Antena 3 și USL au fost cele două mari atuuri strategice în războiul psihologic împotriva lui Băsescu și PDL-ului. Ambele au condus la demoralizarea și demobilizarea liderilor politici și militanților grupării Băsescu/PDL, iar în final, la destructurarea acestei grupări. USL nu a a cîștigat întîi alegerile și apoi a destructurat dreapta, ci invers. Dreapta s-a destructurat de frica Antenei 3 (marele bluf cîștigător al lui Felix) și a USL-ului.
Toate astea au fost posibile dintr-un singur motiv: dreapta românească gîndește la fel ca stînga românească, crede în aceleași valori și se sperie de aceleași lucruri. Iubirea de populism, etatism și structuri ale baronetului de stat a pierdut dreapta.
USL și Antena 3 au spus zilnic, ani de zile, dreptei că va pierde fiindcă a încălcat regulile populismului, dreapta însăși era convinsă că i se va întîmpla o imensă nenorocire dacă se atinge de mafie și populism. Pînă la urmă dreapta, de frică, a făcut implozie. Nu orgoliile și certurile au destructurat-o ci lipsa de principii. Oamenilor care credeau în populism și structuri li s-a spus că populismul și structurile nu mai sînt de partea lor. A fost suficient ca să dezarmeze.
Dacă „dreapta” de partid vrea să se restructureze în jurul populismului și etatismului, așa cum dă semne, și nu în jurul valorilor doctrinare ale dreptei, nu va reuși. Nu aceasta e soluția restructurării, e doar motivul destructurării.
Dreapta s-a destructurat pentru ca, din pacate, ideile politice si economice conteaza infinit mai putin decat raportarea la persoane.
Raportarea la persoane? Si dreapta nu se raporteaza la persoane?
Din contra, dreapta e numai despre persoane, individualism, responsabilitate personala etc.
Raportarea la individ, nu la anumite persoane aflate la conducerea sau/şi în prim-planul partidelor.
Ma refeream la aceasta meteahna a personalizarii excesive a polticii: aceeasi pozitie care era ieri corecta, maine e respinsa doar pentru ca nu mai serveste intereselor persoanei influente X.
Evident, in politica e inevitabil un anumit grad de dublu standard / dublu limbaj etc. In definitiv, poltica e un teritoriu al partialitatii, al angajamentelor, nu al obiectivitatii echidistante. Dar exista niste limite, care sunt trasate tocmai atunci cand aderi realmente la niste principii generale, aplicabile indiferent de persoane concrete. De exemplu, nu poti ataca nepotismul la altii, justificand in acelasi timp nepotismul in propria tabara, doar pentru ca il apreciezi pe „Unches”.