Intre saracie si dezastru

Scăderea consumului.

Cei care acuză autorităţile că prin scăderea veniturilor bugetarilor şi pensionarilor provoacă o scădere a consumului care va lovi întreaga economie şi implicit sistemul privat, uită cîteva lucruri:

  • prin creşterea fiscalităţii li se cere companiilor să finanţeze nu numai propriile vînzări (adică finanţarea consumului bugetarilor şi pensionarilor) ci şi deficitul bugetar şi importurile. Căci trebuie să spunem că o bună parte din veniturile bugetarilor şi pensionarilor se duce către consumul din import (de la pepeni din Turcia şi medicamente pentru pensionari pînă la gipane nemţeşti pentru unii dintre bugetarii din administraţie). Cît despre deficitul bugetar, e de reamintit că o mare parte din împrumuturile angajate în perioada 2007-2009 au fost folosite pentru finanţarea creşterii salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale, pentru finanţarea sporurilor şi primelor care s-au dat într-o veselie în acea perioadă, mai ales în toamna lui 2008 şi, nu în ultimul rînd, pentru finanţarea creşterii personalului bugetar.
  • multe dintre companiile private nu-şi pot permite finanţarea cerută de sindicate, de PSD şi de PNL. Aceste companii, aflate deja pe marginea prăpastiei, vor falimenta. Asta va duce la creşterea şomajului în sistemul privat, ducînd implicit nu numai la scăderea consumului ci şi la scăderea producţiei. În consecinţă, scad veniturile la buget (vor fi mai puţini contribuabili companii şi salariaţi) şi creşte deficitul comercial (fiindcă şi aici se uită un lucru: marea problemă a României nu e lipsa unei pieţe interne ci lipsa unei producţii interne care să concureze importurile din punct de vedere calitativ, ca nivel de preţ şi diversitate de servicii şi produse).
  • creşterea TVA-ului de la 19% la 25% (cu 31%) va duce la creşterea preţurilor, a inflaţiei şi, implicit, a scăderii puterii de cumpărare nu numai a bugetarilor şi pensionarilor ci a tuturor românilor. Asta se traduce printr-o scădere drastică a consumului, cu precizarea că pentru acest consum, aşa scăzut cum e, se vor bate produsele şi serviciile din import cu produse şi servicii româneşti, însă mai puţine şi mai scumpe. Şi aşa, din cauza productivităţii slabe şi fiscalităţii ridicate, produsele româneşti sînt dezavantajate faţă de cele de import. Asta în condiţiile în care industria, agricultura şi serviciile de la noi sînt incapabile să acopere, ca diversitate, cererea de pe piaţa internă, mai ales la capitolul produse finite. Economia românească e ca un luptător olog, şchiop şi chior căruia, chiar în focul bătăliei, prin creşterea fiscalităţii, îi mai scoatem un ochi şi îi mai tăiem un picior. Şi după aia ne mirăm că o ducem prost şi sîntem printre cei mai săraci europeni.
  • creşterea cotei unice de la 16% la 20%  se traduce printr-o creştere cu 25% a obligaţiilor de plată la buget, a tuturor românilor, fie că vorbim de salariaţi la stat sau la privat, fie că vorbim de companii private sau de stat. Aici companiile private, de exemplu, fie vor menţine salariile la acelaşi nivel crescînd astfel costurile de personal (creştere care va duce şi la o creştere a preţurilor), fie vor opta pentru scăderea salariilor. Creşterea preţurilor rezultată din creşterea TVA-ului, a costurilor de personal şi a obligaţiilor datorate statului, va duce oricum la o scădere a consumului, la care, de această dată, se adaugă şi o scădere a producţiei (repet, o bună parte din companiile private româneşti stau cu falimentul la uşă). Şi astfel, toată lumea va fi mai săracă, nu numai bugetarii, pensionarii şi asistaţii social. Iar lumea din sistemul privat va fi nu numai săracă, dar şi şomeră (şi nu mă refer doar la salariaţi).

Bugetarii, asistaţii şi pensionarii vor fi mai săraci

  • prin creşterea TVA-ului şi a cotei unice, oricum vor fi mai săraci, numai că la sărăcia lor se va adăuga şi prăbuşirea sistemului privat, cu efecte pe termen lung. Scăderea salariilor, subvenţiilor şi pensiilor înseamnă sărăcie, creşterea fiscalităţii înseamnă sărăcie ireversibilă. Prăbuşirea sistemului privat coroborată cu creşterea deficitului comercial şi falimentul României, ca stat, va avea efecte irecuperabile într-un orizont de timp predictibil. O companie privată, o afacere, nu creşte peste noapte. Prin faliment se aruncă ani sau zeci de ani de muncă. E ca şi în cazul defrişărilor: ca să avem lemne de foc, tăiem pădurea dar uităm că, pentru a creşte la loc, copacii au nevoie de zeci de ani. Aruncînd în prăpastie sistemul privat, aruncăm ani de muncă şi de investiţii.

Să fim solidari cu bugetarii, asistaţii social şi pensionarii

  • am fost pînă acum mai mult decît solidari. Dintr-atîta solidaritate cîteva sute de mii dintre noi au intrat în şomaj. Altor cîteva sute de mii dintre noi le-au scăzut veniturile. Cîteva mii şi-au văzut afacerile falimentînd şi munca de ani sau zeci de ani ducîndu-se pe apa sîmbetei. Am fost solidari cu ei cînd li s-au mărit salariile şi pensiile, am fost solidari cu ei cînd salariile la stat erau (şi sînt în continuare) mai mari decît cele de la privat. Aşa cum noi am fost solidari cu ei cînd am intrat în şomaj şi faliment în timp ce lor li se măreau pensiile, salariile şi primeau spor de zîmbet, de antenă şi de odihnă între concedii, a venit timpul să fie şi ei solidari cu noi. Am plătit preţul. Acum e rîndul lor. Căci un preţ trebuie să existe. Economia României (ca întreaga economie mondială) trece printr-o criză fără precedent. Fiecare dintre noi va trebui să sufere, vrem nu vrem. Însă avem de ales între solidaritate şi inconştienţă. Între inteligenţă şi nesimţire. Între responsabilitate şi iresponsabilitate. Am mai spus-o: între sărăcie şi sărăcie ireversibilă. Solidaritatea presupune responsabilitate şi inteligenţă, nu inconştienţă. La ce ne ajută o aşa zisă solidaritate care ne aruncă pe toţi în prăpastie?

Duios economia duduia

  • duduia bugetul, nu economia.
  • duduia datorită exportului de forţă de muncă (căpşunarii de prin Europa  trimiteau miliarde de euro acasă)
  • duduia datorită boom-ului imobiliar şi construcţiilor. Boom imobiliar care, nu de multe ori, ascundea spălarea de bani (vezi mătuşa Tamara). E totuşi bine că au ieşit la suprafaţă banii negri, e bine că o parte a economiei negre sau gri s-a albit. E bine dar nu e suficient.
  • duduia datorită împrumuturilor externe pe care trebuie să le plătim acum
  • duduia prin creşterea deficitului bugetar
  • în timpul celui mai iresponsabil ministru de finanţe post-decembrist, Varujan Vosganian, la o creştere a PIB-ului de 8% ajunsesem la un deficit bugetar de peste 5%. Şi asta din cauza creşterii iresponsabile a cheltuielilor bugetare, pentru finanţarea prin mită a campaniei PNL din 2008. S-au mărit pensiile, salariile bugetarilor, s-au dat prime şi sporuri, a fost finanţat consumul, pe spinarea căpşunarilor şi a sistemului privat.
  • nu în ultimul rînd, Mugur Isărescu ar trebui să-şi dea un cap în gură pentru că i-a lipsit coiul de aur şi a permis finanţarea consumului din credite dincolo de orice limită decentă, pentru că a închis ochii în faţa  îndatorării nepermis de mari. Toată lumea a dus-o bine în 2007-2008, făcînd credite pe care nu le putea duce, ajungîndu-se la grad de îndatorare de peste 70%. Era o inflaţie de nevoi personale satisfăcute de importuri şi plătite din bani pe care românii nu-i aveau. S-au cumpărat milioane de metri pătraţi de apartamente vechi, la preţuri aberante, s-au construit mii de case cu materiale de construcţii din import, s-au cumpărat sute de mii de tone de maşini, electronice şi electrocasnice (aproape de toate din import), am devenit campioni mondiali la mall-uri şi hypermarketuri, am băgat în crăpelniţă mii de tone de ementaller de import (sau cum dracu-i zice la săpunul ăla pe post caşcaval). Am consumat ca şi cum a doua zi ar fi venit sfîrşitul lumii şi ne-ar fi scutit de plata creditelor. Sfîrşitul lumii nu a venit şi creditele trebuie plătite. Mugur Isărescu vorbeşte acum de minciună (apropo, aşa cum bine a remarcat Doc, Isărescu s-a referit la ministrul de finanţe Varujan Vosganian, nu la Vlădescu sau Boc, cînd a vorbit de minciună) dar a tăcut atunci cînd trebuia, ca un finanţist competent şi responsabil ce se află, să-i tragă de mînecă pe guvernanţi şi pe români şi să le mai taie din elanul cheltuielilor pe fond psihic (creşterea consumului din anii 2007-2008 este, ne place sau nu, o formă de tratare a complexelor şi frustrărilor).
  • guvernul Tăriceanu nu a lăsat în urmă decît datorii şi un aparat de stat supradimensionat, salarii, pensii şi ajutoare sociale mult mai mari decît poate duce economia României. Nu a lăsat infrastructură, nu a investit în proiecte sănătoase pe termen lung. De acelaşi lucru se fac vinovate şi guvernul PDL-PSD condus de Boc, şi guvernul PDL de acum. Aceeaşi lipsă de inteligenţă şi de curaj. Asta dacă nu punem la socoteală, în cazul tuturor celor trei guverne, hoţia.

Economia României

  • şi chiar dacă a duduit vreodată, economia României a duduit degeaba. Nu a lăsat nicio dîră, vorba unui dictator. Marea duduială (ca să parafrazez nişte copywriteri la fel de inteligenţi ca Vosganian) nu a lăsat nimic în urmă. Ba nu, greşesc. A lăsat datoriile pe care trebuie să le plătim astăzi şi în anii ce vin. Nici statul şi nici privaţii nu au investit. Au consumat şi unii şi alţii. Au hrănit companiile internaţionale, fie că vorbim de BMW sau VW, fie că vorbim de Sony sau Siemens. Au hrănit turismul bulgar, elen sau turc. Au hrănit agricultura Franţei, Olandei, Greciei sau Turciei. I-au hrănit pe ăia care, spre deosebire de noi, au idei. Şi fac ceva din ele. Ceva pe care-l vînd unor săraci frustraţi şi lacomi ca noi. Şi, ca şi grecii, ungurii şi alte naţii de lălăiţi fără substanţă, a venit vremea să plătim.
  • românii produc puţin şi prost. Rudimentar. Muncesc mult, la limita workaholismului sau dincolo de ea. Dar o fac prost. Avem energie, fiţe şi voinţă, nu ne lipsesc decît inteligenţa, imaginaţia şi ideile. Iar anii 2007-2008 au adus o isterie a consumismului neacoperit, o isterie născută din frustrările anilor cu cheia de gît, a cozilor la tacîmuri, a TEC-ului din anii 90 şi, nu de puţine ori, moştenită din familia cu peşte pe televizor.
  • nu trebuie să idealizăm mediul privat căci, la rîndul lui, poartă o bună parte din vină pentru situaţia de acum. Dar, spre deosebire de sectorul public, mediul privat şi-a plătit şi îşi va plăti în continuare prostia. Asta e regula capitalismului.

Soluţia fără FMI

„Să nu ne spună FMI ce să facem, să mergem în continuare pe un deficit bugetar ridicat, prin care să finanţăm creşterea economică. FMI a distrus pînă acuma o grămadă de economii, forţînd statele respective să limiteze deficitul bugetar şi, implicit, consumule etc” Şi PSD, şi PNL, şi sindicatele au vorbit de asta. E mult spus strategie, că atît peneliştii cît şi pesediştii sînt total incoerenţi şi se contrazic de la o oră la alta. Dar uită cîteva lucruri:

  • la FMI apelează cei în care nu mai are încredere nimeni, cei care au ajuns în această situaţie din hoţie, îngălare şi prostie. Ceea ce vor pesediştii şi peneliştii de la FMI e să fie imbecilul planetei, care se lasă prostit de şmecheraşii planetei. La FMI apelează statele care şi-au dus economia la ruină prin finanţarea corupţiei şi a tăcerii populaţiei. Cei care, pe bani grei, şi-au îmbătat supuşii şi le-au umflat burta ca să-i facă să tacă şi să închidă ochii în faţa hoţiei. De ce ar avea încredere FMI că aceştia vor face ceva cu banii împrumutaţi şi că-şi vor folosi deficitele şi datoriile pentru investiţii, pentru creşterea sănătoasă a economiei şi nu pentru investiţii în corupţie şi pentru finanţarea huzurului gloatei? De ce FMI ar fi mai prost decît celelalte instituţii financiare?
  • de ce ar avea încredere FMI în ţara care în 2007-2008 şi-a folosit deficitele nu pentru dezvoltare pe termen lung, nu pentru investiţii în infrastructură, nu pentru creştere economică ci pentru consum din import, pentru mituirea pensionarilor şi administraţiei? Ca să ai garanţia că-ţi vei primi banii de la un datornic trebuie să ai garanţia că acel datornic va produce bani la un moment dat. Ori banii nu se produc stînd degeaba, finanţînd mafiile şi importurile. Banii nu se produc cumpărînd maşini luxoase din import şi golind hypermarketurile de plasme şi DVD-playere. BMW-urile şi plasmele Sony nu produc nimic (doar bogăţie pentru nemţi şi japonezi).
  • problema statelor care apelează la FMI nu e lipsa de bani ci lipsa încrederii. Sînt hoţi şi incomptenţi dovediţi.
  • la un moment dat şi harnicul cartierului, şi alcoolicul cartierului rămîn fără bani. Pe primul îl împrumuţi ştiind că va munci şi îţi va returna banii, celui de-al doilea îi ceri în primul rînd să se lase de băut şi abia apoi să se apuce de muncă. Pentru primul există pieţele internaţionale, pentru al doilea există FMI. Iar PNL şi PSD cer FMI-ului să ne lase să bem în continuare şi să aibă încredere că a doua zi nu ne vom duce beţi la muncă, dacă ne vom duce.

Avem de ales între a plăti prostia de care ne facem toţi vinovaţi şi a ucide sistemul privat, care, zevzec şi tembel cum e, reprezintă singura noastră şansă de a nu falimenta ca naţiune.

Scăderea cheltuielilor de personal (nu scad investiţiile – ori statul consumă nu numai prin salariaţi, ci şi prin investiţii, şi măcar din investiţii rămâne ceva) este absolut necesară, indiferent cine a decis-o, indiferent cine o anunţă, indiferent cine se face vinovat pentru situaţia în care ne aflăm, indiferent ce spun analizele de tip Luţu* din presa românească.

*Luţu – fotbalist care a jucat la Univ. Craiova, Steaua, Rapid (nu sînt sigur) şi prin Coreea. Primul „următorul Hagi” dintr-o serie întreagă de rataţi. Unul dintre cei mai surprinzători şi irelevanţi fotbalişti, un maestru al driblingului de-a latul terenului. Ca mai toţi analiştii noştri, ţinea cu tot dinadinsul să fie cît mai surprinzător şi diferit şi sfîrşea, invariabil, prin a fi irelevant. Oricît de previzibil şi neinteresant ar fi, tot la poartă trebuie să ajungi, aşa că floricelele şi gîfîitul de-a latul terenului sînt absolut irelevante, chiar dacă prin ele îţi cîştigi titlul de cel mai suprinzător dribleur.

PS. Începînd de azi, Madame Blogary va avea trei ediţii:

Ediţia de la ora 06.00 – maximum două articole, artileria grea, articolele de substanţă, de citit la cafea

Ediţia de la ora 15.00 – maximum două articole, ceva mai soft, pentru siestă – mai scurte şi eventual, axate mai mult pe umor, să trezim angajatul român din somnul de după amiază

Ediţia de la ora 20.00 – maximum două articole, axate mai mult pe actualitate (în relaţie cu ştirile de la 18-19 –  de obicei orele la care politicienii scot chestii pe gură, special ptr ştiri), destinate celor exasperaţi de ştirile şi tocşourile de la TV şi care vor analize la cald, altele decît cele ale lui Răzvan Dumitrescu

Facebook Comments

De Bleen

Mirel-Valentin Axinte (Bleen) scrie despre politică începînd cu august 2008, cînd a deschis blogul bleen.ro. Pînă în iulie 2014 a fost fondator, redactor șef și autor la Blogary. Din iulie 2014 s-a retras.

60 de comentarii

  1. Bleen

    "la FMI apelează cei în care nu mai are încredere nimeni, cei care au ajuns în această situaţie din hoţie, îngălare şi prostie"

    Hm gura pacatosului adevar graieste. Cine a denuntat contractul cu FMI-ul si cine s-a dus la FMI cu caiula in mana ?

  2. Criticile sunt bune si observatiile sunt corecte….o singura nelamurire am insa.

    Cine ne-a adus in situatia asta? Cine conduce tara asta de 6 ani? Acela e primul si singurul vinovat!

  3. Cine-mi poate raspunde la o intrebare simpla: cum se poate guverna o tara de catre un guvern cu un grad de incredere al populatiei 0?

    Ce ar trebui sa faca presedintele Romaniei intr-o astfel de situatie?

  4. Dar pe Boc il putem acuza de prostie crasa sau dezinformare rauintentionata? Citez din Boc:

    "Şi vreau să fiu iarăşi foarte clar: Nici un român nu plăteşte nici un cent, nici leuţ dobândă pentru banii pe care îi returnează BNR la FMI, pentru că tot BNR îi împrumută pentru consolidarea rezervelor valutare ale ţării, în condiţiile în care ei îşi diminuează rezervele minime obligatorii."

    Citatul este de aici: http://www.guv.ro/declaratia-de-presa-a-primului-… .

    Ce demonstreaza acest citat in opina ta? Prostie? Rea intentie?

    1. @silicon_v: domnul Stanciu, adica tinarul emigrat despre care vorbea Geoana in campanie, e un vechi prieten. Si e oricind binevenit:)

  5. @gabhry_el:

    Ahaaa, deci raul ni se orchestreaza din exterior cu ajutorul actualilor…

    Voua nu va miroase a Vadim?

  6. am zis ca iau o pauza de postat, insa, felicitari @Bleen, pt acest "vrai tour de force" 😀

    *6, 15, 20..nu m-as baza pe asta :mrgreen: 😆 macar bine ca nu se mai schimba layout-ul, odata la 3 luni 😉

    @Florin, c'mon, chiar "toata lumea"? 🙂

  7. "sunt state care îşi pierd suveranitatea", a spus Băse, pentru că nu-şi reduc cheltuielile

    dacă ne-am vinde resursele de gaz, am putea să susţinem salariile bugetarilor vreun an-doi, după care ne-am afla exact în aceeşi situaţie

    de fapt, nu chiar în aceeaşi situaţie: la fel de săraci dar fără resursele de gaz

  8. @Florin Cojocariu,

    mai degrabă, "Tu, de ce nu te-ai săturat?" (cum de reuştiţi voi să bolduiţi atunci când comentaţi?)

    – altfel, să ştiţi că electoratul PNL-ului îi seamănă tare lui Crin: iraţional anti-Băsescu. Eram vineri seară în maşină cu o prietenă care a rupt cu mine mult timp după ce am votat cu TB. E ora fixă. Ştiri. Ceva în legătură cu ceea ce anunţase TB. Închide automat, spunând că nu suportă să-i audă numele. Sunt ca posedaţi. Ei nici măcar nu-l ascultă ca să-l bălăcărească. Preferă medierea celor din tribul lor. A doua întâmplare, în aceeaşi noapte. Suntem pe Magheru, trece coloana oficială a lui TB. Fratele amicei, care e lângă mine începe brsc să înjure.

  9. Patriciu: "Soluţiile pentru ieşirea din criză sînt amnistierea fiscală şi privatizarea resurselor subterane de gaz. Şi astfel, ies din criză. Ce e greu de înţeles?"

  10. @ex-Dictatorule

    Cum îţi place justify? E opera lui Zoso. Mie-mi mi se pare că arată mai bine aşa. Gata, vă las, că mă f… Omfg (the famous Domnu Nichi).

    1. ce e justify ca nu pricep? Patriciu e monumental. Iar PNL-ul sint de-o prostie rara. Daca o tin tot asa si ar fi anticipate in toamna, nu mai intra in Parlament.

  11. "Am văzut şi în declaraţiile celor de la FMI, şi în declaraţiile reprezentantei CE, am văzut foarte clar alinierea la propaganda regimului Traian Băsescu. Eu cred că aceste instituţii îşi fac lor un deserviciu. În orice caz nouă, românilor, ne fac un deserviciu, legitimând un Guvern pe care noi îl ştim deja cât este de incompetent şi corupt", a spus Antonescu.

    E clar că asta e supărarea: faptul că FMI a acceptat soluţia guvernului şi a renunţat să mai ceară creşterea fiscalităţii. Politic, îi încurcă rău de tot pe penelişti, care-şi făcuseră strategia poltică mizînd pe creşterea fiscalităţii. Aveau şi moţiune, ceva cu asasinarea clasei mijlocii.

  12. pentru toti aia de se vaita ca, vezi doamne, guvernele sunt incapabile, ca ar trebui sa colecteze si sa faca si sa dreaga, statul sa dea si statul sa ia niste intrebari:

    cu munca cum stati domnilor si doamnelor?

    cati functionari lenesi si incompetenti ati reclamat pana acum?

    cati corupti ati denuntat?

    de cate ori ati acceptat "mici invarteli"?

    de cate ori ati acceptat salariul minim pe economie in cartea de munca si restul platii in plic?

    cata spaga ati dat fiscului pentru a evita amenda sau pentru a primi o amenda minima ori de cate ori ati fost prinsi cu "micile invarteli" contabile?

    cate cadouri ati dus la invatatori, diriginti, directori de scoala ca odrasla voastra sa fie mai ingaduitor evaluata si eventual trecuta clasa?

    cata spaga ati dat la politisti sa va luati permisele de conducere sau sa evitati amenzi minore?

    cati vecini pensionati pe caz de boala cunoasteti si pe cati dintre acestia i-ati reclamat pentru ca, in realitate, erau sanatosi tun si, in loc sa fie tintuiti la pat, spargeau seminte in fata blocului?

    cate spagi ati primit de la furnizori si oameni aflati in nevoie la un moment dat?

    hai sa vedem… raspunde vreunul?

    vreti sa traiti ca in vest? comportati-va in viata de zi cu zi precum vesticii si lasati vaicareala sau, mai pe sleau: la munca, ba! nu la intins mana

  13. @Bleen,

    Antonescu nu e patetic, e pur si simplu, scuzati-ma, timpit.

    Un om destept, nici atunci cind nu-i ies socotelile nu se comporta asa.

    Iar Geoana se trezeste zicind "Iohannis". Bine, pe asta il stim. Sau poate mai are de demonstrat.

  14. Din acest moment, în războiul politic nu mai există decît două forţe: PDL şi PSD. PNL e pe bară. Şi cu cît războiul se va acutiza şi radicaliza, cu atît poziţionările celor două mari partide vor fi mai clare şi viitorul PNL mai ceţos.

  15. Atacul liberalului nu s-a oprit, însă, aici, şi, îndreptându-şi săgeţile spre FMI şi CE, Antonescu a continuat: "În ciuda faptului că, spre consternarea nostră, FMI şi CE cauţionează în continuare un guvern incapabil şi corupt, refuzând să recunoască public că şi acest guvern a minţit şi că a avut o prestaţie total incapabilă să propună ceva împotriva crizei, e clar că, dacă este de vorbit în România de măsuri de redresare oricât de dure, nu acest guvern va putea fi mandatat să le ia pentru că nu are credibilitate în ochii celei mai mari părţi a populaţiei, credibilitatea pe care un plan de măsuri dure o propune".

  16. Pathetic:

    "PNL, care este reprezentantul legitim şi constant al intereselor sectorului privat şi al dreptei politice în România, spune că s-a opus categoric creşterii TVA şi cotei unice de impozitare. Probabil că intervenţia noastră a fost decisivă în abandonarea acestei variante analizate de către Guvern, după cum recunoştea ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu", apreciază Antonescu.

  17. Economiştii cu înclinaţii libertariene pledează pentru dispariţia Ministerului Culturii sau comprimarea ICR, oricât de volatilă ar fi starea patrimoniului naţional şi a exportului de idei. Unii diplomaţi se gândesc, pesemne, că România ar putea renunţa mai curând la investiţia în avioanele supersonice decât la cheltuielile de protocol ale ambasadelor noastre din străinătate. Uniunea Scriitorilor va consimţi mai curând la scufundarea proiectului Bibliotecii Naţionale decât la dispariţia rentelor viagere. Activiştii gay vor contesta privilegiile heterosexualilor căsătoriţi (alocaţiile pentru tinerele mame), în timp ce pensionarii se pregătesc, oarecum literal, de greva foamei. Academicienii vor admite probabil închiderea unor laboratoare ştiinţifice, dar nu restrângerea cheltuielilor pe salarii. Clerul înalt va accepta orice curbă de sacrificiu, dar nu cea care atinge plafonul financiar stabilit din vecie pentru zecile de facultăţi de teologie ale provinciei. Măturătorii de stradă vor fi şi ei de acord cu orice măsură a administraţiei locale, atâta vreme cât nu va fi atinsă cota green a standardelor noastre de salubritate.

    Toată lumea, pe scurt, ar începe primenirea cu ograda vecinului. Acest desen al psihologiei noastre colective ne arată solidari în egoism şi frustrare. Nu sunt eu oare indispensabil pentru soarta naţiunii? De la dactilografi şi grefieri până la specialişti în sanscrită, iată întrebarea fiecărui bugetar, cu sau fără performanţă. Dilema bântuie o întreagă societate aşezată pe ierarhii şubrede şi, mai ales, lipsită de consensul asupra unor valori fundamentale. Cultivăm mai departe iluzia unei prosperităţi care nu asumă riscul individual sau efortul de coeziune comunitară. Totul se decide cu gândul doar la prezentul imediat şi trivial, plecând de la sentimentul că noi însemnăm totul iar cei de mâine n-au decât dreptul să poarte povara datoriilor noastre epocale.

    text de M NEAMTU pe blogul sau:

    http://grupareaaproape.wordpress.com/

  18. Cînd fu tică, nu fu tache, cînd fu tache, nu fu tică, cînd fu tache şi cu tică nu fu tuş la găurică:

    http://www.hotnews.ro/stiri-politic-7250616-crin-

    PNL şi-a ratat momentul. Aveau de ales o strategie ca să contracareze anunţul lui Băsescu, dar au ratat-o. Ori n-au ales-o, ori niciunui tembel de acolo nu i-a dat prin minte. La cît de orbiţi de frustrare şi ură sînt, nici nu e de mirare. Mă rog, oricum nu le-o zic, aşa de-al dracu.

  19. foarte mulţi înţeleg reforma în educaţie dintr-o perspectivă sindical-socială: cîţi profesori intră sau dai afară, ce lefuri vor avea, ce vor face părinţii în cazul în care odraslele lor trebuie să meargă la altă şcoală. dar am mai dat şi nu voi înceta să dau un exemplu: universitatea babeş-bolyai are zeci de facultăţi şi specializări de birocraţi, de frecători de mentă: facultăţi de studii europene, mastere de studii americane, studii politice şi pseudojurnalism. nu neg importanţa birocraţilor într-o economie, dar universităţile au ajuns să producă mai mulţi birocraţi decît medici sau ingineri. aici avem o problemă. unde îşi vor găsi aceşti birocraţi de lucru? ei, bine, se pare că îşi găsesc. rareori pe specializarea lor, cel mai adesea în alte specializări. în acest răstimp, puţinii medici absolvenţi aleg să emigreze.

  20. Băsescu spune că propunerea FMI a fost:

    1. creşterea TVA la 25%

    2. creşterea contribuţiilor la 20%

    3. reducerea salariilor bugetarilor cu 20%

    Într-adevăr, soluţia anunţată de Băsescu a fost una a "încrederii".

  21. @ bleen, Florin Cojocaru – nu mă lamentez, doar constat. nu activez personal în sectorul de stat, dar, întâmplător, cunosc destul de bine situația din învățământ. pe cât de adevărat e faptul că educația a fost mai mereu subfinanțată, pe atât de adevărat este și sistemul de învățământ a fost unul rezistent la reforme și schimbări benefice (de ex evaluări periodice pe criterii de performanță ale profesorilor)

    1. @camil: parintii mei sint fosti profesori, amindoi, si pensionari. Nu cred ca ma suspectezi de ignoranta in ce priveste dezastrul din educatie sau dificultatile pensionarilor. Noi altceva spunem: E dezastru, ce facem? Stam sa ne plingem sau incercam sa ne miscam? Oamenii trebuie mobilizati, a discuta nu e inutil. Imi trece prin cap urmatorul exemplu: Madame Blogary nu s-ar fi infiintat singura, nu? Iar in primele 2 luni mai toata lumea ne prezicea ca o sa murim imediat. E nevoie de putin idealism si optimism in orice. Noi ne-am săturat sa ne plingem de Vox, Cotidianul si Antene, asa ca am facut ceva. Altii s-au săturat si ei si au facut Leacul Durerii. Preda s-a săturat sa fie dascalit de imbecilii partidului si si-a facut blog. E timpul ca fiecare sa se sature de constatat dezastrul si sa faca putin, cit poate, inspre a-l indrepta. E tocmai esenta dreptei aici, dreapta e acțiune nu revoltă si asteptare. Uite, un slogan bun: Tu, de ce te-ai săturat? @gabhryel: multumesc!

  22. @Bleen vreau sa intreb si eu ceva. E corect ca guvernul asta comunica execrabil, dar vad ca teza asta e folosita aberant: una e sa comunici prost, alta e sa minti.

    adica, daca PSD si PNL au "comunicat" foarte bine, asta inseamna ca au fost si onesti cand au comunicat adevarul despre lucrurile esentiale, adica despre deficit si datoria publica ?

    Chiar nu cred ca-si mai doreste cineva inca un guvern care sa "comunice" ca PSD si PNL in 2008.

    @Florin

    Ti-am trimis un mail

  23. Florin

    "Viitorul mai are si calitatea neobisnuita de a deveni ce-si doresc oamenii. Ori, daca noi continuam sa ne dorim dezastru, dezastru vom avea. Sintem condamnati sa avem incredere in viitor."

    Excelent!!!

  24. Mai mulţi bani nu înseamnă mai bine. E valabil şi la stat, aşa cum ştie toată lumea că e valabil şi în sistemul economic privat. Poţi distruge o afacere, oricîţi bani ai băga în ea, dacă o faci prost, pe o structură bolnavă şi producînd mult dar irelevant.

  25. Actualul sistem e ineficient, oricîţi bani ai băga în el. Eu sînt de acord că educaţia şi sănătatea sînt domenii strategice, educaţia fiind categoric cel mai important domeniu, tocmai de aia e absolut necesar să fie reformate.

  26. Nu există un sistem de evaluare, nu există cirterii clare şi nici un sistem de finanţare în privat. Şi chiar şi pentru sistemul de stat, trebuie să existe o finanţare flexibilă, nu aruncat cu bani indiscriminatoriu. Sînt profesori, şcoli şi universităţi care nu-şi merită banii. Ca să nu mai vorbesc de mafia din universitar.

  27. eu sunt de acord cu sistemele private, dar orice bună intenție la noi sfârșește doar ca o fabrică de făcut bani și diplome, precum universitățile particulare. în loc de concurență și produse competitive, absolvenți pe bandă rulantă care nu știu mai nimic dar își găsesc un loc călduț prin administrație, aparatul de stat sau mai știu eu pe unde.

    1. @camil: am mai observat asta in alta parte. Nu putem sa ne lamentam. La limita viata nu are nici un rost si e doar suferinta. Atunci sa involuam ca Nemuritorii lui Borges, la stadiul de trogloditi, pentru ca orice facem nu are rost?
      Societatea avanseaza prin schimbari mici, nu prin schimbari dramatice. Trebuie insa directie. E diferenta intre miscarea browniana unde agitatia micro nu duce la nici o schimbare, si miscarea in cimp electrostatic, care e tot haotica insa are o directie rezultanta. Noi aici propunem o directie, nu un mecanism prin care in juma' de an toata Romania s-ar reforma. Viitorul mai are si calitatea neobisnuita de a deveni ce-si doresc oamenii. Ori, daca noi continuam sa ne dorim dezastru, dezastru vom avea. Sintem condamnati sa avem incredere in viitor.

  28. Soluţia pentru învăţămînt şi sănătate e dezvoltarea unor sisteme private şi nu pomparea de bani în nişte găuri negre, ca acum. Sistemul nostru de educaţie de catastrofal de 50 de ani, nu de ieri, de azi. Maică-mea a fost profesor 35 dea ni şi ştiu cum era la liceu în anii 80, cînd trebuia să treacă toată lumea clasa şi ajungeau cu bacalaureat fără să ştie să scrie şi să citească. Şi am avut şi eu colegi, cu bacalaureatul luat, care abia ştiau să se semneze. Şi nici la facultate (la stat) lucrurile nu stăteau mai bine.

  29. concluzia e simplă și tragică: oricum ar fi, va fi rău. iar prețul îl vor plăti tot amărâții. vrem educație la standarde europene, vreme servicii medicale de calitate, plătim taxe pentru ele, și în același timp remunerăm la limita bătăii de joc profesorii sau medicii (știu, toți sunt niște șpăgari nenorociți). în curând nu vor mai rămâne să activeze în sistem decât repetenții de la medicină și suplinitorii. de ce n-ar emigra, în Franța de pildă?

    vinovate sunt toate guvernele de până acum, indiferent de culoarea lor politică.

  30. @spagatristul:

    a) In orice manual de tipul Macroeconomy 101 scrie ca in caz de deficit financiar grav, nu exista decit o solutie, respectiv amorsarea economiei, iar cresterea impozitelor generale este ultima masura inainte de faliment, deoarece nu are capacitate de amorsare.

    Solutia greceasca este un experiment, ca si moneda euro.

    b) Tot acolo, pe la studii de caz, scrie ca masurile macroeconomice isi manifesta toate efectele sociale dupa 2-3 ani, de unde si celebra constatare ca fiecare mandat prezidential american suporta efectele precedentului (dar ca sa recunosti asta iti trebuie un set de neuroni lucizi, nu dintre cei angajati in constatari de tipul pupat Base sau, dupa caz, Crin/Tariceanu)

    Parerea mea:

    Asa cum zvonurile, impresiile si intuitiile activeaza bursele financiare (ca pe scheme logice ar trebui sa ajunga toata lumea la aceeasi concluzie), asa activeaza si economiile reale.

    In faza asta, indemnurile de tipul "sa facem si noi ca grecii", mesajele TV "privatizatilor, va spun de acum ca nu iese nimic, tot la mariri de taxe o sa se ajunga", blocarea dezbaterii cu solutii galactice tip Dinu, intretinerea atmosferei de greva generala, fortarea alegerilor etc. sunt:

    (1) prostie pura (2) ura de sine (3) manipulare din sfera amnistiabililor penali de tip Dinu P, care da de inteles unor sobolani ca ii va scoate in timp util de pe corabie (4) all of the above. (MRQN, tx)

  31. @spagatristul,

    tu, de fapt, esti trist cu creierul (asta daca tzi-l gasesti) – din spagatul lui Badea ai scos cifrele acelea?

  32. Tristule: guvernul plateste cas sau salariatul din economia privata, restructurat si cu salariul micsorat

  33. Stiu ca e greu cand pupi la Basescu zsi noapte dar inghite si asta . Cifrele " vorbeste " :

    " Gugetul Asigurarilor Sociale

    – în 2009 avea un EXCEDENT de 2172,6 mil lei.

    – în 2010 are un DEFICIT de 1684 mil lei. "

    Nenorocit guvernul Tariceanu, este ?

  34. Am uitat ceva la ediţiile Madame Blogary. Preluările (texte care nu sînt scrise exclusiv pentru Blogary dar pentru care avem acceptul autorului de a le publica – vezi Liana Alexandru sau Dragoş Paul Aligică) vor intra în ediţia de la ora 15.00.

  35. Algica: "•Privind inapoi, intelegem acum paradoxul si ironia situatiei din Romania de azi, unde liberalismul a ajuns sa fie prezentat drept aparatorul natural si servantul "marilor averi", al intereselor "capitalului" si, mai grav, al unor pseudo-capitalisti cu ambitii plutocratice. Acum vedem de ce discursul si practica asa numitului "liberalism" autohton cu pretentii "istorice" ne insulta atat de tare inteligenta si bun-simtul. Am avut ani buni impinsa in fata, in numele liberalismului, o imensa impostura: o masina plutocratica, cu un contingent imens de lobisti, functionari publici si politicieni, cu propriul departament de propaganda, cu propria agenda transnationala, si care practic a colonizat aparatul de guvernare si discursul public.

    •Nu este nici locul nici momentul sa ne intrebam care a fost rolul personajului nostru principal, aflat in cealalta coloana, a doua, in toata aceasta poveste. Este insa locul si momentul sa ne punem din nou intrebarea initiala: Este d-l Patriciu un libertarian ? Este d-l Patriciu un liberal clasic ratacit in Romania secolului 21 ? Coplesiti de multimea contradictiilor intre ceea ce face si ceea ce predica si in absenta unor date esentiale despre el, sa lasam, in spirit liberal, fiecare cititor sa completeze coloana in cauza cu ceea ce stie si considera relevant pentru personaj. Apoi sa traga singur concluziile, asa cum crede de cuviinta."

  36. excelent si Algica, pe Hotnews, citind din WG Sumner:

    "A si B – parlamentari, ministri, activisti politici, plutocrati, filantropi etc, – se pun de acord si decid ce trebuie sa faca C pentru D". Motivul si sarcina nu conteaza: fie ca este vorba de subventii, de ajutor social, de iertarea de datorii, de tratament preferential etc., logica este aceeasi. D este sustinut prin mecanismele statului pentru ca asa vor A si B (la care se adauga uneori si D).

    Problema cu astfel de scheme este ca ele depind de C. Acesta este cel ce fie le va finanta prin ipozite sau taxe, fie va trebui sa-si ajusteze comportamentul si viata in functie de ele. Iar problema este ca C nu este consultat si cateodata habar nu are despre intelegerea dintre A si B. Preferintele, ideile, interesele lui C, precum si efectele ultime asupra lui si implicit comunitatii din care el este parte sunt cu totul trecute cu vederea. C este asa numitul "cetatean uitat, omul mereu trecut cu vederea".

    Cetateanul mereu uitat, acest C, spune Sumner, intr-un paragraf de referinta in istoria gandirii politice este …

    "…un om simplu, muncitor, ce nu are alt plan decat a-si castiga existenta prin munca cinstita. Il trecem mereu cu vederea pentru ca este independent, modest, si nu are pretentia la nici un favor. Nu este «sarac» si «neajutorat» si deci existenta sa nu starneste emotiile sau sentimentele caritabile. El este platitorul de taxe, omul ale carui eforturi tin in spate plutocratii si asistatii social deopotriva, si tot ce vrea el este sa fie lasat sa-si vada de viata… Ne scapa mereu din atentie pentru ca nu se agita, nu face demonstratii si nu are nimic de pretins, dar cu totii ar trebui sa stim ca acesta este omul la care ar trebui sa ne gandim inainte de toate, cel pe care ar trebui sa-l aparam inainte de orice in fata presiunii la care este supus pe de o parte de plutocratie si pe de alta parte de institutionalizarea prin stat a redistributiei catre oricine si orice A si B cred de cuviinta".

  37. Ramane de vazut ce bok vei mai manca peste 6 luni cand ti se vor mari si taxele si TVA. Un mic serviciu pentru tine, citeste asta :

    "Indiferent daca maream sau nu taxele, noi trebuia sa ajustam cheltuielilor salariale cu procentul cu care le ajustam in acest moment" (S.V.)

    Vezi cine a spus-o si ce te asteapta "privatizatule".

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *