Asa-zisele drepte romanesti si comunismul ca idee buna, prost aplicata

Toate ”dreptele” românești, fie că vorbim de NR, de FC, de MP sau de Justițiari, spun același lucru: Nu avem meritocrație, avem contra-selecție, în poziții de decizie sînt promovați numai mediocri cu intenții rele. Dacă în funcțiile de decizie ar fi oameni cu intenții bune, educați, inteligenți, eliți de calitate superioară, cu studii și diplome pe bune, crema intelighenției, atunci România ar merge bine. Mesianismul tehnocraților competenți și cu diplome. De obicei, piața și mercantilismul ucid meritocrația iar libertatea și bunăstarea sînt rezultate ale intențiilor generoase și minților luminate. Cu alte cuvinte, dacă comunismul nu era aplicat de niște indivizi proști, needucați și rău intenționați, care doar au întinat nobilele idealuri, ar fi fost bun.

Vestea proastă, pe care ”dreptele” românești nu vor s-o accepte neam, e că statul de drept și capitalismul pornesc tocmai de la premisa că decisive nu sînt intențiile și calitatea oamenilor ci mecanismul prin care acestea sînt armonizate și se contrabalansează reciproc. Răspunsul e sistemul, sînt principiile, nu cei buni și drepți și luminați.

PS. Bună asta cu eliți. Cînd oi avea mai multe vase de spălat o să scriu și o carte despre politica românească post-decembristă, Eliți versus Găletuși. O să fie o carte pentru copii, poate mă îmbogățesc și eu ca Rowland aia.

Facebook Comments
Publicat
Din categoria Comentariu

De Bleen

Mirel-Valentin Axinte (Bleen) scrie despre politică începînd cu august 2008, cînd a deschis blogul bleen.ro. Pînă în iulie 2014 a fost fondator, redactor șef și autor la Blogary. Din iulie 2014 s-a retras.

30 de comentarii

  1. Ca sa inteleaga ( politicienii nostri din „dreptele romanesti”) trebuie
    sa stie. Intentia, oricat de buna, nu se poate pune in practica daca nu
    stii ( bine) si principiul, si metoda. Ca sa stie trebuie sa invete (
    fara nu merge). Dar NU ORICE ( daca si-au facut scoala politica la
    Berkley sau alte fiefuri de gandire deja ideologizata marxist din Ivy
    League, sau la Paris sau la SNSPA, sau la televizor, nu
    vor sti never ever). Trebuie deci in primul rand sa invete si sa
    inteleaga Libertatea ( lucru simplu… dar de fapt greu) si necesitatea
    ei. Trebuie sa inteleaga ca numai ea, Libertatea omului ( inclusiv economica=capitalism) care merge pe mana cu responsabilitatea pentru propria viata ( asa-i in libertate, esti reponsabil pt destinul tau, greu, na) creeaza prosperitate si civilizatie. Vestea proasta insa e ca si noi trebuie sa invatam,
    mult, pe aceeasi tema ( cu libertatea, capitalismul, dreapta, politica in general). Caci si
    politica are piata ei, daca e libera. Pe piata libera, cererea creeaza
    oferta. Daca noi, cetatenii, nu stim ce cere, nici nu ni se va oferi. In
    acest sens, as zice ca ar fi niste lucruri de invatat, de retinut si de
    urmat aici:
    http://ihincu.wordpress.com/2013/04/17/margareta-si-libertatea-despre-thatcherism/

    1. mimisor007Una e să fii tu responsabil pentru propria ta viaţă şi alta e să ajungă copilul tău să moară de foame de mic sau să se abrutizeze de mic fiindcă nu i-a dat nimeni o şansă niciodată. Libertatea de a alege e importantă, desigur. Totuşi, libertatea deplină, Libertatea în sensul cel mai profund al termenului, este în spirit – „Adevărul vă va face liberi”.

        1. Unii consideră de datoria lor să se preocupe de ce se întâmplă, în general, cu copiii din societatea lor, alţii consideră că nu trebuie să se preocupe decât de ce se întâmplă cu propriii lor copii (bine, unii nici de aceştia nu se ocupă, asta e a treia categorie). Totul depinde de mentalitatea fiecăruia şi de aici rezultă cum văd ei, pe de o parte, că ar arăta societatea ideală, pe de altă parte, cum văd ei cea mai bună societate posibilă pe acest pământ, luând în calcul tot ce ştiu despre fiinţa umană (“individul” fiind doar o concepţie despre fiinţa umană, dar hai să folosesc conceptul în acest context). Creştinesc (ortodox creştinesc) este să îţi pese de toţi copiii. Acuma, rămâne de văzut dacă eşti într-un stat care permite ajutor pentru copii numai în măsura posibilităţilor financiare şi disponibilităţilor morale ale fiecărui individ, numai pe cazurile cunoscute personal de fiecare individ, sau într-un stat care permite să existe un fond comun (din contribuţia a unui foarte mic procent din salariul fiecăruia) şi care să fie administrat de către oameni din domeniul asistenţei sociale.

        2. Un fond comun ar putea să fie şi un fond la care contribuie doar cei care vor să contribuie, dar măcar să fie ceva centralizat şi administrat de Stat (deci să nu meargă doar pe cazurile cunoscute de fiecare în viaţa lui). Un astfel de fond ar fi mai puţin eficient decât unul la care sunt obligaţi toţi să contribuie cu o mică parte din salariu, în sensul că ar fi mai puţini bani disponibili. Decizia finală depinde de cum vede majoritatea societăţii problema copiilor altora şi eu voi ţine cont de asta când va avea loc o dezbatere, dar pornind de la premisa că e bine să îţi pese de copiii altora şi de potenţialul fiecăruia (în timp ce alţii, regretabil, dar perfect valabil într-o democraţie, vor porni de la premisa contrarie).

  2. Teoria socialista creata de Marx si Engels (si continuarea sa comunista a lui Lenin) preconizau ca aceste sisteme sa apara IN CEA MAI DEZVOLTATA SOCIETATE CAPITALISTA (UK) ca o forma superioara de dezvoltare a societatii umane dupa ce capitalismul ar fi ajuns sa se autodistruga.
     In realitate facilitatile socialiste au aparut intr-adevar in cele mai dezvoltate economii capitaliste din Europa (UK, Franta, Germania) tocmai pentru ca doar astfel de state ajunse la cel mai inalt grad de dezvoltare al capitalismului, pot avea o economie atit de puternica si o societate cu o structura a claselor sociale atit de stabila incit isi poate permite sa suporte implementarea facilitatilor sociale pentru membrii sai din clasa inferioara ca nivel de dezvoltare.  
    Dar aceasta nu s-a facut in mod exploziv, revolutionar asa cum prevedeau discipolii sai teoretici, ci prin democratizarea capitalismului feroce analizat de acestia, Instrumentele la care Marx si Engels nu s-au gindit atunci sunt bursa de valori si fondurile de pensii private prin intermediul carora, orice muncitor a facut pasul de la clasa exploatata la cea beneficiara a beneficiilor aduse de sistemul capitalist, celui care era detinatorul de capital.
    Fondurile de pensii sunt principalul investitor pe orice bursa din lume peste 60%) si chiar principalul investitor in titlurile de stat emise oriunde in lume (datoria USA de peste 15.000 mld de $ este creditata in proprtie de 70 % de fondurile de pensii americane) si astfel, constient sau nu, orice muncitor afiliat la un fond de pensii private devenea prin contributia sa lunara la acel fond coproprietar al companiilor listate la bursa, prin intermediul carora acestea se finantau cu prioritate devenind tot mai mari, internationale si profitabile astfel si pentru cei care poate erau doar muncitori temporari in aceste companii.
    Acolo unde practica aplicarii teoriei socialiste (dar’mite comuniste) s-a facut prin forta si nu au avut la baza macar fundamentul teoretizat chiar de creatorii sai (o societate ajunsa la nivelul maxim de dezvoltare al capitalismului) evident ca nu avea cum sa reziste si nici si nici macar sa aduca bunastarea generalizata pe care o clamau si urmareau. 
    Sa facem o simpla comparatie la nivelul anului 1990 cind s-a destramat CAER-ul. 
    Unde existau elementele economice si facilitatile sociale specifice socialismului, in Rusia (sau oricare alta tara socialista din CAER) unde oamenii desi munceau inclusiv in week-end pentru a-si cumpara o masina si a avea o casa modesta trebuiau sa economiseasca zexi de ani si apoi sa stea pe liste de asteptare alti ani, sau in UK, Olanda, Germania, Franta unde si daca nu vrei sa muncesti macar o zi din toata viata ta poti trai onorabil pentru ca statul iti asigura locuinta, utilitatile si banii necesari pentru hrana ? 
    Unde erai cu adevarat coproprietar al mijloacelor de productie si al resurselor din acea tara in tarile comuniste unde nici macar casa in care locuiai nu era a ta (ci a statului) sau in cele enumerate deja unde prin mecanismele explicate mai sus erai cu adevarat coproprietar la Renault, Mercedes, British Petroleum, E-On, Gass de France pe casa ta (chiar si cumparata cu credit bancar si achitat doar partial).
    Si asta pentru ca doar acolo capitalismul ajunsese sa parcurga cele 3 etape de dezvoltare (salbatic, monopolist, monopolist de stat) strict necesare implementarii apoi a elementelor socialiste. 
    De aceea consider ca orice actual politician de stinga din aceste foste tari socialiste, este ori atit de incult politic incit nu stie nici macar teoria de baza a socialismului, ori este un escroc care cu buna stiinta isi inseala electoratul incult si ignorant dar credul la promisiunile amagitoare (dar ireale chiar teoretic dar’mite practic) ale acestor politruci de stinga.

    1. nic111 
      Și deci ia zi-ne. Câte locuințe are statul în proprietate în UK, Olanda…?!
      Și coproprietar la Mercedes, BP și altele ajungi doar dacă investești în acțiuni ale firmei. Numai că nu ești tocmai coproprietar decât de la un număr (MARE) de acțiuni în sus. Altfel se cheamă că ești investitor. Și ai alt set de drepturi  și alt set de beneficii. Diferite.
      Am citit eu multe în ultima vreme, dar aia cu socialismul bine implementat de BP și Mercedes nu visam s-o citesc vreodată. Că prea multe state se joacă de-a ”statul social” în ultima vreme, aici sunt de acord. Dar o să li se întoarcă între ochi. Nu există egalitate (socială, de clasă etc) și democrație simultan în același loc, iar oamenii normali preferă democrația. Cât despre socialism/comunism idee bună.. aș zice că dacă până acuma n-a ieșit bine indiferent de aplicare, atunci clar nu-i o idee bună, indiferent cât se tot chinuie lumea să-i păstreze eticheta asta.

      1. SimonaM nic111 
        Cred ca am fost inteles gresit de tine desi…cred ca am fost destul de explicit.
        Banuiesc ca nu in comentariul meu ai citit „aia cu socialismul bine implementat de BP si Mercedes” si nici „despre socialism/comunism idee buna”.
        Eu doar faceam o comparatie intre teoria si practica acestor ideologii iar parerea mea este ca de fapt pina si in aceste tari dezvoltate, implementarea lor chiar si numai partiala creaza o indatorare a statului si o pierdere de competitivitate a economiei care trebuie sa suporte aceste facilitati sociale datorita taxelor si impozitelor aplicate companiilor si persoanelor fizice din aceste tari. Si rezultatul este ca desi aceste tari sunt toate foste imperii care au beneficiat si de resursele altor state zeci chiar sute de ani, au fost depasite de USA tocmai pentru ca aceasta a taiat din start orice initiativa de acest gen, punind la nivel de siguranta nationala urmarirea celor care erau promotori ai acestor ideologii. Cel putin pina acum pentru ca Obama se apropie tot mai mult de unele „idealuri socialiste”.
        Cit despre afirmatiile tale ….. :
        1. Nu stiu cite locuinte au in proprietate statul (in general prin intermediul administratiei locale, desi in UK chiar au f. multe) dar important este ca statul este cel care plateste chiria si utilitatile. 
        2. N-ai inteles ca sumele platite lunar ca si contributie la fondul de pensii privat sunt investite de acesta atit pe bursa cit si in titlurile de stat ? Deci si daca nu investesti direct in actiunile firmelor cotate la bursa, prin intermediul acestor fonduri esti coproprietar. Si unele din aceste investitii ale acestor fonduri ajung si in locuintele mentionate mai sus.
        3. Ce alte drepturi si beneficii ai ca „investitor” si de la ce numar de actiuni devi „tocmai coproprietar” ?
        Orice actiune normala (stiu ca sunt multe alte tipuri de actiuni speciale dar nu despre acelea vorbim) iti dreptul la un vot si chiar daca evident puterea de decizie este determinata de numarul actiunilor important este ca si un simplu muncitor poate beneficia de profitul generat de munca sa in acea companie. Nu mai poate astfel invoca teoria socialista si comunista a exploatarii muncitorilor de catre capitalistul feroce interesat doar de profitul sau.

        1. nic111 SimonaM
          Este o diferență între a deține acțiuni la o firmă și a fi proprietar. Iar diferența este dată de drepturile pe care le ai asupra firmei. Co-proprietar este foarte mult spus, dar dacă ții musai, așa, în sens larg și de dragul poveștii, prin fonduri diverse și prin investițiile făcute de fondurile de pensii și prin investițiile făcute de stat din banii mei etc, etc.. se cheamă că suntem toți coproprietari pe tot. Uite, băncile au dus asta mai departe. Tu depui banii la bancă, iar banca îi investește mai departe. Ești coproprietar și tu în toate afacerile unde banca a investit, nu?!
          Acum să lăsăm gluma la o parte. Una este proprietatea cu drepturile care decurg din ea, și alta este impresia de proprietate cu fondurile de pensii care (nu-i așa) investesc pe bursă, deci toată lumea e coproprietar pe tot. Cam ce drepturi ai dacă deții douăzeci de acțiuni la BP? Cât de proprietar te numești? 
          Mă rog, lăsând toate la o parte, chestiunea aia cu muncitorul exploatat de capitalist e de tot LOL-ul. Ți s-a părut un loc bun aici să vii cu teoria asta? ”important este ca si un simplu muncitor poate beneficia de profitul generat de munca sa in acea companie” – de ce să beneficieze de profit? A participiat la vreun risc? A investit? Simplul contract de muncă nu-i dă dreptul la niciun profit. Munca la companie îi dă dreptul la salariu și la un eventual pachet de beneficii negociat prin contractul de muncă. Atât.

        2. nic111 SimonaM 
          Hai să zic mai clar. Nu există legătură între muncitor și participarea la profit. Dacă cineva care muncește la o firmă cumpără și acțiuni la firma aia, acțiunile respective îi dau dreptul la parte din profit, prin dividende, nu faptul că muncește acolo. Nu există nicio îndreptățire, alta decât investiția, la profitul unei firme.
          Când le amesteci așa, cu muncitorul, acțiunile la firmă, chiria plătită de stat și capitalismul iese o mică varză. Plata de către stat a chiriei și utilităților este orice, mai puțin capitalism.

        3. SimonaM nic111 
          Tu chiar ai o problema d.p.d.v. al atentiei, percepriei si capacitatii de analiza.
          Daca tu continui sa percepi comentariile mele ca pe o incercare de explicare si acceptare a socialismului …. esti departe de realitate. Comentariile mele evidentiaza tocmai faptul ca teoria socialista nu a reusit nici macar teoretic sa se verifice (ex USA) si ca in realitate capitalismul a reusit sa-si creeze (prin instrumentele mentionate mai sus) supapele de evacuare a presiunilor dintre clasele sociale pe care se baza ideologia socialista si comunista.  
          Si daca nu intelegi si nu accepti tu, tot este valabil si adevarat, ca prin intermediul (macar) al calitatii de actionar a fondului de pensii la care este cotizant, un muncitor este si coproprietar, capitalist, beneficiar al unei parti din profitul realizat de compania respectiva si astfel devine fara continut sloganul comunist cu exploatarea omului de catre om, a muncitorului de catre capitalist si celelalte de acest gen. 
          Ar mai fi multe de spus pe tema asta dar sincer daca nu le-ai perceput corect pe acestea …. n-are sens sa mai continuu.

        4. nic111 SimonaM 
          Să știi că da. Sunt prea proastă ca să pricep cum e aia cu fondul de pensii care mă scapă de exploatarea omului de către om și face din orice muncitor un adevărat capitalist.
          Sau poate nu explici tu bine. Dar azi sunt bine dispusă și admit. Sunt prea proastă pentru ce spui tu acolo. O să încerc să mă documentez mai bine pe tema asta, cu presiunile dintre clasele sociale pe care se bazează ideologia comunistă și pe care SUA le-a evitat. LOL. Nu mai tocesc tastatura, ai dreptate.

        5. SimonaM nic111
          Mai incerc o data. Suma platita de tine lunar la un fond de pensii privat, trebuie investita de acel fond pentru simplul fapt ca altfel, chiar si intr-o tara dezvoltata cu o inflatie mica de 2-3 % pe an, ar ajunge sa nu mai reprezinte aproape nimic peste vreo 30 ani cind ar trebui sa inceapa sa-ti plateasca lunar pensia. Deci lunar, aceste fonduri string sume importante de ordinul zecilor (chiar sutelor) de milioane pe care este obligat sa-i investeasca pe piata de capital in actiuni, obligatiuni, titluri de stat. Tocmai de aceea acestea reprezinta peste 60 % din investitorii de pe bursa si tot cam atit din cei in titluri de stat iar o astfel de piata de capital cu o lichiditate continua este o sursa adevarata de finantare atit pentru stat cit si pentru companii, nemaifiind limitate la capacitatea de creditare a bancilor comerciale. Asta intr-un capitalism adevarat pentru ca exista si sistemul de pensii Bismark unde acesti bani platiti de cei care lucreaza ajung la stat care ii foloseste sa plateasca pensiile celor care sunt in acel moment pensionari iar atunci cind raportul intre cele 2 categorii nu este mult supraunitar,   se ajunge ca statul sa se imprumute pentru a putea acoperii diferenta respectiva de bani. Si asta se intimpla dintotdeauna in Germania, Franta, Italia si multe alte tari (partial inca si in Romania) chiar daca nu se declara socialiste.
          Si ca o concluzie finala, parerea mea este urmatoarea :
          Capitalismul nu se reduce la existenta proprietatii private, a libertatii de asociere si initiativa privata pentru ca toate au la baza CAPITALUL. Fara CAPITAL si PROFIT toate celelalte elemente definitorii ale capitalismului ramin … teorie. Si cum acest capital este in orice societate dispersat si fractionat, doar sistemele care reusesc sa-l adune si sa-l faca sa creeze (prin investitii nu prin consum) vor genera crestere economica si bunastare pentru membrii acelei societati.

  3. Sistemul, principiile, tot de oameni sunt formulate. Ele pot fi astfel formulate încât oameni rău intenţionaţi, care, prin carismă şi alte mijloace, pot ajunge la putere într-o democraţie (într-o dictatură ajung la putere cu tancurile – excepţie Hitler- şi sunt mai greu de înlăturat), să aibă mijloace mai limitate (inclusiv limitate în timp) de a face rău. Dar întotdeauna, într-o ţară, care inevitabil presupune o societate, există oameni. “Individul” e mai degrabă o concepţie privind fiinţa umană care s-a răspândit începând cu Iluminismul şi apoi a dat naştere la mai multe feluri de “noi umanisme”. Poţi să ai mama principiilor, dacă nu mai ai destui oameni dispuşi să le pună în practică. O ţară nu poate funcţiona fără morală, sau poate funcţiona o perioadă, dar dacă are etică, adică o variantă mult diluată şi utilitaristă a moralei creştine. Fără măcar etică, o ţară nu poate funcţiona, poate fi doar o harababură mafiotă. Însuşi protestantismul, prin rătăcirile lui religioase, a ajuns să propună de fapt o etică, care a mers cât a mers pe când majoritatea populaţiei a luat-o în serios, dar apoi societatea a început să aibă probleme când de la etica protestantă s-a ajuns la hedonism, imbecilizare, materialism fără limite, cam cum s-a întâmplat în SUA de s-a ajuns la criză.

    1. Comunismul e o rătăcire, căci încearcă să impună cu forţa un fals creştinism, pornit de la invidie şi de la închistarea omului în această lume, oferindu-i un surogat de fericire pe care mulţi oameni nici nu o vor. Şi capitalismul în sine oferă doar un surogat de fericire, dar e un tip de fericire pe care mulţi o vor, despre care mulţi cred că chiar i-ar face fericiţi, deci, luând în calcul acest aspect, capitalismul e de preferat. Dar, aşa cum comunismul şi fascismul sunt forme de extremism, aşa şi capitalismul extrem, fără nicio limită, e tot o formă de extremism.

  4. Pana la urma, e fie o idee buna prost aplicata, fie o idee proasta bine aplicata. Cert e ca aspectele proaste au fost oferite, indiferent de situatie, cu generozitate.

  5. Oamenii de calitate sunt acele persoane care se pot exprima în limba română folosind cât mai multe cuvinte de la fundul DEX-ului. Așa cum face MRU.

  6. Bun, dar sistemul cine il face? Sa luam cazul Monica Macovei. A stat 2 ani la Justitie, a avut sansa unui context foarte bun (disperati sa intram in UE, stateam cu stegulete rosii la Justie si eram dispusi sa acceptam orice ca sa scapam de ele). Efectele Macovei (justitiara de dreapta, tehocrata buna si cum mai vreti sa-i mai ziceti) se vad pana azi. Insitutii ca ANI si ca DNA si multe altele exista datorita ei. Ea, la randul ei, a facut acelasi lucru: i-a lasat pe Morar si Kovesi in pozitii de influenta si decizie ca sa poata forma mai departe sistemul etc.etc. Pana la urma sistemul nu se formeaza de la sine, cineva trebuie sa-l creeze si acel cineva nu poate fi decat „elitili”. Pana la urma in povestea asta cu alegerea procurorilor ceea ce am reprosat compromisului politic a fost ca nu au facut proceduri corecte de selectie. Nu cred d’le ca numai dreapta poate gasi procurori buni in sistem, trebuie sa fie ei si cativa de stanga!

    1. AndreiaMoraru Ce înseamnă procurori de dreapta și procurori de stînga? Dacă un procuror este de dreapta sau de stînga, mai merită să facă parte din sistem? Dacă bunele intenții trec asupra sistemului, de ce judecă sistemul? De ce n-ar judeca oamenii? Sînt convins că Macovei ar împărți dreptatea.

      1. Bleen AndreiaMoraru Prin modul in care am formulat eram oricum in „capcana”. In esenta ma refeream la procurorii buni care pivoteaza / au relatii / se cunosc / se simt mai bine (si nu mai situ ce alte formulari sa dau) in zona politica de stanga sau de drepta. Imi place sa cred ca si  „dintre ai lor” puteau sa gaseasca procuror bun prin concurs, nu trebuia neaparat sa-i caute si sa numeasca direct pe cei mai dubiosi oameni ai lor. Si totul sa mascheze cu d-na Kovesi.

      1. Bleen jemanfu Mi se pare că idei bune au avut destule alţii. Treaba lui NR, FC şi MP ar fi să le aplice. Judecând după rezultate, comunismul a avut un avantaj net: se aplica prost mult mai uşor.

  7. Eu oricum am de multicel o problemă cu definirea calității la unii din domniile lor.
    De exemplu, dacă ești intelectual rasat, școlit la Oxford, cu un maldăr de diplome și biblioteci întregi citite, dar te însoțești cu o plagiatoare… Cam care ți-e calitatea? Cine definește noțiunea, mă rog?!

  8. Cred că-i ipocrizie maximă în formularea asta, „oameni de calitate”. Şi e megaultrafolosită de toţi cei care compun grupările actuale de dreapta. 
    Pentru că nu înţeleg, în primul înd,  ce înseamnă oameni de calitate. Şi nu înţeleg cum îi putem împărţi pe oameni în „de calitate” şi restul – de fapt ar fi de calitate superioară şi inferioară, bănuiesc – atîta vreme cît nu-mi sînt furnizate criteriile după care este stabilită calitatea. Un criteriu sînt studiile, asta e clar, al doilea cazierul judiciar. Dar sînt suficiente aceste criterii pentru a vorbi de calitatea oamenilor?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *