- Ponta va fi candidatul PSD la președinție, și prezidențiabilul cu cele mai mari șanse (va fi votat în turul 2 ca ”răul cel mai mic”, european).
- Crin Antonescu va fi candidatul PNL, cu șanse mari de a intra în turul 2 dar cu șanse mici de victorie în fața lui Ponta.
- Blaga va fi în continuare liderul PDL. După ce se va fi asigurat de controlul total al partidului, îl va invita pe MRU să candideze la prezidențiale din partea PDL (printr-o eventuală absorbție a FC). Blaga, pentru a-și păstra puterea în partid are nevoie de perspective de guvernare, atuuri în negocierea pentru guvernare și bani. Nu poate da poporului pedelist (ăla care a mai rămas) perspective de guvernare fără un candidat prezidențial cu voturile căruia să negocieze o susținere în turul 2 pentru Victor Ponta sau Crin Antonescu, în schimbul unei viitoare alianțe de guvernare. PDL nu are prezidențiabili care să nu fie glume proaste sau triste. E suficient să citești lista cu numele primilor 100 de lideri ai partidului ca să-ți dai seama cît de disperată e situația și cît de catastrofală e resursa umană. Astfel, nu vin nici finanțările, nu se întrevăd nici perspectivele de guvernare, se clatină și poziția lui Blaga în partid. Dacă MRU rămîne ”speranța dreptei” (sînt totuși șanse mici să rămînă) Blaga îl va invita să candideze. Dacă nu, nu.
- După prezidențiale Blaga poate obține, cu puțin noroc, o halcă de guvernare, pe față sau pe șest, în urma susținerii cîștigătorului alegerilor. Dacă MRU ia 15-20%, acestea sînt procente decisive în turul 2 (așa cum au fost în 1996 – nu au fost în 2009, dar în 2009, contracandidatul a fost Băsescu) și PDL poate obține o guvernare împreună cu PSD, UDMR și UNPR sau împreună cu PNL, PC și UDMR.
- Pentru ca PDL să obțină acele 15-20% cu care poate negocia accesul la resursele statului e nevoie de o ”dreaptă unită”. Blaga ar putea candida el însuși la prezidențiale, sau l-ar putea pune să candideze pe Videanu, însă un potențial al candidat al dreptei va lua din procentele candidatului PDL și va scădea drastic capacitatea de negociere a lui Blaga. Astfel, este neapărată nevoie ca în 2014 dreapta să se prezinte la alegeri cu un candidat unic. Blaga are nevoie de unitate.
- Deocamdată Blaga trebuie să-și asigure partidul și să vadă dacă va mai exista MRU în politică peste cîteva luni sau un an. Dacă MRU coboară în sondaje în ritmul de acum, Blaga nu va mai fi nevoit să apeleze la MRU și poate candida chiar el la prezidențiale. Așteaptă ca MRU să iasă din rolul de ”speranță a dreptei”. Și nu va trebui să aștepte prea mult, MRU este la finalul carierei de speranță a dreptei. După ce MRU va ieși din scenă și va reveni în diplomație, atunci Blaga poate sta liniștit că nu are concurent la prezidențiale. Din acest moment nu va mai exista niciun prezidențiabil și structură politică care să-l mai concureze pe Blaga în bătălia pentru intrarea în trinitate alături de Ponta și Antonescu. Balamaua mult visată este realitate.
- Scenariul Frunzăverde (nu știu dacă e al lui, nici nu știu dacă chiar există un astfel de scenariu, dar dacă nu există cedez gratuit drepturile de autor lui Frunzăverde) – este un scenariu de absorbție a PDL de către PNL, sub pretextul intrării PNL în PPE și de teama revenirii lui Băsescu în PDL. Poate nu absorbție, hai să zicem fuziune, însă partidul rezultat se va numi PNL, din cauza forței și vechimii brandului. O astfel de operațiune ar putea avea loc între 2014 și 2016, urmînd ca la parlamentare să se prezinte ”Dreapta unită” de Frunzăverde și cei doi șefi ai lui, Crin și Blaga. Pînă atunci, PDL va fi curățat de ”băsiști”, condiția principală a unei apropieri de PNL. Să nu uităm că PDL, prin vocea lui Blaga, a renunțat la condiția plecării lui Crin de la conducerea PNL. În schimb, PNL nu a renunțat la condiția ruperii definitive a PDL de Băsescu și eliminării ”băsiștilor” din partid. Blaga nu știe ce va face Băsescu după 2014. Dacă Băsescu nu pleacă pe mare și revine în PDL, echipa Blaga e mîncată. Astfel, nea Vasile și trepădușii din jurul lui trebuie să se asigure împotriva venirii lui Băsescu. Și cum o pot face mai bine decît lipindu-se de un partid mai mare și în care Băsescu nu are nicio șansă să intre? Sînt convins că acestea sînt și argumentele cu care Frunzăverde și Crin Antonescu s-au prezentat la Blaga. ”Ce te faci, tu, nea Vasile, cînd vine Băsescu și te execută? O să vii la noi atunci, dar o să vii în genunchi, pe post de secretar al filialei Bihor. Nu mai bine vii tu acum la noi, cu tot cu partid, și te faci secretarul general al Dreptei Unite? Ă?” Și pentru Crin, și pentru Blaga, este vital ca Băsescu să nu aibă unde reveni în 2014. Un Băsescu care s-ar putea întoarce în politică și ar putea conduce un partid la parlamentarele din 2016 ar încurcă rău lucrurile pentru PNL și Blaga. Poate că Băsescu va reveni (eu, personal, nu cred că va reveni în politică) și va face un partid de la zero, dar un Băsescu care construiește pe ultima sută de metri înaintea alegerilor partide de la zero nu e la fel de periculos ca un Băsescu care conduce un partid ca PDL. Dacă Crin cîștigă prezidențialele, Blaga primește pe mînă un partid-mamut cu care poate mulge bugetul țării pînă îl lasă lat. Bugetul, nu partidul. Crin are o problemă. Dacă cîștigă prezidențialele, lasă PNL pe mîna lui Tăriceanu și Chiliman. Și nu e bine. Este vital pentru el să scape de Tăriceanu și Chiliman, așa cum e vital pentru Blaga să scape de Băsescu. Și cum se poate întîmpla asta mai bine decît printr-o uniune a PNL și PDL? Crin e președinte, Blaga, Fenechiu, Chițoiu și Frunzăverde au PNL-ul (cu PDL cu tot în el), Tăriceanu și Chiliman sînt pe afară. Fie vorba între noi, oricum cei doi sînt descoiți din naștere, dar la cum bate vîntul prin PNL pe resursa umană, după plecarea lui Crin la Cotroceni, s-ar putea să fie probleme pentru susținătorii lui Crin în PNL. Pericolul nu este mare, dar e mai bine pentru Crin să stea liniștit. Și cel mai ține mai liniștit decît frica lui Blaga de Băsescu?
- Occidentul a fost principalul susținător al lui Băsescu. După ce s-a întîmplat astă-vară, Crin și echipa și-au dat seama că nu e de glumit cu PPE. Deloc. Astfel, după absorbția PDL (sau fuziunea cu PDL) și intrarea PNL în PPE, Crin și Blaga nu numai că sînt asigurați împotriva posibililor concurenți din partidele lor (Tăriceanu și Chiliman în PNL, Băsescu în PDL), ci au și spatele european asigurat. E posibil ca una dintre condițiile fuziunii PNL-PDL să fie eliminarea lui Macovei din Parlamentul European, unde a făcut atîtea probleme și l-a deranjat atît de mult pe Crin. Macovei e indezirabilă în noua construcție din două motive: e băsistă și deranjează la Parlamentul European. Cristian Preda și Sever Voinescu sînt alți ”băsiști” indezirabili în noua construcție.
- Frunzăverde a înregistrat la OSIM marca Partidul Național Popular Liberal.
Un punctaj pentru PNL în scenariul Ponta și MRU candidați prezidențiali. Notați-l și mai discutăm.
- PSD e blat cu Băsescu și PDL
- MRU e iepurele lui Ponta. E pus să candideze la președinție și să facă pe liberalul ca să ia voturi de la Crin și PNL. A fost înțelegerea lui Băsescu, Blaga și Ponta să-l pună pe MRU candidat la prezidențiale, pentru a-l ajuta pe Ponta.
- Ponta a trădat idealurile anti-băsismului de frica occidentalilor și poate pentru că-l au Băsescu sau serviciile cu ceva la mînă. Ponta e băiat bun, dar e slab și fricos și nu are independență.
- PNL a rămas singurul partid de dreapta, care încă mai crede cu adevărat în motto-ul ”Prin noi înșine” PNL sprijină omul simplu cu inițiativă, clasa de mijloc, micii întreprinzători și salariații contribuabili împotriva experimentelor economice și sociale criminale ale marilor conglomerate occidentale, marile corporații și instituții etatiste, ca UE sau FMI, care sufocă libera inițiativă și sărăcesc omul muncii, prin experimentele lor făcute în birou, fără a cunoaște realitățile din România, din teren, fără a ști cu adevărat ce viață grea duce micul capitalist și ce rău îi fac experimentele marilor corporații occidentale.
- PSD și PDL reprezintă interesele marilor organizații supra-naționale, ca FMI și UE
- Am crezut că PSD vrea cu adevărat binele țării și să ne ajute să scăpăm de Băsescu. Ne-am înșelat. Ei doar au vrut la borcanul cu dulceață al guvernării. Cînd s-au văzut cu sacii în căruță, au pactizat cu Băsescu numai și numai ca să se înfrupte liniștiți din guvernare. Noi (pluralul regal), Crin Antonescu, sîntem singura entitate politică și umană care are curajul să lupte cu sistemul, care nu se mulțumește cu un dulceața liniștită a guvernării, care va lupta să scape România de influența lui Băsescu și a clicii sale, care, iată, se reproduce cu ajutorul PSD. Noi, Crin Antonescu, luptăm pentru independența României, pentru micul capitalist, împotriva clicii băsiste, a FSN-ului, a FMI-ului și a acoliților macovoaiei, urîta de Redding (no offence, Norica) și politrucul de Barosso și muistul de Schultz.
- De măsurile criminale ale lui 2013 de vină sînt Ponta și Băsescu, care au ascultat ordinele FMI.
Dacă candidat PDL va fi Blaga (sau Videanu), atunci povestea se schimbă. Candidatul PDL devine personaj pozitiv, care luptă împotriva caracatiței Ponta-Băsescu-FMI.
Campania din 2014 va fi cea mai anti-băsistă campanie electorală din istorie. Aproape toți candidații vor lovi în Băsescu, în dezastruoasa moștenire. Va fi un concurs de delimitare de Băsescu. Toți candidații vor veni să ne vindece de Băsescu, să aducă pacea și noul și binele. Indiferent că trinitatea va fi Ponta, Antonescu, Blaga sau Ponta, Antonescu, MRU.
Facebook Comments
Ha! acu vreo 2 luni, cind iti spuneam ca Macovei va sta cuminte in PDL daca pierde la alegeri, ca sa nu-si piarda locul in PE, mi s-a raspuns ca Macovei poate oricand ajunge in PE pe cont propriu. Acuma vad ca nu mai esti asa de sigur, din moment ce eliminarea MM din PE de catre PDL e o posibilitate. Intre timp MM a pierdut la alegeri iar motiunea reformistii n-au miscat un deget pentru a mai reforma ceva, nu fac partid nou, nu sint in MP, nu sint nicaieri. Stau toti cuminti sa nu-l supere pe nea Vasile. Cred ca ne indreptam spre primele alegeri in care nu mai are sens sa votezi. Vom ajunge ca la greci, unde nu conteaza cu cine votezi, nu conteaza cine iese, toti sint din aceeasi gasca de hoti vopsiti in culori politice diferite. Ajunge „stanga” sus, are grija ca nici „dreapta” sa nu moara de foame, si invers. Singurii oameni in care ne puteam pune vreo speranta nu ne dau nici o speranta…
dnmtsn Eu sînt în continuare de părere că Macovei poate ajunge pe cont propriu la PE. Se pare că Macovei nu e de aceeași părere. Comoditatea…
Sincer, am aceeasi parere, inclusiv referitor la comoditate, atita ca i-as spune altfel…
Clar, m am dezabonat!
Scenatiul crearii PDL-PNL mi se pare foarte fezabil si probabil. De ce sa depinzi de imprevizibilii UDMR sau PP-DD cand poti avea alaturi parteneri de incredere ca Blaga?
Sincer nu cred ca va avea cineva rabdare sa inceapa de la 0 un partid de dreapta. PNR poate fi corabia cu care se vor intoarce la lupta vechi lupi de mare ca Basescu. Dispretul manifestat de Blaga si MRU fata de Neamtu, combinat cu lipsa celui din urma de priza la popor, il va face pe acesta sa accepte drept superior pe oricine care are carisma.
Un lucru este singur. 2014 pentru dreapta este pierduta. Nici PP-DD, fara post TV, nu mai poate inflacara inimile patriotilor. Alea jacta est
Multe scenarii prea multi „lideri” , si nu vad unde suntem noi , talpa PDL sau alegatorii .
Chiar asa de prsoti sa fie toti si sa execute !??
Privind situația ca pe-o patologie a României, cred că speranța e-n paradigma homeopatică (mă rog, să zicem așa). Hominizii ca Becali, Crin Antonescu, Dan Voiculescu et ejusdem farinae pot fi văzuți ca doza necesară de rău ca să ne fabricăm anticorpi.
Rheia Homeopatic vorbind, lui MRU nu i-ar strica niste Phosphoric Acid iar PDL-ului niste Lycopodium (le-ar mai si ridica-o, un pic), dupa cum noua ne-ar trebui niste Natrum Muriaticum, Sepia sau Staphisagria, in dilutie inalta, dupa caz.
Cred că depresie politică mai adîncă ca asta n-am trăit în perioada post-decembristă. O rezolvăm noi și p-asta, dar n-avem cu cine și nu știm cum.
Bleen Dacă Traian Băsescu nu face un partid după terminarea mandatului sau dacă nu preia PDL, toate ideile şi valorile pe care le-a promovat o să moară, o să dispară, precum cele ale conservatorilor după 1920.
Când vorbesc despre Traian Băsescu-reconstruind, nu mă gândesc la Traian Băsescu, omul politic popular şi carismatic, câştigătorul de alegeri. Mă gândesc la omul politic care are curaj, pragmatism, voinţă, viziune şi experienţă politică. Singurul pe partea dreaptă a eşicherului politic care are **toate** astea. Toţi reformiştii au stat şi l-au aşteptat de fiecare dată pe Traian Băsescu să facă sau să zică, ceea ce era logic – nu erau curajoşi ca el sau nu aveau experienţa lui sau etc. Fără el pe scena politică, fără el în teren, în lupta dintre partide, reformiştii sunt ca un corp fără cap, incapabil de acţiune. N-au reuşit, nu reuşesc, nu vor reuşi.
Nu cred că Traian Băsescu va fi un câştigător de alegeri după 2014, un portdrapel. Dar trebuie să formeze un grup de politicieni care să câştige alegeri mult timp de acum, în 2016, după 2020, după 2030. Nu e science-fiction ce spun aici, s-a mai făcut. Peron a murit în 1974, peroniştii s-au autointitulat aşa, au câştigat o droaie de alegeri după aceea, inclusiv ultimele. De Gaulle şi-a terminat ultimul mandat în 1969, a decedat în 1970, dreapta a însemnat şi încă înseamnă în Franţa aproape exclusiv gaullism, valorile lui De Gaulle, viziunea lui De Gaulle. Ideologiile erau diferite, situaţiile nu sunt 100% comparabile, dar e acelaşi mecanism.
O să zici: bine, dar noi – electoratul? Păi dacă nu există vehicul electoral în care să te urci, te reorientezi. Votezi „răul mai mic”, o să ai întotdeauna opţiunea să votezi anti-partidul-lui-Iliescu, inclusiv după ce moare Iliescu. În 15-20 ani o mare parte din electoratul pro-Băsescu intră în rândul pensionarilor, va urma o criză a sistemului de pensii care va fi cea mai mare problemă economică a României din istoria sa modernă, dilemele vor fi altele. Fără partid, nou-intraţii în electorat (adică tinerii care acum au 10 ani, 12 ani, 14 ani) n-o să înţeleagă despre ce vorbeşti.
Fără Băsescu implicat direct, PDL s-a stins, NR s-a şters, FC n-are forţă. Nu e o dovadă de forţă a dreptei că depinde de un singur om, ba chiar e o dovadă groaznică de slăbiciune, dar trebuie asumată.
Bleen
Dacă Traian Băsescu nu face un partid după terminarea mandatului sau
dacă nu preia PDL, toate ideile şi valorile pe care le-a promovat o să
moară, o să dispară, precum cele ale conservatorilor după 1920.
Când
vorbesc despre Traian Băsescu-reconstruind, nu mă gândesc la Traian
Băsescu, omul politic popular şi carismatic, câştigătorul de alegeri. Mă
gândesc la omul politic care are curaj, pragmatism, voinţă, viziune şi
experienţă politică. Singurul pe partea dreaptă a eşicherului politic
care are **toate** astea. Toţi reformiştii au stat şi l-au aşteptat de
fiecare dată pe Traian Băsescu să facă sau să zică, ceea ce era logic –
nu erau curajoşi ca el sau nu aveau experienţa lui sau etc. Fără el pe
scena politică, fără el în teren, în lupta dintre partide, reformiştii
sunt ca un corp fără cap, incapabil de acţiune. N-au reuşit, nu reuşesc,
nu vor reuşi.
Nu cred că Traian Băsescu va fi un câştigător
de alegeri după 2014, un portdrapel. Dar trebuie să formeze un grup de
politicieni care să câştige alegeri mult timp de acum, în 2016, după
2020, după 2030. Nu e science-fiction ce spun aici, s-a mai făcut. Peron
a murit în 1974, peroniştii s-au autointitulat aşa, au câştigat o
droaie de alegeri după aceea, inclusiv ultimele. De Gaulle şi-a terminat
ultimul mandat în 1969, a decedat în 1970, dreapta a însemnat şi încă
înseamnă în Franţa aproape exclusiv gaullism, valorile lui De Gaulle,
viziunea lui De Gaulle. Ideologiile erau diferite, situaţiile nu sunt
100% comparabile, dar e acelaşi mecanism.
O să zici: bine, dar noi
– electoratul? Păi dacă nu există vehicul electoral în care să te urci,
te reorientezi. Votezi „răul mai mic”, o să ai întotdeauna opţiunea să
votezi anti-partidul-lui-Iliescu, inclusiv după ce moare Iliescu. În
15-20 ani o mare parte din electoratul pro-Băsescu intră în rândul
pensionarilor, va urma o criză a sistemului de pensii care va fi cea mai
mare problemă economică a României din istoria sa modernă, dilemele vor
fi altele. Fără partid, nou-intraţii în electorat (adică tinerii care
acum au 10 ani, 12 ani, 14 ani) n-o să înţeleagă despre ce vorbeşti.Fără
Băsescu implicat direct, PDL s-a stins, NR s-a şters, FC n-are forţă.
BarbuMateescu, 1) de ce crezi că există o masă critică de reformiști, fie ei și mai înceți întru spirit, mai mult corp și mai puțin cap, cu care B să aibă ce să facă ? Mie mi se pare că s-a închis cercul, ăia bunii nu vor să mai intre în politică. Și chiar B are o viață a lui, nu l-am tocmit să tragă în jug până cade jos. 2) asta cu răul cel mai mic ține până la un punct. Eu nu pot să aleg între Ponta și Crin, de ex. Din cauza râsului de mickey-mouse suprapus peste ancheta Panait, Ponta mi se pare un nebun la fel de amoral și periculos, doar diagnosticul diferă. Adică da, toate ideile lui B or să moară bine mersi. Faza cu judecătorii vs CSM exemplifică bine starea națiunii, grupul de politicieni-to-be n-are de unde răsări.
Yeba BarbuMateescu Ha ha! A plesnit un drac. Chiar nu citisem ce discutați voi aicișa.
Yeba BarbuMateescu Chiar mă gândeam dacă nu cumva sunt prea pesimist 🙂
Nu cred că reformiştii vor dispărea. S-ar putea chiar să apară alţii noi. Înainte de TB, Sever Voinescu era un intelectual amabil care scria la Revista 22, Monica Macovei era în mediul ONG, Cristi Preda un profesor universitar de care nu auzise multă lume, etc.
Eu privesc lucrurile oarecum mecanic şi comercial: există un grup important din punct de vedere numeric, pro-TB, pe care nu-l atrage nimeni acum. Cât de departe poţi să mergi cu ideea „hai, că oricum ăştia votează răul mai mic, putem să-i atragem oricum?” Cred că nu foarte departe, după cum spuneai şi tu. Bineînţeles, absenteismul este o mare opţiune.
Forţa acestui electorat, cât e el, va fi speculată. Foarte posibil într-un proiect diferit, nu unul de nişă creat exclusiv pentru reforme. A existat un electorat care a votat atât CDR, cât şi ADA, şi PDL/TB. Dar alături de ei au fost aproape de fiecare dată *alţii*, grupuri sociale care au venit alături de o componentă a mesajului sau de alta.
Despre TB şi ce va face nu pot să mă bag să discut, nu pot să intuiesc ce şi cum gândeşte. Situaţia ar fi un pic mai gravă fără el. Pe româneşte, voi nu aveţi încredere decât în foarte puţini politicieni – e o stare de fapt, nu o acuzaţie sau o judecată de valoare – iar dintre ăştia unul singur poate să facă ceva organizaţional: TB. E chiar atât de simplu.
BarbuMateescu Yeba ezact!
Singura chestie care nu-mi suna bine in scenariile din articol e exact asta: si „noi”? „Ai nostri” unde sant? Chiar n-o sa faca nimeni nimic? O sa ramana numai „astia”?
Intrebarea este daca Cristi Diaconescu poate strica socotelile cartelului antibasist.Poate?
picus Are nevoie de un partid.
Nu știu dacă ține chestia cu PPE-ul în cazul fuziunii PNL-PDL pentru că după absorbție sau fuziune, PDL nu mai există, deci nici afiliația la PPE. Deci vor trebui negocieri… Sigur, PPE pot fi convinși să închidă ochii (au închis ochii și la fuziunea Forzei Italia cu urmașii fasciștilor lui Mussolini), dar nu pot trece peste orice fel de măgării: nici PC și nici PRM nu au primit dreptul de afiliere la PPE.
Sincer, mai credibilă mi se pare o fuziune cu PSD (tot după eliminarea elementelor băsiste), în condițiile în care PNL va fuziona cu PC. O să mai rămînă un 4-5% pentru ăia care fie cred în valorile statului de drept și debrașarea de la căpușarea statului.
meioza PNL deja negociază cu PPE.
Bleen și PC a negociat, dar fără rezultate. Sigur, PNL are mai multe șanse pentru că are mai multe procente. Dar asta ar fi exact un stimulent pentru revenirea fiilor rătăcitori înapoi și refacerea FSN-ului mare (PSD+PDL aripa PD), eventual revenirea aripii PLD înapoi la PNL și expulzarea „băsiștilor” (îi bag aici pe toți care apără statul de drept, chiar dacă îl plac sau nu pe Băsescu) din ambele structuri.
Toate scenariile par a avea numitorul comun încercare de izolare a „băsiștilor”, mai puțin cel care spune că Băsescu va avea suficientă dorință (și influență) să preia PDL-ul după ce nu mai e președinte (în 2014 sau înainte).