Teorema tortului de ciocolata – numerologia esecului

Pofta buna la guvernare!

Va place tortul din imagine?

Daca ati sti ca acest tort reprezinta guvernarea dupa 2012 atunci sunt convins ca v-ati uita la el cu si mai mult jind.

Dupa 1990 doar FSN a mancat singur tortul.

Celelalte partide au fost nevoite sa il imparta cu altii, felii mai mari sau mai mici.

Si asta pentru ca nici un partid sau alianta de partide nu a reusit sa ia mai mult de 37% in alegerile parlamentare pe vot proportional. In 1992, FDSN a luat 28%, pragul de acces fiind 3%. In 1996, CDR a luat 31%, in 2000, PDSR -37%, in 2004 PSD – 37%, in 2008 PSD – 33%. Din anul 2000 pragul parlamentar a fost crescut la 5%. In toate cazurile am avut un sistem de vot proportional, chiar si in 2008, cand, desi s-a votat uninominal, sistemul a fost compensat de scorul partidelor obtinute la nivel de circumscriptie.

Pornind de la aceste rezultate pot sa afirm ca, pastrand votul proportional, nici un partid sau alianta politica din Romania nu va lua mai mult de 40% la alegerile parlamentare.

O sa incerc sa arat de ce USL se va destrama cel mai tarziu dupa alegerile locale din 2012. Daca nu cumva mai devreme…

Spirala tacerii – cei multi, tacuti si rusinati

De ce totusi, daca nici un partid nu a reusit sa obtina mai mult de 37% in alegeri, in anumite perioade, sondajele de opinie creditau partidul de pe primul loc cu 50% sau chiar mai mult? O asemenea perioada a fost anul 2000, cand PDSR, castigator previzibil si detasat al alegerilor, avea in toate sondajele de opinie undeva la limita a jumatate plus unu din optiunile exprimate.

Am prezentat intr-un articol anterior (Alba ca Zapada, Populistii si Opozitia. Anno Domini 2000) un grafic cu rezultate ale sondajelor IMAS din 2000. In vremea respectiva pregateam exit-poll-ul CURS-CSOP si rezultatele erau similare. PDSR avea in jur de 50% din optiuni pana in ultima clipa. Scorul final a fost 37%, cu o crestere rapida in ultima luna de campanie a PRM, care aproape si-a triplat scorul din sondaje. Chiar si la alegerile locale din 2000, in sondaje PDSR era creditat cu 50%, dar pe componenta politica, la votul pentru consilii judetene PDSR a obtinut tot 37%.

Greseau sondajele? Nu neaparat. Limita sondajelor este ca nu pot capta fenomenul numit in literatura de specialitate „spirala tacerii”. Exista metode prin care efectul de spirala poate fi surprins. Dar in vremea respectiva noi nu aveam stiinta identificarii lui. Asa se intampla ca, imi amintesc, Dick Morris a realizat un sondaj pentru candidatul Marian Munteanu si culegerea datelor a fost facuta de CURS. Daca imi amintesc bine, era cu cateva luni inainte de alegerile parlamentare. Evaluarea arata printre altele potentialul enorm al PRM si al candidatului Vadim Tudor. Asta era cel putin evaluarea consultantului american.

Dar ce este misterioasa „spirala a tacerii”? E vorba , de fapt, despre o teorie a comunicarii de masa lansata pentru prima oara de Elisabeth Noell-Neumann. In esenta teoria spune ca o persoana va evita sa isi spuna opinia despre un anumit subiect daca va simti ca este in minoritate, de teama unor posibile represalii sau sanctiuni din partea majoritatii. Astfel este posibil ca o parte numeroasa a unei societati sa isi falsifice in mod deliberat opiniile sau si le ascunda daca exprimarea lor implica anumite costuri simbolice sau de alta natura.

In anul 2000 nemultumirea populatiei era crescanda, asa cum aratam intr-un articol anterior, iar vocea cea mai proeminenta si mai radicala, care se facea din cand in cand auzita, era aceea a lui Vadim Tudor. Un discurs justitiar, extremist, care promitea pedepse exemplare pentru toti cei vinovati de prabusirea nivelului de trai si hotia din tara, ea insasi cauza a pauperizarii populatiei, in viziunea tribunului.

Vadim Tudor nu era un personaj tocmai frecventabil. Invectivele si injuriile neaose din saptamanalul Romania Mare, pe atunci cu o mare audienta, precum si accentele xenofobe si antisemite il pusesera la zid in dese randuri pe liderul PRM nu numai de catre vocile lucide din tara, dar si de comunitatea internationala.

In acest context, Vadim era cel care exprima cel mai plastic si mai exact nemultumirea oamenilor, dar nu putea fi un personaj cu care cineva sa se identifice deschis, avand in vedere ca era repudiat de majoritate. Evident ca, in sondaje, cei care ar fi votat cu PRM sau presedintele sau nu isi exprimau o asemenea optiune, fie declarandu-se nehotarati, fie mistificandu-si optiunea, cel mai probabil indicand PSD ca preferinta.

Cred ca si acum suntem in aceeasi situatie, poate chiar mai accentuata decat in anul 2000. Acum avem doua partide in situatia PRM. Primul este Partidul Poporului infiintat anul trecut de Dan Diaconescu, celalalt este insusi PDL, partidul aflat la guvernare.

Partidul Poporului este stigmatizat de o majoritate a populatiei pentru ca reprezinta de fapt mediul considerat nefrecventabil al audientei OTV.

OTV si patronul sau Dan Diaconescu au devenit celebri prin senzationalismul exacerbat si prezentarea unor „stiri” mai mult sau mai putin fictive dintr-o zona marginala a societatii. In general audienta sa este formata din creduli, bigoti, lumpen-proletari, casnice plictisite, perdanti ai tranzitiei, etc.

Stigmatizat dintru inceput, Dan Diaconescu a devenit la randul sau un personaj controversat dupa ce procurorii l-au retinut pentru presupuse fapte de santaj. Diaconescu a dezvoltat un soi de manie a persecutiei, care de altfel ii foloseste de minune pentru propria victimizare si cresterea numarului de simpatizanti. Acestia insa, identificandu-se la randul lor cu mentorul, sunt si ei cuprinsi de sentimentul ca sunt vanati de autoritati sau supravegheati de establisment. Partidul creste undeva silentios in clandestinitate. Ma indoiesc ca toti cei care ar vota maine cu PP isi declara optiunea in sondaje.

PDL, la randul lui, este vanat de cele doua trusturi media ostile presedintelui si premierului. Facut responsabil pentru suiciduri, tentative de suicid, greva foamei, cresterea barilului de petrol si, cine stie, curand, de incalzirea globala, PDL nu poate fi partidul cu care sa te afisezi in asemenea vremuri fara sa ti se spuna in fata ca esti „pupinbasist” sau „vandut puterii”. Tehnicile sofisticate de stigmatizare ale haitasilor din trusturile ostile nu e obligatoriu sa indeparteze electoratul de PDL cat sa il faca sa se retraga in carapacea lui pana cand vremurile vor fi mai bune.

In aceste conditii, nou infiintata alianta social-liberala poate fi un refugiu la fel de comod precum optiunea de a te arata nehotarat in fata operatorului de sondaj. Ca si in natura, nimic nu se pierde totul se transforma.

Realitatea votului s-ar putea sa reprezinte un dus rece pentru liderii USL. Amagindu-se ca 1+1 ar putea sa faca macar 1,7, nu iau in calcul si posibilitatea ca suma sa fie tot 1.

Cum se taie tortul?

Ceea ce a suprins de la inceputul procesului de negociere intre PSD, PNL si PC a fost inclinatia euforica a liderilor spre o constructie care foarte probabil va lua mai putin decat suma componentelor.

Vocile autorizate ale negocierilor au justificat sacrificarea procentelor pentru partidele lor prin nevoia de a avea o coalitie solida care sa obtina 50%+1 la urmatoarele alegeri, in asa fel incat, conform Constitutiei, seful statului sa nu le poata refuza dreptul de a da premierul. Un alt obiectiv declarat a fost nevoia de a intinde navodul pentru parlamentari mai slabi de inger din actuala coalitie la guvernare. Cu alte cuvinte, suntem atat de puternici si avem sanse atat de mari sa venim la guvernare din 2012 incolo, incat singura voastra salvare este sa va alaturati de pe acum noua si sa dam jos impreuna guvernul.

Articol integral pe www.contributors.ro

Facebook Comments

23 de comentarii

  1. Apropo de tort.

    Citesc recent că PSD-ul are datorii de 1 milion de euro.

    Ar trebui să fie falit, într-o ţară normală.

    Poate de aici foamea subită pentru putere.

    Nimeni din putere, nu ştie exploata această vulnerabilitate neaşteptat de oportună în mod electoral?

  2. Cu alte cuvinte, dacă luăm în considerare "spirala tăcerii", PDL are o mare problemă în 2012: simpatizanţii vor tăcea nu numai în faţa operatorilor caselor de sondare ci şi în campanie, cînd capacitatea acestora de mobilizare poate fi decisivă. Bineînţeles, dacă nu intervine o schimbare majoră între timp (greu de crezut, dealtfel).

  3. "Ivan Zubeldian

    03/01/2011 at 9:59 pm

    @emil: eu am votat Vadim, undeva în străinătate."

    In sfarsit au inceput sa se claridice si niste lucruri. Tot respectul pentru Ivan Zbeldian. E ce e, dar nu mai mult decat atat.

    Unde se arata cu degetul cat e atat.

  4. Pare o teorie empirico-pragmatica autoconsistenta si necontradictorie daca o aplici la ,,tort''.La ,,mamaliga''si cel mult la ,,zăbic'', o merge? Sa ne uitam la impartirea ,,tortului'' de care actuala coalitie. De aproape un an nu mai pot sa stranga procentul teoretic pe care-l au si devoreaza ,,tortul''doar cu amintirea majoritatii la motiunile de cenzura…dupa principiul ,,mananc si tac''.Dar cand ,,tortul garnisit cu arome FMI'' se termina nu trebuie sa treaca la zabic si apoi la mamaliga …? Astea nu se mai taie cu cutite fine ( ca salariile si pensiile)ci cu …ata, iar cand se apropie de par sunt alte conjecturi, stim asta din fizica cuantica.

  5. Da, stiu ca nu va plac comentariile mele anti PDL. Sincer, nu as fi vrut sa fie anti. M-am saturat sa fiu mereu anti, dar in tara asta a formelor fara fond nu vad cum as putea fi altfel. Apropos de forma fara fond, cum Doamne iarta-ma puteti gandi in termeni de electorat de dreapta, electorat de stanga, cand in Romania nu exitsta nici partide de dreapta sau de stanga, dincolo de denumire. Partide de oportunisti, electorat de oportunisti. Singurul principiu care ghideaza viata in Romania este "noi nu avem principii, dar ne place sa credem ca le avem".

  6. Sunt corecte cele scrise in articol, o reluare a celor spuse in emisiunea de la Realitatea, deci par o preocupare destul de actuala. Sa vin putin in ajutor.

    PDL este "nefrecventabil", dar nu neaparat emisiunile de la Realitatea si Antena3 il fac astfel. Sunt niste lucruri care se pot vedea cu ochiul liber si fara sa te uiti la televizor. Anume: Elena Udrea este – ma scuzi – o pitipoanca de mall. Era astfel atunci cand vorbea de presedintele Norvegiei. Nu s-a schimbat nici astazi cand se da cu telegondola aeriana in timp ce minerii mor in subteran. EBA este mai ceva decat tiza ei. Cand toate masinile din Bucuresti sunt ridicate fie si numai pentru zece minute de oprire neregulamentara, sa-ti lasi masina o noapte intreaga vis-a-vis de liceul I.L. Caragiale in mijlocul strazii denota un tupeu bazat. Nu mai vorbesc de performatele la limba (nu literatura, nu cred ca ar fi cazul!) romana, care nu au impiedicat-o sa ajunga sa ne reprezinte tara (chiar asa!) in PE. Videanu – cel care ne-a placat pasajele cu marmura si trotuarele cu borduri. In rest s-a mai evidentiat prin numaratoarea exacta si extraordinar de rapida a voturilor pentru Traian Basescu. Guvernul Romaniei condus de presedintele PDL insusi este guvernul care isi asuma raspunderea pentru desfiintarea scolilor in care invata copii romani doar ca sa aiba sustinerea la guvernare a UDMR. (Acelasi guvern roman care desfiinteaza practic sute de mii de firme private doar ca sa isi fie Pogea multumit. La 100 000 de firme private care s-au suspendat sau desfiintat din cauza ca nu era economic sa plateasca forfetarul se poate face urmatorul calcul: 200 lei / luna (minim) pentru fiecare firma costa contabilitatea si depunerea actelor la Adm. Fin. X 100 000 = 20 mil. lei scosi din economie lunar. Si asta la doar la 100 000 de firme!)

    Si pentru ca avocatul ideologic al guvernului PDL este o femeie (o cheama Vass) careia i-ar sta foarte bine in rolul Hanna Schmitz din The Reader, uite de ce nu e frecventabil PDL-ul.

  7. @Ivan Zubeldian, ca sa incheiem intr-o nota optimista si cu scuzele de rigoare , vorba scorpionului ce as fi vrut sa fiu:,,nu m-am putut abtine'', iti spun ca eu nu dau doi bani pe Boureanu.E un Valeriu Stoica cu foarte putina carte.

  8. @Ivan Zubeldian,ce ai zice de un ,,cod Monica Macovei, C.Preda''pentru formatorii de opinie prin bloguri si un fel de ,,ANI''care sa le verifice ,,zestrea''…,,scheletilor din dulap''(in sensul de adevar gol-golut )?

    1. @Beldiman: dar știți ce frică mi-e de insinuările dumneavoastră? Eu vă urez succes în cutremurarea publică și vă informez că e ultima oară când vă răspund.

      În altă ordine de idei, e de citit ce spun oamenii prin PDL despre "reformiști". Boureanu e delicios de-a dreptul: "dar haideţi să vedem despre ce reformă vorbim, că şi Lenin tot reformist îşi spunea şi Stalin la fel"

  9. Ivan Zubeldian, ma cutremur cand vad ca mi se confirma cele mai negre presimtiri in ceea ce te priveste .Eram ferm convins ca esti in stare sa-l votezi pe Vadim ( undeva te intrebam …,,la arme?'')dar ma linistea gandul ca nu vei mai avea ocazia s-o faci. Preferam sa traiesc cu ideea ca poate, totusi, nu tot ce nu e imposibil se intampla, dar tu o facusesi deja!!! Cred si in rolul umanizator al viselor, sunt primele care se revolta chiar si contra DICTATORILOR (toate cartile bune spun asta).Nici ,,nedormitii'' nu scapa de ele…

  10. @Ivan Z.

    Interesanta ideea cu Vadim presedinte in 2000: cum argumentati ca nu rezista mai mult de 2 ani ? Cine si cum l-ar fi debarcat din functie ? Pe atunci nu era constituita gruparea celor 322 si retorica lui, oricit de imbecila, fascina poporul.

    1. @Adrian: Nu există argumente, doar speculații. Cred din ce în ce mai mult că aici e problema românească, prea multe boli netratate care s-au cronicizat pentru că le-am tratat simptomele și nu cauzele și din cauza asta riscă să devină imune la toate tratamentele. Analogia e următoarea: febra e o reacție de apărare și de alarmă, nu un lucru rău. Dacă iau medicamente care fac febra să dispară fără a trata și cauza, risc mai mult, ajut boala. (e la fel în cazul durerii) Pentru mine Vadim președinte în 2000 ar fi fost șocul final după care putea veni convalescența. În schimb, a venit Adrian Năstase, medicamentul care a tratat febra și a ascuns infecția. Să nu ne amăgim, Vântu și Voiculescu și Patriciu sunt creațiile mandatului PDSR din 2000. S-a văzut limpede la Curtea COnstituțională și la cea de Casație, cu sindicatele, în sistemul sanitar sau în învățământul universitar privat: ne batem încă, gâfâind din greu, cu creația lui Iliescu. Poate că câțiva ani de dezastru după 2000, conduși de un descreierat și izolați de lume ar fi lămurit poporul că pe vremea lui Ceaușescu nu era chiar atât de bine. Pe termen scurt, un dezastru. Pe termen lung, șanse mai mari de vindecare. E doar o părere, nu un argument.

  11. PP si amintirile mele din 2000.

    Razvan, o cunostinta ceva mai tanara, mai sa faca o criza dupa primul tur: votase cu VCTudor, in ideea ca se distreaza ! Nu si-a inchipuit ca Vadim va obtine atatea voturi.

    Cum se numeste "stiintific" asta?

    1. @emil: eu am votat Vadim, undeva în străinătate. Nu ca să mă distrez ci pentru că vroiam să se spargă buba. Cred încă că un an-doi de Vadim președinte în 2000 (nu rezista mai mult) ar fi resetat România pentru reformă.

    1. @2-3: aparent corect. Băsescu are nevoie de majoritate parlamentară pentru a consolida reforma statului. Singura miză reală pentru Băsescu e de a nu fi în situația să accepte în 2014 (sau mai devreme) că a fost învins de sistem precum Constantinescu. Mai rău, după lupte seculare care au durat 10 ani. Pentru asta e important 2012. Iar miza din 2012, așa cum o formulează și Sebastian Lăzăroiu, e un USL care nu ia mai mult de 40%. Cei 20% pe care USL îi are acum în plus riscă să se ducă către PP. Asta înțeleg eu din analizele lui SL. Dacă PP ia 20% iar USL 40%, în timp ce electoratul tradițional al dreptei stă acasă scârbit (vezi cum a pierdut Blaga Bucureștiul) jocul s-a cam terminat pentru Băsescu. Nu mi-l imaginez deloc pe DD în rol de suporter al unor măsuri impopulare de reformă. Sprijinul lui DD pentru USL poate că va costa scump, dar va fi cu ce să fie plătit. Cu alte cuvinte problema reală e PP, nu USL. Iar întrebarea e: cum poate fi evitat în 2012 un PP in rolul PRM-ului din 2000? Eu nu vad decât un singur răspuns: evitarea absenteismului masiv în rândul electoratului mai mult sau mai puțin "de dreapta". Vom evita ce s-a întâmplat în 2000 dacă ne ferim de ce s-a întâmplat în 2008 în București. Mobilizarea "dreptei" la vot e singurul fel în care procentele USL și PP se vor dezumfla semnificativ. Asta era de fapt teoria ACZ, care nu e mai puțin valabilă acum decât în toamnă. Rezumând, Băsescu are nevoie și de un PDL reformat și de ACZ. Nu e ori/ori.

  12. Cred că există spirala ruşinată, dar eu nu fac parte din ea.

    În 2009, înainte de alegerile prezidenţiale, primesc un telefon de sondaj de la nu ştiu ce agenţie. Un ins cu voce de fiu de şoşonar mă întreabă:

    Credeţi că este normal ca România să fie condusă de un alcoolic care face ţara de ruşine prin acţiunile lui?

    Răspuns: Da.

    Întrebare: Cuuum!?

    Să vezi dandana dacă o găseşte Dan Diaconescu pe Elodia. Câştigă din primul tur.

  13. dle Lazaroiu,

    Si mie mi se pare ca exista o 'spirala a tacerii', care s-a manifestat cel mai vizibil la alegerile prezidentiale din 2009. Totusi, ce mi se pare ca nu apare in discutia dvs (de altfel nici nu stiu daca exista studii sau date pe aceasta tema) este pentru cat timp poate functiona aceasta spirala a tacerii legata de un personaj politic sau un partid. Daca tot vorbim de o stigmatizare sociala, cat poate rezista in fond o persoana de conditie obisnuita tentatiei de a-si acorda faptele vorbelor. Adica, te-ascunzi, te-ascunzi, dar la un moment dat presiunea sociala te ajunge din urma …

  14. @SL:

    1) Eu nu stiu ca politicienii din Ro sa se-mpiedice de petice de hartie.

    2) Nu cred ca viitoarea partajare intre USL+PRM+PP+sefii_de_sindicate+moguli+evazionisti+scafandri a feliei-2012 este un parametru semnificativ.

    3) In general, scenariile de factura saxona sunt modificate drastic atunci cand puse in scena de actori balcanici. Daca pe deasupra, regizotul este slav, sa vezi atunci improvizatii…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *