Am fost spion industrial. Nu am avut pistol, nici cameră miniaturală în brichetă. Hoo, fetelor, nu conduceam un Aston Martin. La o adică, nu aveam dreptul nici să închiriez o maşină de la Hertz sau Avis, nu mi-ar fi decontat. Mă întrebaţi atunci, cum mă deplasam din punctul A în punctul B în misiunile din străinătate, urmărit de hoarde de agenţi? Simplu, nu am avut nevoie, nu am fost trimis niciodată în străinătate.
Iar în orăşelul în care îmi făceam stagiul nu exista nici autobuz. Se mergea pe jos.
Într-o zi, când, abia venit la fabrică, tocmai mă pregăteam să deschid pacheţelul cu sandvişul de prânz, sunt chemat la Serviciul Personal. Şeful acela avea mai multe funcţii, între care şi cea de responsabil cu documentele secrete, de ochi vigilent asupra tuturor angajaţilor, de interfaţă cu securistul care vizita periodic fabrica.
Îmi spune:
– Băi, Nea, sper să nu-mi pătezi obrazul!
– Nu, domnu’, cum să fac eu aşa ceva?
– Fii atent, trebuie să traduci nişte documente ultrasecrete, tu-i soarili mă-sii.
– Bine, daţi-mi-le şi le traduc.
– Hoo, nu aşa! Mai întâi trebuie să citeşti nişte instrucţiuni pentru lucrul cu aceste documente secrete. Apoi să semnezi că ai citit.
Îmi dă o pagină pe care scria că urmează să primesc peste câteva zile nişte secrete de stat, că trebuie să le citesc şi traduc într-o anumită cameră, să nu le scot de acolo, că le voi primi la ora 9 şi trebuie să le înapoiez traduse la ora 11, nesuflând o vorbă nimănui despre conţinutul lor.
Devenea palpitant, abia aşteptam să văd acele documente, bănuiam eu că era vorba de o tehnologie revoluţionară ce va fi aplicată în făbricuţa mea, care avea să devină, în fine, profitabilă, aşa că aveam să ne facem planul şi să putem lua leafa întreagă.
Şi toate astea, mulţumită (şi) mie.
Vine ziua multaşteptată. Mă duc la şeful de personal, semnez de primirea documentelor, îmi dă un plic sigilat şi îmi spune că nu am voie să îl deschid decât în camera secretă (biroul maistrului Tică, care era în concediu de cosit fânul), unde voi sta singur pe durata traducerii.
Merg acolo, deschid cu degete tremurânde plicul şi încep a traduce.
Bravo! Băieţii noştri, superspionii trimişi de Ceauşescu în Occident să le smulgă secretele ştiinţifice cu care capitaliştii ne ţineau îngenunchiaţi făcuseră treabă bună. Bine că reuşiseră să se întoarcă nevătămaţi (sper), cu prada.
În plic se afla prospectul unui termometru industrial, prospect pe care producătorul îl punea în cutia fiecărui produs vândut.
Poate vă voi spune şi cum a fost aplicată la noi tehnologia respectivă, depinde de Nedo, noi agenţii nu ne vindem foarte ieftin.
Cred că ştiu despre ce termometru era vorba. O copie a sa a fost făcută pentru familia Ceauşescu şi atîrnată în dormitorul dictatorial. Era un termometru special, care arăta constant 16 grade, îndiferent de cît de frig sau cald ar fi fost în jur.
Nu stiu ce-i amboldel-ul, pare un cuvânt din vocabularul rroma, dar sper că e ceva minunat, ca să nu stuchim la oameni pe blog. (Aşa vorbesc Ponta şi Şova, „să le explicăm la oameni” 🙂 ). Am înţeles că la nivel verbal sabotai vocabularul, acum mă refeream la meandrele concretului, mă întrebam dacă le sabotai venind direct la prânz. Bulimia de stres mi-e ca o soră.
Vorbeam din experienţă, nu din perspicacitate. Orăşel fără autobuz, dar cu făbricuţă cu termometruţ. Fără securist propriu. Planul nu se făcea nicăieri, era ordin. Cosit fânul. Valea Călugărească, Băicoi. Degeaba îmi sucesc gâtul ca să prind indicii. Mai bine prind mausul.
Minte de inginer, cu topping de amboldel: nimic nu-ţi scapă!
Toate răspunsurile tale sunt exacte.
"Aveai juma de normă? Spionai pentru două fabrici? Lucrai în schimbul II? Sabotai sistemul din interior?"
1- nici măcar jumate, cohortele de stagiari şi-ar fi dat jumate din leafă să aibă ceva de făcut, ar fi trecut timpul mai uşor.
2- da, era fabrica 1 şi fabrica 2
3- da, într-un timp am lucrat doar în schimbul 2 şi 3, din nepotrivire de caracter cu şefii mei.
4- da, am mai spus, vorbeam cu domnule.
Dar nici unul nu merge până la explicarea anomaliei sesizate de tine. De bulimia de stres ai auzit?
James Bond îşi consuma adrenalina cu fete şi sărituri din elicopter şi avea dreptul să împuşte cocalari cu ochelari de soare. Eu aveam mai puţine opţiuni.
Dar, ca să iei notă maximă, te rog să spui din ce oraş era şeful de personal şi din ce cartier. Nu e aşa greu. Răspunsul e negru pe alb, în text.
oops, am postat în altă parte, scuze
perfect: a încropit şi pedeleaua cîţiva intelectuali şi şi aceia trebuie să fie dezbinaţi
au ei alte bube, dar măcar politicienii fără pretenţii nu păcătuiesc prin atîta orgoliu
"ABIA VENIT la fabrică, tocmai mă pregăteam să deschid pacheţelul cu sandvişul de PRÂNZ” … Aveai juma de normă? Spionai pentru două fabrici? Lucrai în schimbul II? Sabotai sistemul din interior?
Nea, agentul termic??? 😯
Ar fi bine, oamenii mei nu sunt vizitați de umbre carteziene decât arar. De tradus termenii: Coșniță, Turtoiu, Trandafir, Ursu, termometru Beckman, vas Dewar, sandviș cu parizer, a da ventilul un sfert de roată, pufoaică.
mai Nea…ce dezamagit a trebuit sa fi. sa traduci eticheta unui recipient cu dop si 40 de grade inauntru nu-ti dadeau…
cred ca te-au pus sa traduci din Stamate si Stoian.
Şi nu-i judeca pe toţi după standardele tale etice: dacă nu-ţi convine pacheţelul cu somon îi pui anagramatisme în gură lui Becali. Că Vadim n-are nevoie, oricum e vorbeşte în limbi fluent.
Ce creveţi, ce vietnamezi? În cel mai bun caz şprot. Uneori, chiar pâine goală(foarte gustoasă, ce-i drept) sau cu cârnaţi Plai din ardei iuţi şi zgârciuri.
Cum să se aplice tehnologia? Vă spun eu, că-s la adăpost.
Era un termometru Beckmann, care s-a spart pe dată, când încercarea de a-l lega cu sârmă a dat greş. Totul a plecat de la versiunea în limba română a prospectului, prin ea însăşi un act de sabotaj, un protest împotriva sandvişului de creveţi vietnamezi.
Cucui, lasă-mă, că şi acum tremur. Mi-am dat seama că am dat pe goarnă ceea ce trebuia să rămână secret. Dacă nu mai comentez pe aici, să-mi trimiţi abonamentul la o adresă pe care ţi-o voi transmite prin Kami.
Dacă Kami se cacă 3 zile la rând lângă tămbărău, înseamnă că m-au găbjit băieţii, anulezi aboanmentul.
@Nea, deci ai avut grade!
Am citit cu mare placere interviul lui Lazaroiu din Ev z.Cred ca incepe sa aspire la titlul de fitiligiu sef adjunct. (Basescu ne avind inca egal in domeniu)
Reactiile deontologilor de pe RTV si Antena 3 vor fi urmatoarele:
"" Antonescu e un prost, Ponta e un prost si un imatur. De ce? Pentru ca i a ales Basescu. V am spus noi ca Basescu nu e in stare sa aleaga cadre de nadejde?""
Nea, ai îmblânzit ceva grade de-ale lu' capitalistuu ăla, Farenheight ?
@ender
Bleenilă Lăs Blogherilă.
@bleen, off topic: Albă ca Zăpada dă semne că se transformă ușor, ușor în Harap Alb 😉
@nea, nu ne mai fierbe, spune care a fost treaba cu termometrili
Gupi, eram un reacţionar, aşa subminam eu sistemul, domnindu-i pe tovarăşi.
Sebastian Lăzăroiu în Evenimentul Zilei: http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-sebastia…
Băi Nea, șeful tău era to'arășu, nu domnu'!