Soon. De fapt, n-am plecat de aici niciodată. Aici, full time job-ul de acum înainte.
Am nevoie de cîteva zile – o săptămînă, cel mult – de pus la punct unele lucruri și în care, printre altele, să adun subiectele abordate în ultima vreme pe Facebook, diferențiat pe interne și externe. După care – poate chiar concomitent, sper eu, dar nu pot promite – se va intra în ritmul zilnic al postărilor, care ulterior publicării, de acum înainte, vor apărea pe rețelele de socializare.
Modificările ce vor rămîne de făcut, atît cele de format cît și cele tehnice, se vor face pe parcurs.
Revin cu detalii, dacă va mai fi cazul, sau direct cu motoarele turate.
Astăzi, de notat, a mai crăpat un drac. Excesiv fardat, în viață. A poluat destul un spațiu public și așa confuz, în balans încă, la aproape 26 de ani de la căderea regimului comunist, între trecut și viitor. Un trecut din care, cu cît ne îndepărtăm, există pericolul să se uite cele mai odioase fapte, persoane și momente, și un viitor mai incert ca niciodată, avînd în vedere contextul internațional, mai confuz chiar decît trecutul, plutind de la zi la zi într-o derivă aparent numai incredibilă, în fapt cauzată de intersectarea absolut nefericită a unor oameni cu putere de decizie cu evenimente majore, o derivă care, în eventualitatea în care continuă, nu va putea avea, pe termen mediu și lung, decît consecințe dezastruoase.
Avem nevoie, așadar, de rememorări, de clarificări și de poziții ferme. Avem nevoie, poate mai mult ca oricînd în istoria foarte recentă, de recursul permanent la principii și valori, singurele care ne pot ține la suprafața potopului socialist care inundă, mascat sau pe față, din ce în ce mai multe teritorii, atît geografice cît și ideologice. Un potop care sapă sistematic la temelia civilizației de care ne bucurăm azi. Sau de care ne-am bucurat pînă ieri, aș putea zice, dar nu sînt pesimistă de felul meu.
Asta veți găsi aici, fie că va fi vorba de editoriale sau scurte comentarii ale evenimentelor de zi cu zi.
Aici mă veți găsi, aici vă aștept.
PS: Mai există o secțiune Blogary, Bestiarul, apărut în iunie 2010, unde puteți găsi o arhivă interesantă. Și pe care nu l-am abandonat, dimpotrivă, în măsura timpului avut la dispoziție, îl voi continua.
