Anul 2009 povestit altfel

La începutul anului situaţia părea foarte clară. Preşedintele în funcţie urma să obţină 50% din voturi, poate mai mult, poate mai puţin. Mircea Geoană era la zeci de procente în urmă. Crin Antonescu era un parlamentar oarecare.

Anunţarea candidaturilor în primăvară a schimbat dinamica.

Mircea Geoană a crescut foarte mult. Asta şi pentru că un PSD întremat de sosirea la guvernare i-a adus un milion de voturi în plus faţă de ce putuse partidul să obţină la parlamentare, când era încă în opoziţie. Geoană a tras şi o mare sperietură: candidatura lui Oprescu a atras iniţial mulţi PSD-işti. Primul tur l-a prins pe Mircea Geoană într-o poziţie favorabilă, adică pe Oprescu în pragul irelevanţei: MG 31%, Oprescu 3%.

Antonescu a devenit preşedintele PNL în martie. La europarlamentare partidul a subperformat, obţinând 14,5% din voturi, adică mai puţin decât la parlamentarele anterioare la care fusese condus de Tăriceanu. Pe ultimele săptămâni Antonescu a recuperat foarte mult, ajungând la un 20% pe care îl pronosticaseră nu foarte multe sondaje.

Traian Băsescu a scăzut într-un ritm lent tot anul, ajungând în ziua primului tur la 1% distanţă de Geoană.

Anul viitor vom avea din nou europarlamentare şi prezidenţiale. Câteva concluzii posibile pentru primul tur:

a. Europarlamentarele nu sunt un predictor foarte util pentru prezidenţiale. În câteva luni Antonescu a atras de partea lui 1,3 milioane (!) persoane care nu votaseră PNL la europarlamentare. În termeni relativi a depăşit scorul partidului cu o treime.

Ziua de după europarlamentare marchează începutul unei noi bătălii: cea pentru votanţii care n-au venit la acest scrutin dar care vor veni la prezidenţiale. Dacă pierzi acea bătălie, de la 28% la europarlamentare ajungi la 20% la prezidenţiale… sau poţi avea o evoluţie în sens invers.

b. A fi în pole position în februarie nu contează foarte mult. Votanţii din afara nucleelor dure se decid de fapt în anul alegerilor – ei sunt cei care fac diferenţa între 15% şi 30%.

În special anunţarea unei candidaturi e un moment crucial. La fiecare anunţ, toţi cei care intenţionează să voteze trebuie să răspundă unui test ad-hoc: „Vreau să votez cu omul ăsta? Îmi schimb opţiunea de vot faţă de ce credeam acum câteva zile sau săptămâni?” Norii şi ceaţa dispar, voturile încep să se îndrepte spre făgaşe mai clar definite. Reamintesc că acum avem un singur candidat anunţat oficial.

c. Trend-ul este foarte important. Oprescu era în scădere conform tuturor institutelor de sondare a opiniei publice, dar nimeni nu l-a dat chiar la 3%.

Facebook Comments
Publicat
Din categoria Editorial

De Barbu Mateescu

Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Un comentariu

  1. Am o idee, poate de Nobel: sondajele să fie corelate cu un set de analize medicale.
    Bine, ai spus că votezi USL, PDL, PPDD dar cât ai glicemia, colesterolul, ferul, etc.? Te uiţi la Badea cu sfinţenie, dar ţi-ai făcut coprocultura? 
    Abia aştept să văd nişte grafice tridimensionale făcute de dl. Mateescu. Ce bogăţie de corelaţii, multe lucruri se vor lămuri.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *