Categorie: Editorial

Despre opțiunile mele politice și despre situația actuală a României

Un excelent text aparut pe Facebook, al amicului Virgiliu Pop, pe care îl redau integral.   ,,Cei care mă cunosc știu că sunt un om de dreapta. Conservator asumat, creștin asumat (după zece ani de rătăcire ateistă), patriot asumat. Nu am fost niciodată un om de stânga, deși conservatorismul meu, considerat azi (prin mutarea ferestrei… Continuă lectura Despre opțiunile mele politice și despre situația actuală a României

Mantra ”continuității”

Ați auzit, fără îndoială, mantra ”continuității din politica externă românească.” E un clișeu încă valabil, deși realitatea tensiunilor ideologice post-comuniste a generat permanente discontinuități. O dată, la nivel individual: de ce-ar fi fost șefii succesivi ai diplomației noastre scutiți de sindromul ”Meșterului Manole”, tradus prin veșnicul nostru ”adamism instituțional”? Fiecare nou șef de instituție are… Continuă lectura Mantra ”continuității”

Nu. Nu e suficient.

Nu împărtășesc nici bucuria, nici laudele, nici spaima multora în privința ultimelor evenimente din România.  Am văzut nenumărate manifestări. De la ”ne-am trezit”, ”sîntem generația care vine” și pînă la ”a doua revoluție”. Laude, bucurie, speranță.  Nu înțeleg laudele. Au fost cele mai spectaculoase mișcări de stradă din România, dar le-ați făcut ca să aveți cu ce… Continuă lectura Nu. Nu e suficient.

Sintem prea deștepți pentru ei. Și de asta cîștigă tot ei. Ce e de făcut.

Eu sper că mai avem minte. Și dorința de a o folosi util. Noi, toți ăștia de dreapta care am mai rămas pe aici. Protestul străzii a ajuns o acțiune pentru exterior, ”ai văzut, ai văzut? scrie în New York Times despre noi!”. Hashtagul #rezist, ”World against corruption”. Tot universul complotează pentru victoria luptei contra corupției. Numai nenorociții ăia… Continuă lectura Sintem prea deștepți pentru ei. Și de asta cîștigă tot ei. Ce e de făcut.

Tot înainte, spre o nouă epocă de împliniri mărețe? Și un post-scriptum

A trecut o lună de la alegeri. PSD are tot. Primăria Bucureștiului, primăriile de sector, jde șefii de Consilii Județene, Parlamentul. Plus guvernul ăsta care ne aduce aminte de scena aia celebră din Sissi, în care nobilii italieni și-au trimis la întâlnirea cu împărăteasa femeile de serviciu și servitorii, îmbrăcați în haine de domni. După… Continuă lectura Tot înainte, spre o nouă epocă de împliniri mărețe? Și un post-scriptum

Noi nu suntem nici levîie, nici pravîie, noi suntem nikakie*

Niște mămăligi „manipulate” și „divizate” de către politicieni în „stînga și dreapta”, „între Europa și Rusia”. Asta este sugestia conținută în toate mesajele publice din campanie ale candidatei Maia Sandu. Noi suntem un continent moldovenesc, o planetă Moldova, izolată, care exprimă doar nevoi imediate: să trăim „ghini”. Și-atît. Dar nu trăim „ghini”. Mătincă „șeva nu… Continuă lectura Noi nu suntem nici levîie, nici pravîie, noi suntem nikakie*

Polonia și avortul. Precizări necesare.

Luni, au reînceput protestele în Polonia privind legalizarea avortului. Fără nici un motiv nou apărut. Preventiv. Dreptul femeii de a alege este considerat ”sfînt” de către cele care participă la astfel de acțiuni. Și au perfectă dreptate. Numai că dreptul femeii de a alege se manifestă înainte de concepție. Alegerea liber consimțită a femeii de… Continuă lectura Polonia și avortul. Precizări necesare.

Unirea, între mizantropie și Stegarul Dac

1. În legătură cu marșul care a avut loc în această sîmbătă la București, încă de la bun început trebuie spus că nimeni nu poate să conteste legitimitatea unei mișcări sau a unor proteste care cer unirea Republicii Moldova cu România. La fel, cerința de a transforma unirea în proiect de țară e una legitimă,… Continuă lectura Unirea, între mizantropie și Stegarul Dac