Autor: Alexandru Hâncu

Ideile de Piaţă – ultima parte Rămăsesem, data trecută, la confruntarea dintre socialism – care, indiferent de numele sub care este ascuns, înseamnă comunism larvar, fiind, conform doctrinei marxiste, etapa obligatorie spre comunism – şi statul minimal, considerat, pe piaţa ideilor de la noi şi de aiurea, o blasfemie. O oroare. Spre exemplu, ce-aţi zice… Continuă lectura Restauratia comunista (4)

Ideile de Piaţă – partea a treia Sigur că nu-i vor spune comunism. Vor găsi alt nume, înşelător. Aşa cum, în America, socialismul a fost rebotezat taman liberalism. În ideea eliberării oamenilor de nevoi, prin intervenţia statului. Dispărînd toate nevoile, rezolvate de stat prin cei mai buni specialişti, cetăţenii vor fi liberi să se ocupe… Continuă lectura Restauraţia comunistă (3)

Ideile de Piaţă – partea a doua Ideile contează. Cuvintele contează. Şi, da, emoţiile contează. “Un stat suficient de puternic încît să-ţi dea tot ce doreşti, e suficient de puternic încît să-ţi ia tot ce ai”. Tot, inclusiv viaţa. E o frază care explică perfect atît atracţia pentru comunism, cît şi eşecul inevitabil al comunismului,… Continuă lectura Restauraţia comunistă (2)

Ideile de Piaţă – partea întîi Bază de discuţie (hai, de şuetă): Profitul e rău. Dacă ştii sigur chestia asta, o întrebare. Din banii pe care-i cîştigi lunar, vrei să-ţi rămînă ceva şi pentru sufletul tău, după ce-ţi asiguri supravieţuirea şi achiţi dările la stat? Dacă răspunsul e da, atunci vrei profit. Profit înseamnă încasări minus… Continuă lectura Restauraţia comunistă

Social-democraţia euro-atlantică, modelul dominant în occident, vrea binele tuturor. Dînd statului puteri masive de intervenţie economico-socială. Depline, dacă s-ar putea. Ei, nu s-a putut. Încă. Puteri depline, ca să facă bine la toată lumea, vor şi toţi dictatorii. Niciunul nu spune că vrea să facă rău. Cînd reuşesc, inevitabil, să nenorocească popoare, continente, planeta, soluţia… Continuă lectura Anul Falimentului Nerecunoscut – partea a doua

Sigur, 2011 s-ar putea numi, la fel de bine, Anul Dictatorului Mort sau Anul Teroristului Executat, dat fiind că ne-a dăruit, cunună peste anotimpuri, memorabile şi oarecum neaşteptate ieşiri din scenă pentru o serie de enorme personalităţi ale crimei, jafului, asupririi şi progresului ideologic de anvergură planetară. Rînd pe rînd, ne-au părăsit, în plină maturitate,… Continuă lectura Anul Falimentului Nerecunoscut – partea întîi

Eu, la Revoluţie… ar fi o aroganţă să spun că am salvat oameni. Am scos gloanţe din oameni. Şi, pe cîţi am putut, i-am scos din spital, pe uşa din spate, să nu-i ia securitatea. Eram medic stagiar la Caransebeş, la secţia de chirurgie. Oameni au salvat colegii noştri mai mari. Excepţionalii medici din spitalul… Continuă lectura Cum am trăit. La Revoluţie.

Sau, Titanic 2011 Vor să ne facă bine la toţi. Cu o condiţie: să împartă ei binele. Să stea la ceaunul plin cu bine şi să-i toarne fiecăruia cît bine cred ei de cuviinţă. Fiindcă doar ei se pricep. Trebuie să-i laşi să hotărască pentru tine. Răspunsul de bun-simţ? Ba pe-a mă-tii! Cu tot respectul.… Continuă lectura Europa competenței. Mă-sii

Cu ochii la piețele financiare, să nu uităm nici piața de cai verzi pe pereți. De pildă, poate vă amintiți de „Primăvara arabă“. Politicienii și corespondenții de presă, de la Anderson Cooper la trimișii Antenei 3, care au salutat nașterea democrației în Egipt ca urmare a „Revoluției de pe Facebook“ pot lăsa jos trafaletele cu… Continuă lectura Merkozy, ficțiune orice-ar fi