În 23 martie 2013 Băsescu a spus ”Adio, PDL!”, și-a luat votanții și a plecat.
În perioada martie – octombrie 2013 PDL nu a pierdut procente, ba chiar a cîștigat (în marja de eroare, totuși). Partidul simpatizanților lui Băsescu, Mișcarea Populară, are în sondaje în jur de 3% (tot în marja de eroare). Astfel, putem spune că Traian Băsescu are în jur de 300 de mii de votanți la ora actuală.
Cum s-a ajuns aici? Cum s-a făcut de rîs mitul Băsescu?
[restrict]
- PDL nu s-a rupt atunci cînd era momentul, în primăvară. Elena Udrea, Emil Boc și ceilalți lideri din gruparea Băsescu au preferat să rămînă în PDL, să-și păstreze funcțiile și relațiile în partid și să spere că vor prelua conducerea partidului cînd acesta va scădea în sondaje.
- Mișcarea Populară a menajat PDL-ul de fiecare dată cînd trebuia să-l atace la baionetă.
- Mișcarea Populară nu s-a poziționat ca o alternativă la PDL, ci ma degrabă ca un apendice al PDL.
- Strategia ”cu MP speriem PDL, pică Blaga și Elena Udrea preia șefia partidului” s-a dovedit, așa cum am zis din primăvară, absolut catastrofală. E ca și cum iubita își amenință iubitul că-l părăsește și pleacă în papuci și în capot pînă la tutungeria din fața blocului, fără să-și ia bagajele. ”Oh, dear, I’m so scared! Don’t leave me, babe!”.
- Băsescu a arătat încă o dată, dacă mai era nevoie, că e un Hagi sau Maradona al politicii: jucător genial, antrenor submediocru.
- Și, de departe cel mai important lucru: ruptura MP de PDL nu a fost una doctrinară, pe principii. S-a plecat fiindcă ordinul se execută, nu se discută. Cei mai mulți dintre MP-iștii foști în PDL, cu Tomac în frunte, n-au înțeles prea bine de ce trebuie să plece din PDL în MP. Pur și simplu au primit ordin sau fiindcă erau marginalizați de Blaga în vederea europarlamentarelor.
- La șapte luni de la crearea Fundației Mișcarea Populară și la trei luni de la lansarea Partidului Mișcarea Populară nimeni nu știe despre ce este această mișcare politică. Care îi sînt principiile? Care îi este doctrina? Ce-i mînă pe acești oameni în luptă? Ce-i doare? Ce părere au ei despre lume și viață? Ieșirile liderilor MP și PMP au fost confuze și au acoperit, în confuzie, întreg spectrul doctrinar. ”Noi nu sîntem ca pedeliștii lui Blaga, care nu cred în nimic. Noi credem în orice.” Nu a fost o temă pe care Mișcarea Populară să aibă o poziție cît de cît clară. Mișcării Populare îi lipsește coerența și consistența.
- PDL are candidat la prezidențiale iar MP nu are. Și asta se întîmplă înainte de anul electoral 2014, cînd vom avea alegeri prezidențiale.
- Mișcarea Populară, fără ruptura PDL, a dat impresia că e o chestie făcută pe genunchi, fără prea multe speranțe și perspective. Fără plecarea grupării Udrea din PDL nimeni nu a luat în serios acel ”Adio PDL!” al lui Băsescu.
La final, Băsescu va trebui să se întoarcă spășit și să pupe papucul lui Blaga. L-a amenințat pe Blaga că îi ia oștenii și pleacă cu ei. Pînă la urmă s-a dus singur pînă la tutungeria din colț. ”Nea Vasile, iartă-mă că întreb, cu filtru sau fără filtru?”
Principala consecință? Băsescu, neavînd votanți, simpatizanți care să-l urmeze, nu va putea juca în niciun fel la prezidențialele din toamna lui 2014. Nu va avea ce pune pe masă. Blaga pune pe masă 1 milion de voturi (insuficiente pentru turul II, însă se poate negocia pe baza lor). Băsescu ce pune pe masă? 200 mii de voturi? După unirea cu FC nici măcar nu mai poate spune că-s voturile lui, că-s simpatizanții lui. Chiar dacă noul partid ajunge la 700 de mii de voturi (greu de crezut), se va spune că jumătate din voturi sînt aduse de MRU. Băsescu avea o singură variantă să-și arate forța electorală: să crească un partid ”băsist”. A dat greș.
[/restrict]
Legat de punctul 5: citeam şi în interviurile cu jucători antrenaţi de Hagi şi la interviurile celor antrenaţi de Maradona care e problema: jucătorul genial-devenit-antrenor nu înţelege ce nu pot face jucătorii antrenaţi de el.
Nu e vorba de aroganţă, cât de o problemă cognitivă. „Eu pot face asta aşa de uşor, tu de ce nu poţi? Chiar nu poţi?” Genul ăsta de antrenori nu sunt zbiri, ci dimpotrivă, lasă prea multă libertate gândindu-se ce ar putea face ei cu libertatea asta tactică.
A incercat. Daca incerca sa faca Partidul Fripturistilor avea succes. Si daca el reusea cu PMP, noi cum ne dadeam seama ca nu-i fute pe nici unul grija statului de drept? Nici in 2016 nu am fi stiut cum stam.
Ei, atâta a zis blogary că PDL e terminat (ca partid, nu ca adunătură interșanjabilă cu alte adunături, ca să jucăm frânghia sau fotbal la doo porți) încât Băse, tot citind pe aici, a luat-o ad litteram, că el e inginer, și s-a dezorientat. Blogary l-a confuzat, de la blogary trebuie să vină soluția.
Pe El Cid l-au legat de cal și mort, ca să-i sperie pe sarazini, s-au găsit soluții. Să fii învins de Blaga nu e doar mai rău, dar este absolut ridicol, este la fel ca și cum te-ar prinde moartea păscând doo gâște pe islaz.
Yeba, nu s-a gândit nimeni de la Blogary că ăsta va fi un partid paralel cu Traian Băsescu. Partidul-lui-Băsescu-dar-fără-Băsescu. Fără Băsescu la propriu (imagine), fără Băsescu la figurat (idei), fără energie a la Băsescu (zvâc).
Mai au timp.
Asta cu 300000 la ora actuală e cam trasă de păr.
Anume, sunt femei care, când pleacă în papuci şi capot până la colţ, chiar au şanse maxime să plece de tot. Se vor găsi amatori să le găzduiască şi să le îmbrace mai gros. În schimb, femeia care pleacă cu bagajele bine făcute poate constata că chiar bagajele alea sunt un lest. Cam asta a păţit Băsescu, a plecat cu boarfele cele mai bune, dar tot boarfe, ce a găsit prin casă. Dacă pleca în curul gol, se mărita până să ajungă la tutungeria din colţ.
Nici n-a prea avut cu cine, ca să bifăm toate cauzele. Și asta chiar e trist.
N-a avut şi e grav, nu trist. Dar trebuia să-şi dea seama că nu are şi să se oprească. E mare lucru să ştii cînd să spui stop, nu se poate, nu orice, nu ca să fie.
Game over. Şi să fii învins de Blaga e mai rău decît să fii învins de servicii.