Ce ne spune candidatura lui Videanu la președinție? Ne spune că PDL nu mai e partid politic.
Videanu e omul cu banii. E singurul care-și permite să susțină financiar o candidatură fără șanse, un capriciu personal și, de ce nu, o modalitate de a-și face publicitate și chiar a încerca un rebranding personal. Nimeni din PDL nu e dispus să cheltuie bani pe o candidatură, în condițiile în care niciun candidat PDL nu are șanse la prezidențiale și deci nu poate atrage finanțare. PDL nu are candidați.
A candida la prezidențiale din partea PDL e ca și cum ai publica cărți pe spezele proprii. Nu ai nicio valoare literară, poate că abia știi să legi trei cuvinte în scris, și alea prost, însă sînt edituri care acceptă să-ți publice cartea pe banii tăi. Editura tipărește cîteva sute de exemplare, pe care le cumperi tot tu, le dai cadou rudelor, prietenilor, vecinilor și dușmanilor, ca să moară de ciudă. Editurii îi convine. Tu susții costurile de publicare a cărții și și mai dai și bani editurii ca să accepte să-i apară numele pe cartea ta. Și ție îți convine. Ți s-a publicat o carte. Ești scriitor.
Șansele lui Videanu la prezidențiale sînt zero. Nu zero virgulă ceva. Zero curat. Șansele la prezidențiale ale oricărui pedelist sînt zero curat. Astfel, nimeni nu e dispus să investească într-un produs pentru care nu există piață și despre care se știa că nu se va vinde. Însă Videanu își permite să-și finanțeze singur campania și să-și adauge la cv o candidatură prezidențială, sperînd poate chiar la o negociere între cele două tururi, o negociere care poate aduce un locșor cald pe orbita guvernării, niște oportunități de afaceri sau, în cel mai rău caz, o promisiune de impunitate penală.
Candidatura lui Videanu e un moft, o afacere personală. Nimic mai mult. PDL a devenit o editură obscură, falimentară, care este dispusă să publice contra cost, pe oricine. Singura condiție e ca respectivul să-și plătească moftul, să-și facă damblaua și să rămînă și un profit editurii. Așa cum Spiru Haret este o fabrica de diplome, PDL a devenit o fabrică de candidaturi pentru cv.
Pentru Videanu nu e o investiție proastă, în condițiile în care e poate singurul pedelist care își permite să facă astfel de investiții. Cîștigă notorietate, are o oarecare șansă de rebranding, are o șansă de negociere politică, economică și pe partea de impunitate penală și are un pretext să mai plătească niște jurnaliști și formatori de opinie sub acoperirea ”consultanței”. Atîrnătorii din PDL și din jurul PDL-ului cîștigă și ei. De obicei campaniile se fac inhouse, cu clientela de partid, cu prietenii, cu rudele. Astfel, banii lui Videanu nu pleacă prea departe ci rămîn în buzunarele rețelelor pedeliste. Un frate face poze, un nepot printează foi A4, o mătușă taie manifeste, se mai închiriază spațiu de publicitate la niște organe de presă cărora li se poate cîștiga bunăvoința. Este o investiție în presă, în jurnaliști, în ”formatori”, în rețelele partidului. Se leagă prietenii, se cimentează relații de afaceri.
La final Videanu rămîne la CV cu o candidatură la președinție, cu jurnaliști prieteni, cu o imagine pomădată, cu noi relații de prietenie transpartinică, cu accente politice, economice și penale.
PDL încetează să fie un partid politic și se transformă într-un vehicul de rebranding personal, de plătit jurnaliști, de încheiat afaceri și cumpărat impunități.
In 2008 sondajele pe bune indicau in cazul unei finale Liviu Negoita-Oprescu la alegerile la PMB un scor de 57%-43%. In cazul Videanu-Oprescu scorul era 50%-50%, si asta in conditiile in care Videanu renuntase practic de luni de zile in a isi apara mandatul si realizarile. Daca Videanu vroia sa fie mare in politica, lupta atunci si isi recastiga mandatul. Nici nu era extraordinar de greu. Apoi tot el taia panglici la Arena Nationala, la Pasajul Basarab, la pasajul Floreasca si prin alte locuri. In 2012 ar fi fost o lupta pe viata si pe moarte la PMB, cu sange pe pereti, nu opereta cu Prigoana si pliciul..
Mana invizibila a politicii a pus degetul pe Negoita:
– Baiete, vrei sa faci politica la nivel mare?
– Ntzz, nu am chef, fac bani destui aici jos, imi plac si femeile, e prea complicat.
-Videne, hai ca te iau pe tine la rand? Tu ai chef?
– As vrea, da am un junghi, si nu prea am chef, Iar trebuie sa fiu aici cand ninge? Eu vreau sa ma bronzez pe Coasta de Azur, lasa-ma cu prostiile astea.. Ce folos ca am milioane cand trebuie sa ma amestec cu soferii de la RATB si cu gunoireii de la Rosal?
Cam asta a fost tot. Evident ca ce face acum Videanu e teatru de proasta calitate.
cristian_v Da. S-a rugat atunci Băsescu de amîndoi. Blaga a acceptat dar a făcut tot posibilul să piardă (nici nu era greu).
Bleen cristian_v A fost prima înfrângere a PDL în epoca Băsescu. Şi prima dată când stânga a obţinut primăria Bucureştiului. Aşa, ca idee.
Blogary din ce am vazut eu pana la alegerile de acum 2 sapt se vroia un blog de opozitie pe scena politica. Acum, de cand Macovei si-a primit votul vad ca Blogary s-a transpormat in blog de opozitie interna in PDL. Pacat de o astfel de abordare.
No kidding!
A fost un raspuns la o intrebare a presei: daca vi se va propune sa candidati, veti candida? Adica ceva fara nimic concret, un abur.
Haaaaa ! Elenina s-a tras in poza cu tiranu’ !
OstapB „Preţul la borduri: 6 lei. Preţul pernelor, în scădere uşoară faţă de ora 12, vorbim de 25 de lei. Palatul Victoria la bursă este cotat cu 35 de lei. Microfonul de televiziune: 18 lei. Celelalte sortimente de produse de pe piaţă sub 5 lei fiecare.”
Nu știu ce să negocieze între tururi, dat fiind că are șanse zero curat, cel mult să negocieze prestația formatorilor. Dar el e un caz flagrant de lipsă de șanse, formatorii vor fi luați în râs și le va scădea cota pe bursă. Trebuie, săracii, să fie tare necăjiți ca să accepte jobul.
Însă mai obține ceva, am observat la Țiriac. Lansează zvonul, chiar fără investiții, că ar intenționa să, iar la orice acțiune judiciară s-ar porni împotrivă-i, va putea clama că e persecuție politică, Răii doresc să-l scoată din competiție.
Un motiv in plus, daca mai era nevoie, sa uram bun venit miscarii populare.
Cat ar costa sa placheze cu marmura gardul Cotroceniului, de jur imprejur, si p’afara si pe interior ?
… totusi … de cind este candidatura la sef de bloc un capitol la CV? 🙂