici măcar treaba consultanților și strategilor. E exclusiv, repet, exclusiv, obligația politicianului să dea conținutul. Staff-ul caută canalele de comunicare și încearcă să adapteze mesajul pentru specificiul fiecărui canal de comunicare, dar conținutul, carnea, relevanța, de la politician trebuie să vină. Nu e nevoie ca politicianul nostru să fie un amestec de Fănuș Neagu, Vacanța Mare și BUG Mafia, nu trebuie să vomite peste tot internetul tone de metafore, pășunisme, sămănătorisme, argotice de cartier și alte figuri și fițe de stil. Poate fi relevant și auster în același timp. De fapt, e preferabil să fie așa. Dacă ai ceva de spus, o poți spune și fără să verși tot vocabularul peste bietul cititor. Dacă cutărică politician e gol pe dinăuntru, nici internetul și nici consultanții nu-l vor salva. Iar excesul de vocabular, cu atît mai puțin.

Facebook Comments
Publicat
Din categoria Editorial

De Bleen

Mirel-Valentin Axinte (Bleen) scrie despre politică începînd cu august 2008, cînd a deschis blogul bleen.ro. Pînă în iulie 2014 a fost fondator, redactor șef și autor la Blogary. Din iulie 2014 s-a retras.

26 de comentarii

  1. Blogary, 29 noiembrie 2012:
    Traian Băsescu este marinar, fost comandant de navă și este fiu de ofițer de armată. Pentru un om ca Băsescu, cu educație militară și practică de comandant pe mare, lumea nu se împarte între prieteni și inamici, ci între curajoși și lași, între loiali și trădători. Sînt convins că în ochii lui Traian Băsescu oameni ca Tăriceanu sau Blaga se află mult mai jos decît Adrian Năstase, de exemplu. Căruia i-a păstrat un loc special, dacă nu între primii trei (primul fiind, la mare distanță de restul, Emil Boc) măcar în top ten. Oamenii puternici, care mai au și educație militară pe deasupra, au un adevărat cult pentru adversari. Mai ales pentru cei pe care i-au învins și care le-au rămas consecvent adversari. În același timp, pentru foștii amici care au trădat, au numai dispreț. Dealtfel, dacă Năstase nu era blindat de dosare penale și nu era reținut momentan, sînt convins că Traian Băsescu l-ar fi desemnat premier.

    1. Bleen dar Năstase nu-i pe măsură, e slinos. Un slinos comparativ cu niște gunoaie. E greu și când chiar cel mai mare adversar e sub categoria ta.

  2. Va cîștiga Udrea. Vedeți pe FB cum funcționează PDL la nivel de trepăduși, lipitori de afișe, mică clientelă și galerie: au schimbat-o brusc cu 180 de grade. Blaga, idolul de necontestat al ultimilor 6 luni, e un porc nenorocit care pesedizează PDL, a fost blat, PDL e incapabil să facă opoziție. Așa gîndește toată pedelimea care s-a tîrît pe jos și a lins gresia pe care a mers Blaga și hîrtia cu care ș-a sters la cur. Toți fac drepți în sens invers.

    1. BleenMarea insurectie in care pedeleii intorc armele, nu? Acum că Băse a spus-o pe şleau că dna Udrea are curaj „di bataie”.

    1. Bleenexistă, pe lângă intuiție, și studii care arată că există o corelație pozitivă între înălțimea fizică și înălțimea poziției în ierarhie pe care reușești să o ocupi. Asta este. Excepțiile asta sunt, excepții. Eu mă văd din iarbă numai dacă ridic mâinile și flutur pălăriuța, să mă predau, deci sunt de partea binelui, dar realist vorbind…

  3. Eram sigur că de Valentine’s Day o ia razna, chiar împotriva lui Băse și a Elenei Udrea.

    ”Că veni vorba, de asta nu permit eu postacilor dnei Udrea să zburde pe forumul meu, că nu sînt sigură că salariile lor sînt curat private, că nu s-au reciclat pe acolo banii publici de la gala Bute şi altele. Staţi, băieţi, doar pe Hotnews, puteţi presta şi de acolo, ba chiar mai bine ca săptămîna asta, data viitoare vreau în scris cu semnături de la actorii principali că nu am contribuit la victoria lui Băsescu din 2004, ca să mă scot faţă de Năstase cînd s-o întoarce zilele astea la catedră. Mai aveţi cîteva luni de tocat banii ăia din reclama superutilă ”Pentru români, cu bani europeni” înainte de a aduce toţi de acasă punguţa pentru contul escrow de recuperarea prejudiciului.”

    1. Bleen Alertă de logoree scriptică: cea mai lungă frază din articolul d-nei Mungiu are 80 de cuvinte (numărate în InDesign; da, mă plictiseam teribil).

  4. http://www.facebook.com/#http://www.facebook.com/revista.kmkz?ref=streamSMS-uri de 14 februarie:
    Moartea pentru Ion Iliescu: ”Te-am căutat și săptămâna asta, tot nimic. Pe unde umbli? Ieșim azi? Pup.”
    Adrian Năstase pentru colegi: ”Astăzi este special, dragii mei. Astăzi e cu sentiment. Astăzi, sufletului meu îi scapă săpunul.”
    Redacția Antena 3 pentru Dan Voiculescu: ”Cum dorește Mircea Badea / Un șpagat pe dulăpior / Așa vă urăm noi dvs / Libertate-n viitor!”.
    Crin Antonescu către perna sa: “Astăzi am să fiu romantic, aşa că te las pe tine deasupra. Dar ai grijă să nu-mi strici coafura că te mănânc cu fulgi cu tot.”

  5. Pleşu citeşte Blogary „pe feed” probabil: „În 2030 România va fi exact ca acum”. Aşa îmi amintesc că a zis pe aici Luminăţia-sa, învârtind buretele prin farfurii.

  6. eu nu am mai cumparat ziare din concediul trecut, cand am citit prosport-ul pe plaja, ca mi-era lene sa intru pe telefon. altfel folosesc rss feed din outlook, am acolo tot ce ma intereseaza: bloguri, feed de stiri, fantezii d-ale mele. nu mai vad utilitatea unui ziar tiparit. ce mai cumpar inca sunt saptamanalele, in special cele cu continut diferit fata de online (de ex dilema). mai mult, facebook e deja platforma, portal sau orice aveti nevoie. imi selectez cateva persoane/site-uri si de acolo ajung foarte usor la stirile relevante pentru mine.
    site-urile ziarelor sunt, de asemenea, nefolositoare. oamenii astia nu pricep ca in ziua de azi ai nevoie exact de informatia relevanta, nu de conglomerate de stiri inutile. nu mai avem timp sa citim orice, ne trebuie ceva specific la un moment dat. de aceea, cred, esentiale sunt google si facebook sau invers. online-ul se imparte in „inainte si dupa google si facebook”. poate si wiki.
    cat despre politicieni…ce sa mai zic. politicieni relevanti si inteligenti in  online sunt prea putini. de fapt, sunt acei care se adreseaza acestui public, se bazeaza pe voturile lor. de altfel, publicul inteligent din online nu urmareste un politician orbeste, e pretentios si schimbator, daca nu-i mentine interesul constant se plictiseste si pleaca. e un fel de adhd virtual. politicienii romani, in mare majoritate limitati, prefera televiziunea. acolo prostia lor se intalneste cu prostia votantilor.
    cred ca se mai feresc de online si pentru ca nu au control asupra lui. de exemplu, prostia lui jinga de ieri s-a propagat instantaneu iar scremetele lui ponta nu au schimbat nimic in perceptia internautilor. pentru noi e determinant sa vorbesti corect engleza si detestam prostia si fudulia. la tv e simplu, nu difuzezi interviul de la cnn si bizonii nu afla, dorm linistiti ca la londra cineva munceste pentru drepturile lor. pe net nu e asa.
    ar fi multe de discutat dar parerea mea e ca atata vreme cat ziarele si politicienii nu vor intelege corect mediul online, nu vor avea succes aici. in avantajul lor e faptul ca noi suntem prea putini si irelevanti electoral, cel putin deocamdata.

  7. Și încă una: Antena 3, conform chiar unei știri de pe Antena 3, are cotă de piață de 7-12%. Cam nasol pentru ăia care explică totul prin Antena 3. Și pentru restul de 90% tot Antena 3 o fi de vină sau o fi lipsa de substanță și relevanță a politicienilor și organizațiilor politice ale ”dreptei”?

    1. Bleen Nu poti explica totul prin Antena 3, in niciun caz lipsa unei miscari autentice de dreapta. Dar uite ce pot face aia 10% audienta: 1) sa ne aducem aminte de Piata Universitatii, februarie 2012, si 2) nu am auzit niciodata zilele astea „Jos Ponta” sau „Jos Guvernul” la protestele sindicalistilor de la Oltchim sau Posta Romana. Ma intreb daca era PDL-ul la guvernare, in exact aceleasi situatii, oare ce-ar fi strigat oamenii?

      1. Beavix Bleen sa spun drept eu nu prea am auzit de protestele sindicalistilor, mai exact nu le-am vazut in presa online. Parca nici n-au existat.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *