Secretul mizeriei

Spre deosebire de marile naţiuni, românii se arată foarte curioşi să afle ce gândesc străinii despre ei şi ţara lor. De altfel, tema „imaginii naţiei“, injust murdărită şi deformată de spirite rău voitoare şi duşmănoase, a străbătut cu bine deceniile şi pare temeinic înfiptă în conştiinţa colectivă.

Interesul excesiv pentru opinia altora e considerat îndeobşte un semn al identităţii fragile, al şovăielii şi nesiguranţei de sine. Lucrurile se complică însă atunci când realizăm că, pe cât de dornici sunt conaţionalii noştri să cunoască părerile străinilor despre ei, pe atât de nepăsători sunt, în fond, la opinia acelora. „Imaginea negativă a României“, lamentată ritual, se dovedeşte de fapt doar un vehicul util să transporte miturile autovictimizării şi teoriile conspiraţiei. În fundul sufletului, omul nostru majoritar nu este ros de îndoieli sau zguduit de nemulţumiri, lumea pe care şi-a construit-o îi ajunge, iar pe sine chiar se place, individual şi colectiv.

Chiar şi atunci când nu se mulţumeşte cu prezentul, omul românesc o face doar în raport cu ce are, niciodată în raport cu ce este, concepând progresul ca pe o multiplicare a modestului său patrimoniu iniţial, un „mai mult“, rareori un „altceva“: mai multe televizoare în mai multe camere, mai mulţi cai-putere, mai multă carne de porc, ceasornice scumpe, servitori şi oameni de casă, putere multă, gălăgie mare, în fine, tot ce se poate consuma pe loc sau arăta la vecini. *

Acest Gargantuel naiv şi bulimic nu este însă victima vreunor fragilităţi identitare, ci a unei imagini de sine care a decolat de la solul realităţii, plutind în cerul iluziilor şi autoamăgirii. L-a ajutat la aceasta trecerea bruscă la o societate de consum care i-a căzut peste creştet ca un cargo aerian prăbuşit în junglă. Fără să fi parcurs etapele dezvoltării către societăţile post industriale, decuplat cultural şi tehnologic, defazat istoric, omul nostru s-a trezit consumator înainte de a fi învăţat să fie producător. Cum să nu-ţi închipui că tot ce zboară se mănâncă !? Cum să nu construieşti avioane din nuiele în plină junglă post-comunistă, invocând înfrigurat căderea din ceruri a cargourilor cu hypermarketuri, salarii bune, pensii la toată lumea şi vacanţe în Mediterana !?

Într-o societate a îndestulării pe veresie, care funcţionează ca debuşeu al unei producţii realizate în străinătate, nici poporul lui poate-mai-pică-ceva, nici căpeteniile predatoare nu pot şi nu au interes să vadă adevărul mizeriei. Atunci când în şcoală generaţiile deprind firescul corupţiei, iar în viaţă principala strategie antreprenorială constă în aspirarea banilor publici, evaluarea lucidă a realităţii şi numirea lucrurilor pe nume nu pot fi decât inacceptabile. Poporul şi căpeteniile refuză sa fie trezite din visul hipnotic al unei societăţi de consum, pe care n-au apucat s-o creeze şi pe care, fiindu-le paraşutată, doar o maimuţăresc, fără a-i înţelege rosturile şi devenirea.

Şi totuşi, un discurs despre mizerie este preliminar oricărei încercări de a i se smulge. Faptul că în spaţiul public tema înapoierii şi mizeriei este ocolită şi ignorată nu se explică doar psihologic, ceea ce ar fi întrucâtva de înţeles, ci şi politic. Precis că nici pe şefii de trib, bulibaşii şi baştanii lumii a treia nu-i vom auzi vorbind public despre mizeria şi înapoierea suspuşilor. Este secretul hainelor nevăzute ale împăratului, secret colectiv întemeiat pe prostie, laşitate şi ticăloşie.

Cu atât mai puţin te poţi aştepta la un discurs despre starea de înspăimântătoare înapoiere naţionala din partea unei clase politice a cărei strategie principală de comunicare este mituirea cinică şi iresponsabilă a electoratului. Transformându-se în preoţii cargo cult-ului românesc, toţi politicienii şi toate media se întrec în a flata, neruşinat şi mincinos, poporul, în timp ce elita intelectuală, roasă până la vârf de impostură şi gratuitate, se complace onctuos şi viclean.

Adevărul despre România nu este cel al non-ştirilor fabricate de media şi nici cel al derizoriilor lupte de partid şi de stat. Adevărul se regăseşte în coloanele clasamentelor statistice, acolo unde nu există indicator social, economic, politic, structural, cultural, la care să nu fim ultimii din UE, din Europa geografică sau printre ultimii din lume: mortalitate infantilă, productivitatea muncii, risipa de energie, sistemul sanitar, performanţele şcolare, infrastructura, speranţa de viaţă, violenţa domestică, igiena personală, canalizare, corupţie, produs intern brut pe locuitor, justiţie, lista putând continua ad nauseam.

Adevărul îl mai putem descoperi şi în judecăţile străinilor, dar nu ale turiştilor, salariaţilor firmelor străine sau ziariştilor, ci spre exemplu, în impresiile câtorva sute de studenţi Erasmus, trăitori în România între 2007 şi 2010: oraşe urâte, desfigurate de oribile blocuri din beton şi sufocate de haosuri de cabluri atârnânde, trotuare incredibil blindate de maşini, trenuri care abia se târăsc, lipsa autostrăzilor, prostul gust patetic şi agresiv, oameni cu priviri triste şi dantura lipsă, drumuri proaste, un peisaj rural medieval, trafic auto haotic şi brutal, contrastul între opulenţa ostentativă şi indigenţa endemică, mâncare grasă, animale chinuite… Unii dintre aceşti tineri au fost sincer entuziasmaţi de exotismul căruţelor, căpiţelor, ţiganilor, fântânilor cu cumpănă şi bătrânelor cu gumari şi basma. Alţii eufemizează diplomatic: „un loc unde timpul pare a se fi oprit“, „locuri neatinse de intervenţia umană“. În fine, mai toţi nu uită să omagiaze, amabil şi stereotip, „ospitalitatea“şi „căldura“localnicilor, iar băieţii, „frumuseţea fetelor“.

Secretul mizeriei nu mai poate fi păstrat. Este timpul ca înapoierea să devină o temă publică, nu din obscure porniri masochiste ori exhibiţioniste ci din cauza stringenţei ei. Reflectând realitatea unei clase politice de trepăduşi ai securităţii reciclaţi în politicieni, viaţa politică autohtonă este castrată de orice discurs politic autentic. În magma iniţială din 1990, partiturile doctrinare s-au distribuit aproape aleator între trepăduşii plasaţi în politică: care liberal, care democrat, care social-democrat. Din această făcătură nu avea cum să se nască vreun mesaj politic.

Dacă un discurs politic se poate crea acum, după 20 de ani, el nu trebuie să se inspire neapărat din temele specific occidentale ci mai curând din realităţile fundamentale româneşti: una dintre ele, probabil şi cea mai puternică, este înapoierea şi mizeria. Alături de reconstrucţia statului şi de integrarea europeană, tema ieşirii din mizerie şi înapoiere ar putea constitui o axă doctrinară a unei viitoare oferte politice autentice.


* exemplare în acest sens, domiciliile d-lor Videanu şi Năstase, prezentate în România Libera din 20 iulie 2010

Facebook Comments

101 de comentarii

  1. Cu o întârziere pentru care-mi cer scuze, mă alătur discuţiei, probabil deja răsuflate, dar nu mai puţin interesante:

    @Zexe:

    Textul meu este patetic pentru că nu ai cum să nu fii patetic în faţa unei realităţi tragice. În plus, nu dau doi bani pe coolness.

    @Leon

    A fost şi Băsescu „trepăduş al securităţii“ aşa cum am caracterizat pe toţi cei ieşiţi la suprafaţa politicii după ’90 ? Nu sunt indiferent la întrebare. Răspunsul meu este că Băsescu este unul din foarte puţinii care s-a reconstruit, asemenea personajului din Kagemusha, cerşetorul pus sosie a unui shogun, si care îşi asumă un rol pe care doar trebuia să-l joace. (nici tehnic vorbind, nu cred că a fost „trepăduş al securităţii“, dar asta e o altă poveste). Mult mai important mi se pare în ce situaţie se află acum. L-aş compara cu un cioban care ţine-n lesă patru Dobermanni sângeroşi, cărora are grijă să le dea îndeajuns de mâncare, în speranţa că-i va putea struni, că n-o să sară să-i mănânce toate oile şi că nici n-o să-l sfâşie. Un pariu imposibil ? Înving structurile întotdeauna ?

    @para

    mizeria şi înapoierea generează corupţie, nu viţăvergea; drept e că şi corupţia menţine şi perpetuează mizeria, ca ciuperca pe un picior nespălat

    @bleen

    aşa cum aţi intuit, n-am veleităţi de scriitor, ratat sau nu, couldn’t care less

    @DORU BARBU

    Da!

    @zexe

    scrieti: „o noua oferta politica nu poate porni de la negarea reperelor ofertelor existente, atat timp cat condamna populismul prin inversarea acestuia“

    am recitit cu atenţie şi respect fraza, cred că merită o discuţie

    mai scrieţi: „daca faci efortul sa rezumi mesajul textului intr-o fraza, vei descoperi ca tema discursului este… naiva…“

    profit de ocazie să-mi reiterez mesajul, probabil nu îndeajuns de bine servit de textul articolului

    Am convingerea că o largă dezbatere publică pe tema mizeriei şi înapoierii în care se află ţara este neapărat necesară. O asemenea dezbatere ar repune percepţia eronată a realităţii în perspectiva ei adevărată. Desigur, politicienii, media şi elita culturală ştiu adevărul, dar tac cinic şi iresponsabil. Este însă vorba de milioane de oameni obişnuiţi care se întreabă cu naivitate, de ce nu au salarii şi pensii comparabile cu cele din Occident, de ce le merge atât de rău, să le mărească statul lefurile, măcar ca-n Grecia. Concluzia lor, logică pe fondul ignoranţei: „se fură dom’le !“. Evident că se fură, dar dintr-un sac gol şi spart în fund. Pâna la urmă ocultarea adevărului mizeriei se-ntoarce împotriva elitelor care cultivă tăcerea: parte din popor îşi imaginează că sărăcia se datorează exclusiv jafului naţional. Nu, jaful naţional întreţine şi adânceşte mizeria, dar ea este structurală, a întregului popor. Despre asta trebuie vorbit.

    Un discurs politc care şi-ar îngloba tema ieşirii din mizerie ar fi poate şocant la început, dar ar sfârşi prin a câştiga adeziune, ca orice adevăr auto-evident. Dacă asta se numeşte „inversarea populismului“ aşa cum zice Zexe, atunci hai să-l inversăm.

    Sfârşesc printr-o ERATĂ:

    Propoziţia: „Precis că nici pe şefii de trib, bulibaşii şi baştanii lumii a treia nu-i vom auzi vorbind public despre mizeria şi înapoierea suSpuşilor.“

    trebuie citită „Precis că nici pe şefii de trib, bulibaşii şi baştanii lumii a treia nu-i vom auzi vorbind public despre mizeria şi înapoierea supuşilor.“

    Evident, scuze !

  2. EVZ anunta anchetarea directorului Departamentului Film al TVR, Cristi Tabara, sub acuzatia de VIOL in urma plingerii depuse de o fetita de 12 ani.

    Marite Dictator, cu umilinta recunosc ca tot ce am scris pe acest minunat proiect a fost sub influenta alcoolului, pornit din cele mai hide strafunduri umane (ale mele, personale), si ma pun la dispozitia organelor de cercetare penala.

    Din momentul de fata, nu voi mai gresi nici cu gindul, nici cu fapta.

    Roger and out! Si succesuri!

  3. @zexe:

    Repeta dupa mine: "Trebuie sa-mi iau o vacanta! Trebuie sa-mi iau o vacanta! Trebuie sa-mi iau o vacanta!"

    PS: eu: "George Roncea ca si fratele lui Victor – doi sobolani crescuti la curtea lui SRS."

    zexe dixit:

    "esti fan Firea, Chireac, SRS, Mircea Badea, nu ai venit decat ca sa injuri concurenta?"

    PPS: Emisiunea de azi (cu segmentul cu Roncea) nu s-a deosebit cu nimic de genul de emisiuni date nonstop pe RTV sau A3. Acelasi vocabular, aceleasi mizerii.

    PPPS: Sictirul pentru Nasul este pentru faptul ca nu i-a domolit deloc pe cei doi indivizi din platou.

  4. @JohnBlack, daca ai urmarit emisiunea, poti spune si ce te-a deranjat? Sau, pentru ca esti fan Firea, Chireac, SRS, Mircea Badea, nu ai venit decat ca sa injuri concurenta?

    Hai, curaj! Ia spune, ce te-a deranjat?

  5. George Roncea ca si fratele lui Victor – doi sobolani crescuti la curtea lui SRS.

    azi la Nasul a fost un gunoi de emisiune, varianta TV a mizeriilor din Cotidianul lui Nistorescu.

    Hai sictir Nasule!

    PS: ma mir ca nu a zis nimic de "Liicheanu" ca si el a fost la RTV cu emisunea Altfel

  6. Eheee! Cind v-a zis prezidelul ca mai bine am invata o meserie (apropo, care stiti un zugrav disponibil, nu neaparat bun, numa sa poa sa termine treaba?) decit sa dam la filozofie…

    Secretul mizeriei din Romania e ca toti vor sa care mapa. Iar si mai secretul secretului este ca astia de-au intrat in cimpul muncii dupa cam 96-97 nici nu stiu altceva decit sa care mapa. Nu-s in stare nici sa recunoasca o sapa in poze.

    Asta apropo de dl Lalu si nevoia de educatie si scoala la romani. Educatia mai treaca mearga, universitatile la fel, dar pina nu dam jos din cui sfinta scoala profesionala o sa tot vorbim de mizerie cu ea pina peste nas.

  7. @Bleen, as putea paria ca din textul acesta cu vînă şi care chiar spune ceva, cel mai mult te-a impresionat fraza "Alături de reconstrucţia statului şi de integrarea europeană, tema ieşirii din mizerie şi înapoiere ar putea constitui o axă doctrinară a unei viitoare oferte politice autentice".

    In opinia mea, textul acesta este scris chiar din "obscure porniri masochiste", pentru ca nicio axa doctrinara nu se poate defini printr-un populism inversat pretinzand ca este si autentica. Cu alte cuvinte, o noua oferta politica nu poate porni de la negarea reperelor ofertelor existente, atat timp cat condamna populismul prin inversarea acestuia.

    Ca text literar, e bun, ca retorica, de asemenea, dar tema iesirii din mizerie si inapoiere o poti gasi in orice discurs politic, si pe dreapta si pe stanga.

    Altfel, revolta ta cu privire amatorismul comentatorilor, a comentariilor, este neintemeiat, pentru ca, daca faci efortul sa rezumi mesajul textului intr-o fraza, vei descoperi ca tema discursului este mai naiva decat pot fi comentatorii.

  8. Are dreptate Bleen(azi cam dau dreptate la toti/drept sa ma tina D-zeu).asta am zis si eu.Articolul ne spune cat de vinovati suntem si noi.Nu numai comunismul,secu,politica,Europa,s.a.Lenea, prostia, invidia, hotia, nu ne caracterizeaza?Nu!-ca noi suntem isteti,filozofam bine si glumim! "" Adevărul se regăseşte în coloanele clasamentelor statistice, acolo unde nu există indicator social, economic, politic, structural, cultural, la care să nu fim ultimii din UE, din Europa geografică sau printre ultimii din lume: mortalitate infantilă, productivitatea muncii, risipa de energie, sistemul sanitar, performanţele şcolare, infrastructura, speranţa de viaţă, violenţa domestică, igiena personală, canalizare, corupţie, produs intern brut pe locuitor, justiţie."",zice Lalu.Iar maine,dictatorule,sa-i dai in cap cu articolul lui Preda,pls!

  9. Atata timp cat guvernele,indiferent de culoarea sau nuanta lor ,nu sunt capabile sa propuna legi fiscale aplicabile atat in mediul privat cat si cel de stat,in mod egal,nu vad cum ar avea credibilitate.

    Iar stergerea datoriilor firmelor de stat e cam acelasi lucru cu plaga venitului minum garantat si cu tolerarea pensionarilor frauduloase.

    Mizeria,fie ea la limita inferioara,fie la cea superioara a veniturilor ,va persista.
    http://www.zf.ro/eveniment/companiile-de-stat-au-

  10. Mece, 3:55

    şi eu am cerut azi bon pentru un pachet de ţigări

    vânzătoarea mi-a dat bon şi m-a întrebat dacă vreau şi ştampilă

    nu mi s-a părut că e sarcastică şi nici măcar ironică

    am spus că da

    🙂

  11. @Florina,

    legea de impozitare a averilor nejustificate suna sublim, dar nu va fi votata. Legea ANI era mult mai blanda.

    Parerea mea, e ca averile nejustificate ar trebui impozitate cu pana la 80%. Apoi, biserica ar trebui sa plateasca impozite, ca toata lumea. Biserica nu e de sorginte extraterestra.

  12. şi nu, nu îmi plac cuvintele complicate, şi nici Balzac nu-mi place.

    Te rog să specifici care glumiţe sunt ieftine, mărite dictator.

  13. @Bleen

    ce să facem şi noi, ne dăm cu părerea, ne susţinem opinia, facem haz de necaz…

    Ne scuzaţi de deranj. 🙂

  14. Dacă şi la articolul ăsta o ţineţi în glumiţe ieftine…. Aţi greşit adresa, încercaţi pe http://www.catavencu.ro. Acolo merge glumiţa de dragul glumiţei. Articolul are vînă şi chiar spune ceva, fără ca autorul să-şi refuleze online cariera ratată de scriitor (sau cariera de scriitor ratat), aşa cum se întîmplă deseori în jurnalismul de la noi, off sau online. La noi e plin de tolstoi, balzaci, floberţi şi voneguţi rataţi, ale căror articole au cîte 48 de procedee stilistice pe metru pătrat, la care se adaugă trecerea în revistă a tot ce au citit autorii, de la căţeluş cu păru' creţ încoace.

  15. @Florina:

    is de acord cu tine: nimic nu e mai mizerabil decat sa fii putred de bogat, dupa ce ai furat statul, sa te declari de stanga si sa pretinzi ca aperi interesele celor pe care i-ai saracit.

  16. @

    Dom'le, secretul mizeriei este sa urli in mijlocul areopagului, dijn fundul bojocilor, dupa ce ai furat de la stat, ca esti un onorabil om de dreapta.

  17. @zexe Sunt de acord cu tine;dreapta face economia sa mearga.Dar mentalitatea celui ce e obisnuit din familie sa astepte de la stat?celui ce arunca hartii pe strada si da manele la maxim in bloc?Poti sa-i vorbesti de dreapta o viata.Tot marlan ramane.Iar de schimbi sistemul parazitar in care e obisnuit,o sa te injure si va vota tot cu PSD.Ce e pe la tara,nici nu mai zic!

  18. @

    nu toate buzunarele pline sunt de dreapta. Unele, dupa ce si-au facut plinul pe stanga, au parcat pe dreapta.

  19. Boc păzea că vin cu bonurile fiscale!

    Tocmai am cumpărat de la chioşcul de la colţul blocului o duzină de chibrituri de 1 leu. După ce mi le-a dat, am cerut bonul fiscal. Din prima n-a mers. Săraca patroană nu cred că percepea expresia, iar experienţa era cu totul nouă. Aşa că am repetat: "vreau bonul fiscal". După câteva secunde şi-a adus ea aminte ceva (făcând o aproximativă analogie cu ce face pentru a plăti cât mai puţin lu Boc) şi a început să caute pe sub nişte foi şi alte alea. Până la urmă a găsit: codul de la chibrituri. Şi mi-a predat faimosul deja bon. 🙂

  20. @morris, cand te doare capul de foame, banuiesc ca nu iei un algocalmin. Pe noi, ca natiune, ne cam doare capul de foame. Ce facem? Scolarizarea, educatia, infrastructura, toate acestea se fac cu bani reali, adica cu bani impozitati din profitul real si nu din economia de tip speculativ. Consider ca o abordare constructiva ar fi mai potrivita, din moment ce cunostem diagnosticul. Altfel spus, degeaba stabilesti strategii pentru un buzunar gol.

  21. Dragilor iar discutati de dreapta, stanga, economie, politica.Lalu spune despre ceva ignorat de noi in aceste comentarii.Scolarizarea, educatia, raspunderea, productia omului roman.Istoric vorbind, avem mari lacune in aceste privinte.Inapoierea si mizeria noastra actuala e de dreapta sau stanga?

  22. @zexe, 🙂

    Iti atrag atentia ca te contrazici.

    Si cum vorbeam despre macrocognitia economica, e indecent sa pomenesti de mingiieri pe burta.

    Risti sa fii expurgat.

  23. @gabhry_el, sa presupunem ca esti un intreprinzator privat si ca doresti sa iti maximizezi profitul ca sa scapi de ”mizerie”. Apelezi la doctrina politica? …pentru ca profitul urmarit de tine nu are componenta politica. Doctrina politica se rezuma doar la modul in care se distribuie impozitul pe profitul obtinut de cei asemenea tie. Ori, daca tie nu iti ofera un mediu prielnic si atragator, iti vor impozita pielea… pardon. Despre comunism vorbim numai in absenta proprietatii private, ceea ce nu este cazul. Nu confunda stanga cu comunismul.

  24. Zexe

    "Pentru a relansa economia nu ai nevoie de o anume doctrina politica, ai nevoie doar de viziune economica si vointa"

    uite că ai descoperit a treia cale: ce comunism, ce capitalism?! viziunea economică!

    precis că e a chinezilor

  25. @para, articolul contine un adevar incontestabil. Inainte sa consumam, ar trebui sa invatam sa producem profit. Asta este secventa logica. Altfel spus, inainte sa dezvoltam un stat care sa controleze economia, ar fi trebuit sa dezvoltam o economie care sa produca profit. De aici pornesc adevaratele probleme. Avem statul dar nu avem economia. Cum procedam?

  26. @zexe

    Economia, insa, nu are culoare politica decat in masura in care mizeria este la ea acasa.

    E, asta e iarăşi o altă discuţie, bineînţeles off topic. 🙂

    Eu cred că economia mainstream, asta de acum, e cam de stânga, prin intervenţionism şi ambiţia de a controla. Faptul că se bazează pe matematici speciale este un truc prin care ni se serveşte, prin "telescoparea aroganţei epistemice", iluzia unei ştiinţe exacte.

  27. @para, parerile sunt impartite, desigur, dar ai dreptate cand spui ca in momentul actual masurile de dreapta sunt mai eficiente, dar este adevarat cand ne referim strict la executiv. Economia, insa, nu are culoare politica decat in masura in care mizeria este la ea acasa. Asta spuneam.

  28. @leoane, lasa vrajeala! Am scris si eu in aceeasi maniera cu autorul articolului 🙂 Nu de alta, dar n-am dorit sa se creada ca nu stiu ce este o radiografie.

  29. @para, sa nu intram in polemica primordialitatii oului si a gainii. Politicul, atat timp cat nu reflecta interese economice sanatoase, nu te poate scapa de ”mizerie”. Eu consider ca o relansare economica dublata de o legislatie care sa vina in intampinarea acesteia este mai eficienta decat orice doctrina, fie ea de stanga sau de dreapta.

  30. Presimt ca iar se lasa cu par(a)uiala intre exegeti.

    Da' asa-i normal, ca doar lupta contrariilor e locomotiva istoriei.

    Baieti, succes! As mai sta si eu dar, pe de-o parte nu fac fata, si am ceva treaba. Revin mai pe seara sa vad la ce concluzii ati ajuns.

  31. @zexe,

    imi dai si mie adresa cabinetului tau de radiologie?

    Imi place a naibii cum suna chestia asta: "(…) reflecta cu acuratete diapozitivul unei radiografii reale (…) ".

    Cred ca incep sa te invidiez.

  32. @para, ai dreptate cand spui ca o cauza majora a mizeriei este coruptia profunda a structurilor de putere, cu precadere in justitie, dar pentru a scapa de mizerie nu este suficienta doar infranarea acesteia. Mai avem nevoie si de o legislatie adecvata, adica o reforma a legislativului. Observ ca, desi se cunosc cauzele acestei mizerii, toata lumea arata cu degetul, culmea, spre executiv.

  33. @zexe

    te contrazic. o doctrină adevărată de dreapta se leagă armonios de partea economică a vieţii individului; macroeconomia este văzută ca o consecinţă naturală a practicării libertăţii. viziunea economică are şi ea o direcţie iniţială.

  34. Articolul e patetic, dar reflecta cu acuratete diapozitivul unei radiografii reale a societatii de consum lipsita de motorul sau economic. Altfel spus, este o radiografie a crizei de pe malul Dambovitei. Este un articol patetic pentru ca este scris in oglinda discursului actualei clase politice. Pentru ca nu oricine isi pune cenusa in cap o face pentru a scapa de mizerie, si nu orice mizerie se spala cu cenusa in cap. Sa nu uitam ca in discursul oricarui politician se regasesc sintagmele mizeriei facuta, de regula, de opozitie. In alte conditii, adica in prezenta unui mediu privat puternic, articolul ar fi fost nu numai patetic dar si desuet. Solutia scaparii de mizerie este una simpla: relansare economica. Pentru a relansa economia nu ai nevoie de o anume doctrina politica, ai nevoie doar de viziune economica si vointa. Atat timp cat ploliticul se incapataneaza sa fie dirijorul economicului si nu invers, mizeria va avea culuarea politica dominanta, dar tot mizerie se va numi.

  35. Cum dreaq sa scape de mizerie un popor de tzaranoi de la oras? Ca asta a ajuns neamul asta stramutat de la coada vacii in fabrici si uzine.

  36. @Leon,,,te vrei ironic,cinic,bascalios?Asta ai inteles din articolul lui Lalu?Cum il vedeti voi pe Basescu peste tot!

  37. off,citeam articolul si ma intrebam daca a mai zis cineva asa deschis si la subiect despre mentalitatea romanului si starea tarii.Ma refer la vreun jurnalist.Majoritatea se vor cinici,ironici,bascaliosi.Ca de!se cred prea inteligenti sa-i inteleaga prostimea.

  38. Amutiram de admiratie.

    Scrie bine tinara asta speranta, Razvan Lalu. Un pic cam la metru si dezlinat, cum se faceau referatele si proiectele pe vremea cind am fost eu studinte, dar loveste adinc.

    Cum tinara generatie, cu rare dar notabile exceptii, nu mai citeste decit sinopsisul sinopsisului, o sa dau eu o mina de ajutor: traim o viata de mizerie.

    Da' speranta moare ultima.

  39. @Razvan Lalu,

    "Reflectând realitatea unei clase politice de trepăduşi ai securităţii reciclaţi în politicieni, viaţa politică autohtonă este castrată de orice discurs politic autentic".

    Bun. Inteleg ca Iliescu era kaghebist, iar pe Constantinecu l-a invins securitatea. Pot sa sper ca Basescu nu este un simplu trepadus?

  40. para

    etapa finala s-a derulat mai tarziu, per 26 martie 2007 in preajma suspendarii, cand PSD si PNL au adoptat o lege prin care erau dezincriminate anumite infractiuni bancare, la fix ca sa inchida 50 de dosare ale DNA, pe toate temele de mai sus (si nu numai asta):

    Marii rechini ai bancilor, salvati de o lege cu dedicatie

    Dorin Petrisor

    Sursa: Cotidianul

    16 aprilie 2007
    http://old.cotidianul.ro/marii_rechini_ai_bancilo

    pb is ca 'dezvaluiri' ca asta apar in Romania exact si fix dupa ce nu se mai poate face nimic, si nu la timp, cum s-a intamplat in cazul STERLING, sau acuzatiile lui A. Mungiu despre presa captiva.

    asa ca din cauza asta nicio "revolta" nu mai e genuina si credibila in Romania.

    PS cineva is messing with my name pe Hotnews, asa ca tb. sa-mi caut altu. nu stiu care si nu stiu nici daca ma mai intereseaza … 🙂

  41. Pai daca ceausescu la plenara cu activul di militie armata si securitate le-a spus ce vine ei s-au facut datoria si au luat tot .'ale cui sant toate realizarile acestea nu ale voastre tovarasi"citat de la plenara .

  42. sa scapam de trepadusii securitatzii si de urmasii nemonclaturii pcr – alt punct la o platforma electorala)))). imediat au sa sara totzi ca nu e de actualitate. dar ca tot patrimoniul economic, cu tot cu mecanisme si relatzii, se afla in posesia lor (ca li s-a dat), asta e de actualitate?

  43. Secretul mizeriei: corupţia.

    Dictatorilor, înjuraţi-mă, dar nu pot să mă abţin, o să dau un citat din "băşcăliosul". Mi se pare crunt că furturile se pot face absolut legal. Lucru care demoralizează orice ţugulan care cască gura la ce se întâmplă, ba mai mult, se umple de admiraţie în faţa ălora care "s-au descurcat".

    "Consider deosebit de interesantă urmărirea transferului patrimonial după 1990, de la perdanţi la câştigători. Metodele de „lucru” ne conduc la tâlharii neamului şi la amplificarea gustului corupţiei. În afară de fondurile tip Caritas-FNI, cu prioritate la servire sau credite acordate pentru a fi uitate , falimentul bancar (inclusiv BIR, circa 400 mil dolari) a atras procedurile de lichidare judiciară a băncilor, a patrimoniilor firmelor şi garanţilor, cu încrengături pe traseul:

    administratori judiciari, lichidatori judiciari (mai rar executori bancari şi judecătoreşti), avocaţi, judecători, interpuşi şi intermediari.

    Principiul de lucru cel mai frecvent: lichidarea patrimoniului debitorului la preţuri foarte mici (chiar sub 25% din valoarea reală) şi valorificarea imediată, prin vânzare la preţ apropiat de cel al pieţei.

    Debitorul jefuit fără scrupule, în loc să scape de datorii, de ex, prin valorificarea unuia sau a două imobile, el pierdea în final 4-5 bunuri imobile şi eventual altele mobile, ba mai ramânea dator.

    Pentru operativitatea jafului s-a creat cadrul legislativ optim. Inclusiv Curtea Supremă de Justiţie, printr-un recurs în interesul legii a permis ca toate contractele de credit să fie transformate retroactiv în titluri executorii (adică să nu mai aibă loc un proces prin care să se stabilească obligaţiile; debitorul se trezea cu dobânzi după bunul plac al reprezebtabţilor băncii aflate în lichidare, acoperite şi astea prin complicitatea judecătorilor, în cazul cînd erau contestate).

    Arin Stănescu şi socrul lui Predoiu, avocatul Călin Zamfirescu, (chiriaşi de-ai măturşii Tamara, cu plata la Bombo) sunt unii din marii beneficiari ai lichidărilor judiciare în domeniul bancar, susţinuţi de judecători.

    Mulţi judecători s-au infiltrat prin interpuşi la valorificarea bunurilor imobile ale debitorilor executaţi silit, cumpărate ieftin şi revândute la preţ bun."

  44. Convingator articol!

    Insa circumspect, ca tot rumânu', ma intreb de se pune de-un partid sau ne-am saturat intr-adevar de mizerie?

  45. Sărăcirea românilor nu se face doar prin aspirarea banilor publici, şi afacerile private sunt pe acelaşi calapod.

    Totul pentru bani facili:

    http://theophylepoliteia.wordpress.com/2010/07/25

    Cu cât mă informez mai mult, cu atât situaţia mi se pare şi mai disperată. Posesorii de capital, care ar trebui să-l folosească inteligent, în competiţie cu străinătatea, şi care ar fi cei care ar trebui să susţină în mod natural o doctrină de dreapta, şi-au acumulat averile prin metode care n-au nicio legătură cu morala capitalistă. Nu e de mirare că poporenii nu cred în viabilitatea capitalismului şi sunt nostalgici.

    Se mai poate scăpa de mizerie?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *