Tot circul făcut de PSD este din cauză că lui Liviu nu-i mai plăcea de Sorin și voia să-l dea jos. Iar Sorin refuza. Ceilalți lingăi, miniștrii, ar accepta să fie numiți oricum – proști, incapabili – numai să rămînă în funcție.
Dar dacă cineva își bate joc de noi, nu cu intenție, ci cu prostie colosală, acela este USR.
USR anunță că ar intra la guvernare, și chiar cere Ministerul Justiției, modest, cu condiția ca PSD să nu facă parte din următorul guvern.
Pe ce planetă cresc ăștia???
Marea găselniță politică a alegerilor trecute, marea speranță pe care, la disperare, și-au pus-o în ei atîția oameni, fără un om, fără un program, fără absolut nimic legat de justiție, vrea Ministerul Justiției! Nici mai mult, nici mai puțin. O singură idee, dar fixă să fie.
PNL, cu o nouă conducere, forțează declarativ intrarea la guvernare. Cum PSD a pierdut coaliția în parlament, moțiunea trecînd numai cu voturile minorităților, cele la care nu s-a mai uitat nimeni atunci, nu e imposibil, dar e foarte greu. Să armonizezi atîtea partide pentru o coaliție de guvernămînt înseamnă prea multe cedări și prea multe compromisuri, în plus posibilitatea ca PSD să declanșeze suspendarea președintelui, în cazul în care reface majoritatea parlamentară.
De ce și-ar face Iohannis singur probleme, fără să-l deranjeze nimeni?!?
Rămînem noi, electoratul non-PSD. La fel de buimac, la fel de dornic să-și găsească o formațiune politică în care să poată avea încredere, la fel de disperat ca mai tot timpul. Ai tuturor și ai nimănui, privind din ce în ce mai stins cum trec toate ale vieții pe lîngă el, nebăgat în seamă de nimeni.