Amatorilor de gratuităţi şi ecologiştilor

„Să observăm condiţiile de trai ale celui mai obişnuit meseriaş sau zilier dintr-o societate civilizată şi înfloritoare şi vom realiza că numărul de oameni din a căror muncă  doar o parte – şi încă una mică – a fost folosită pentru procurarea acestor mijloace de trai ale respectivului muncitor depăşeşte orice calcul. De exemplu, haina de lînă care-l acoperă pe muncitor, oricît de grosolană şi nefinisată ar părea, este produsul muncii conjugate a unei multitudini de muncitori. Ciobanul, cel care sortează lîna, cel care piaptănă sau cardează lîna, vopsitorul, scărmănătorul, torcătorul, ţesătorul, piuarul, croitorul – şi mulţi alţii trebuie să-şi combine măiestria pentru a duce la bun sfîrşit acest produs casnic.  Cîţi comercianţi şi cărăuşi au mai fost implicaţi, pe lîngă ei, pentru a transporta materialele de la unii dintre meseriaşii de mai sus la ceilalţi, care adesea trăiesc în colţuri îndepărtate ale ţării? Cît comerţ, şi în special, cîtă navigaţie, cîţi constructori de nave, marinari, producători,  de pînze de navigat, de frînghii marinăreşti trebuie să fi fost  angajaţi pentru a aduce laolaltă diferitele chimicale folosite de vopsitor, care sînt adesea aduse din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii? Ce varietate a muncii este necesară pentru a produce uneltele celui mai obişnuit dintre aceşti muncitori? Ca să nu mai vorbim despre complicatele maşinării precum vaporul, moara de apă a piuarului sau chiar despre războiul de ţesut – şi să luăm în considerare doar varietatea muncii necesare pentru a realiza cea mai simplă unealtă, şi anume foarfecele de tăiat lîna oii, folosit de păcurar. Minerul, cel care construieşte cuptorul în care este topit minereul, tăietorul de lemne, cel care produce cărbunele care va alimenta topitoria, cărămidarul, zidarul, muncitorul care stă la gura furnalului, cel care construieşte mori, forjorul, fierarul – toţi trebuie să-şi îmbine măiestria pentru a o produce. Dacă am sta să examinăm în acelaşi fel diferitele părţi ale vestimentaţiei sale sau mobila din casa sa, cămaşa groasă de in pe care o poartă pe piele, pantofii care-i acoperă picioarele, patul în care doarme şi toate părţile care-l alcătuiesc, soba de bucătărie pe care-şi prepară conservele, cărbunii pe care-i foloseşte în acest scop, scoşi din adîncul pămîntului şi aduşi la el acasă, poate, după o lungă călătorie peste mări şi ţări, toate celelalte ustensile din bucătăria sa, tacîmurile de pe masa sa, cuţitele şi furculiţele, farfuriile de lut sau de cositor de pe care serveşte sau împarte mîncarea , diferitele mîini folosite la pregătirea pîinii şi berii sale, geamul de sticlă care lasă să intre căldura şi lumina şi ţine departe vîntul şi ploaia – şi toate cunoştinţele şi meşteşugul necesare pentru realizarea acestei minunate şi fericite invenţii fără de care aceste părţi nordice ale lumii abia de şi-ar putea permite o locuinţă confortabilă, împreună cu uneltele diferiţilor muncitori folosiţi la producerea acestor bunuri diferite – dacă am examina, spuneam, toate aceste lucruri şi ne-am gîndi ce variată este munca folosită pentru fiecare dintre ele, ar trebui să realizăm că, fără asistenţa şi cooperarea a mii de oameni, cea mai obişnuită persoană dintr-o ţară civilizată n-ar putea obţine nici cele mai uşoare şi simple mijloace de trai, aşa cum în mod fals ni le imaginăm noi că ar fi simple.”

Adam Smith „Avuţia Naţiunilor” („The Wealth of Nations”) – 1776

Deci vreau să văd cum toţi ecologiştii fanatici renunţă la absolut tot ce deţin şi vreau să văd cum toţi socialiştii ocupă Piaţa Universităţii cu pancarte pe care scrie „Vrem sclavagism!”

Faceţi cîteva exerciţii de imaginaţie pe cîteva obiecte banale din ziua de astăzi şi, mergînd pe rîu în sus, calculaţi cît de eco-friendly sînt şi cum pot fi făcute pe gratis. Încercaţi şi cu sănătatea şi educaţia acelaşi exerciţiu de imaginaţie.

PS. Vă daţi seama că pînă ajunge un iPhone 2 la Bucureşti, la hipsterul nostru,  transportat eco-friendly cu velierul peste Atlantic şi cu bicicleta de la Rotterdam, pe piaţa americană apare deja iPhone 4S?