Tema reducerii mandatului prezidențial de la 5 la 4 ani și organizarea alegerilor prezidențiale simultan cu alegerile parlamentare a apărut și reapărut în contextul dezbaterilor privind revizuirea Constituției, dar și ca o temă prin care actorii politici au încercat să acapareze puncte electorale.
Astfel:
06 aprilie 2012 – Traian Băsescu, în contextul Congresului PSD, PNL și PC, le adresează o scrisoare președinților celor trei partide prin care le propune demisia sa și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate simultan cu alegerile parlamentare din 2012, la schimb cu adoptarea referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 și trecerea la un parlament unicameral.
”În cazul în care veţi accepta revizuirea Constituţiei aşa cum ea a fost cerută prin referendumul din noiembrie 2009, dar şi propunerea mea de reducere a mandatului preşedintelui la 4 ani, vă garantez că în timp util voi demisiona din funcţia de preşedinte al României, astfel încât alegerile legislative din noiembrie 2012 să se desfăşoare simultan cu alegerile prezidenţiale. În acelaşi timp, apreciez că revenirea la mandatul de 4 ani pentru Preşedintele României este necesară în perspectiva consolidării deplinei democraţii. ”
Răspunsul lui Victor Ponta: acesta rupe scrisorea în fața membrilor reuniți în cadrul congresului, declarând că nu a citit scrisoarea și că ”nu avem ce discuta si negocia cu Traian Basescu, nu avem nevoie de minciunile si propunerile lui otravite”.
Ianuarie 2013 – Victor Ponta propune devansarea organizării alegerilor prezidențiale din 2014 simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, măsură care, în opinia liderului PSD, ar fi asigurat o campanie electorală de 1-2 luni, și ar fi evitat situația în care România să se afle în perioadă electorală pe parcursul unui an întreg.
Răspunsul lui Traian Băsescu: demisia simultană a președintelui și a Parlamentului, după revizuirea Constituției.
„Ce putem face de comun acord este să stabilim demisia simultană a președintelui și a Parlamentului, după ce revizuim Constituția și venim în exigențele referendumului din noiembrie 2009 și atunci ne punem toți mandatele și revenim la un sistem politic care mie mi s-a părut mai eficient …. Sunt gata să îmi depun mandatul simultan cu cei 588 de parlamentari, să facem simultan alegeri parlamentare și prezidențiale pentru resuprapunerea mandatelor. Sigur asta necesită o revizuire rapidă a Constituției, un referendum de revizuire și o depunere simultană a mandatelor de către președinte și cei 588 de parlamentari, ca să facem singura combinație posibilă și care la noi are un precedent.”
Ping-pong-ul dintre Traian Băsescu și USL/ Victor Ponta pe tema reducerii mandatului prezidențial și organizarea simultană a alegerilor prezidențiale cu cele parlamentare a rămas fără nicio finalitate.
Atât alegerile parlamentare din 2012, cât și cele prezidențiale din 2014 au fost organizate respectând termenele constituționale. Constituția nu a fost revizuită.
Tema reorganizării simultane a alegerilor parlamentare cu cele prezidențiale va reapărea din nou pe agenda partidelor, odată cu reluarea dezbaterile privind revizuirea Constituției.
Pe termen scurt (scenariul nerealist) – resuprapunerea mandatelor nu se poate face fără declanșarea unei crize politice care implică demisia președintelui în funcție în anul 2016. Crizele politice înseamnă instabilitate și asumarea unor riscuri foarte mari din partea celor care le declanșează. Precedentul Tăriceanu (2005) – acesta a refuzat să demisioneze din funcția de prim-ministru și să declanșeze o criză politică care ar fi generat alegeri parlamentare anticipate și o majoritate parlamentară stabilă pentru Alianța D.A.
Pe termen lung (scenariul realist) – resuprapunerea mandatelor se poate face, evitând orice criză politică, în anul 2024.
În 2024 expiră atât mandatul parlamentului ales în 2020, cât și mandatul președintelui ales în 2019.
Implicații:
- Clasa politică admite că resuprapunerea celor două tipuri de alegeri nu se poate face mai devreme de 10 ani fără anumite artificii politice, precum demisia. Revizuirea Constituției în 2015/2016 se face fără ca mandatul prezidențial să fie redus. Românii vor experimenta până în 2024 noi posibile situații de coabitare, rezultate în urma alegerilor parlamentare din 2016 și 2020 și alegerilor prezidențiale din 2019.
- Două rânduri de alegeri parlamentare în 2016 și 2020
- Mandatul Johannis de 5 ani și un nou mandat prezidențial de 5 ani în 2019 (Johannis sau un alt președinte).
- Organizarea unui referendum pentru revizuirea Constituției într-un singur punct–reducerea mandatului prezidențial –simultan cu alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024.
Demisia lui Klaus Johannis
Resuprapunerea alegerilor parlamentare cu cele prezidențiale începând cu anul 2016 (scenariul nerealist) presupune demisa din funcție a actualului președinte. Acest lucru se poate face în următoarele condiții:
- Klaus Johannis se bucură de o încredere foarte mare în rândul populației. Johannis își asumă riscul demisiei și a unei noi candidaturi, în tandem cu PNL, pentru a obține majoritatea parlamentară necesară reformelor și schimbărilor pe care le vizează.
- Klaus Johannis ”dă cu paltonul de pământ”. Încă din debutul mandatului, Johannis a demonstrat că are mari probleme cu stăpânirea nervilor în situații delicate. O cădere nervoasă poate duce la demisia acestuia și la organizarea de alegeri prezidențiale anticipate.
- Planul PNL, PSD și al structurilor de forță de revizuire a Constituției și reducerea atribuțiilor prezidențiale în favoarea premierului eșuează. Deși ”Coaliția pentru amputarea atribuțiilor prezidențiale” se bazează pe cvorumul de 30% necesar pentru validarea referendumului, poporul simte că urmează să fie tras pe sfoară și iese masiv la vot, invalidând viitoarea Constituție. Johannis rămâne cu puterile oferite de actuala Constituție și devine un președinte mult mai puternic decât Traian Băsescu. Dar și mai greu de stăpânit. Coaliția decide ”să-l demisioneze” pe motive penale.
- În România are loc o nouă revoluție în 2016. Scăderea popularității lui Klaus Johannis, eșecul reformei interne a partidelor tradiționale, întârzierea schimbărilor mult așteptate, creșterea nivelului frustrărilor populației pot genera tensiuni în societate. Președintele își dă demisia și se organizează alegeri anticipate simultan cu cele parlamentare.
Apariția protestelor de stradă, la doar trei luni de la alegerile prezidențiale, indică existența unor tensiuni în societate. Aceste tensiuni nu s-au disipat odată cu alegerea unui nou președinte și au potențial de creștere ( o oală care fierbe – pe care doar s-a pus un capac în 16 noiembrie).
Urmează două teste importante pentru clasa politică: referendumul pentru validarea noii Constituții (posibil finalul anului 2015) și alegerile locale din 2016.
(Foto: evz.ro)
