Mic dicționar al reformei PDL: oligarhizarea

V-ați trata la un medic care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții lui profesionale făcînd import de petrol? V-ați da pe mîna unui avocat care deși profesează de 20 de ani nu are la activ decît 10 procese (și alea pierdute) pentru că în tot timpul ăsta a fost mai ocupat să-și extindă exploatările de marmură? V-ar conveni ca pe copii voștri să-i educe profesori care nu vin la ore pentru că sînt prea ocupați să joace pe bursă? Probabil că nu.

Nu vă miră atunci cît de firesc ni se pare să votăm oameni politici pentru care politica e doar un hobby folositor în afaceri? De ce nu reușim oare să pricepem ceea ce francezii, americanii, englezii și alte zeci de nații au înțeles demult: Politica e o profesie, nu un club de afaceri.

Vreau să fiu limpede și să tai elanul celor care se pregătesc să-mi predice despre faptul că banii fac lumea să se învîrtă: Nu visez la o lume fără bani și nici la politicieni copiați după ipocritul model „sărac și cinstit”. Dar dacă tot dă Preda semnalul reformei iar Macovei și Voinescu i se alătură, ar fi cazul să vorbim despre mama tuturor reformelor: Diminuarea controlului oamenilor de afaceri asupra politicii. Pentru că în țările democrate pe care ne place să le luăm drept model e dificil spre imposibil să găsești lideri de partid care sînt oameni de afaceri activi. Da, cei bogați influențează. La fel și lupul visează să mănînce oaia. Problema e că la noi tradiția și constituția spun că la stînă trebuie pus paznic lupul.

Celor care își închipuie că nu pricep încă le pot spune simplu: Da influenței, nu controlului. Patriciu poate să facă cît lobby vrea iar Vântu poate să-și propună să cheme acasă la el pe toți viitorii prostovani candidați la ceva. E dreptul lor să viseze la oița fragedă și la statul slab. Însă mi-e greu să accept că Videanu și Berceanu sînt miniștri pe două ministere cheie în timp ce-și văd liniștiți de afaceri. Sigur, nu ei. Mama, prietenul, bunica, sora. Mătușa Tamara.

Asta e deja corupție legalizată. Pentru că dacă în Statele Unite se numește corupție influențarea unui decident al administrației prin oferirea de beneficii inafara regulilor jocului, la noi e mai simplu: Decidentul e direct beneficiarul. În mod legal, transparent. Ce motiv ar avea Berceanu să-și dea singur șpagă pentru ca o firmă în care are interese să cîștige un contract?

Aici e oligarhizarea de care vorbește Preda. Ironia face că lupta lui Preda a plecat de la un exemplu greșit: Honorius Prigoană. Mai mult, atacurile puerile la adresa „beizadelei” au creat falsa impresie că miza reformatorilor e de a aduce în partid oameni săraci, după cum bine observa Bleen. Dacă e să judecăm motivațiile, e mai probabil că Honorius avea alte motive decît îmbogățirea atunci cînd l-a lovit curajul candidaturii. Încercați, de pildă, să vă imaginați care e crezul politic al lui Berceanu. Eu nu reușesc. Spuneți-mi ce fel de doctrină, fie ea cît de primitivă, bănuiți că urmează Videanu, pentru că mie mi-e complet neclar, mai ales de cînd l-am văzut în tandrețuri cu Bombonel.
Și pentru că veni vorba de „grei”, mai e de adăugat un lucru: Blaga ar trebui să stea de vorbă cu Preda. Sau Preda cu Blaga. Mi se pare ciudat că doi oameni care împărtășesc aceeași viziune asupra separării politicului de afaceri se regăsesc în tabere contrare doar pentru că acolo i-a pus presa. Sau cine a mai avut interesul.

E greu de negat că suprapunerea între meseria de om de afaceri și cea de politician duce la controlul cert al resurselor în folosul omului de afaceri-politician. Faptul că „banii înseamnă putere” e un argument greșit împotriva reformei pentru că nimeni nu contestă importanța banilor ci doar amestecul meseriilor și intereselor. Ce fel de sistem juridic ar fi acela în care, în numele libertății de alegere, avocatul de dimineață pledează ca procuror după masă, în același proces? Problema e destul de clară. Care ar fi soluția?

Nu cred că e vorba de una legislativă. Mătușile și bunicile miliardare la 90 de ani ne-au demonstrat că legea e inutilă în astfel de cazuri. Cred că soluția stă în statutul partidelor, în mecanismele și cultura lor internă. La ora actuală dacă ești suficient de bogat poți fi și comunist cu convingeri anarhiste, tot îți găsești un loc important cam în orice partid din România. Doctrina e un fel de flacăra violet pentru idealiști naivi. Și, dacă tot vorbește lumea insistent prin PDL despre „politica de cadre”, nu s-ar putea să avem partide în care să nu mai conteze banii cu care vii de acasă? N-ar fi normal să avem partide cu politici de reusurse umane bazate pe criterii de performanță, nu pe extrasele de cont?

Schimbarea ar trebui să vină din interiorul partidelor și dintr-un calcul extrem de pragmatic: Dacă e să analizăm felul în care banii aruncați în alegeri au influențat rezultatul alegerilor din ultimii ani s-ar putea să ajungem la concluzia că pentru a fi ales începe să conteze altceva decît bugetul de campanie. În decembrie am avut ultima demonstrație: cei mai bogați oameni din România n-au putut să-și impună candidatul. Trebuie și bani însă mai trebuie și altceva: talent și vocație de om politic. De aceea criteriile de promovare din interiorul partidelor ar trebui să înceapă să țină cont în primul rînd de performanța politică și nu de cea financiară. Aici e semnalul pe care PDL trebuie să-l dea prin noul statut. Pentru că „Oligarhia”, adică „puterea deținută de puțini”, nu e decît consecința firească a exagerării criteriului financiar. După cum bine ne-a arătat în PNL Dinu Patriciu. Care, privind la Geoană și Antonescu, ar trebui să fi aflat între timp ce mi-a spus Bleen aseară: Banii nu mai pot face nici măcar un politician, darămite un partid!

Facebook Comments

119 comentarii

  2. Nu cred ca este practicabil… Mereu vor fi oameni de afaceri in partide, poate chiar in conducerea lor. Nu ai cum sa le interzici practicarea politicii, numai pentru ca au bani.

    Răspunde

  4. Cristian Preda pe blogul său, explicand cum e cu mărul: " (…)mărul, care e simbol de egalitate şi deschidere (oricine are acces), de sănătate şi, prin extensie, de destindere şi bună dispoziţie. Cred că politica românească are nevoie şi de deschdiere către societate, şi de un dram de bună dispoziţie (în contrast cu încrâncenarea prezentă).(…)"

    http://cristianpreda.ro/2010/01/27/dialog-inseamn…

    Răspunde

  17. bineînţeles, cum altfel ai vrea să fie mărul partidului prezidenţial?

    mărul discordiei (care poartă sămînţa scandalului şi conflictului)

    un măr "conflictogen"

    Răspunde

  20. secular art as well made use of the apple as symbol of love and sexuality. It is often an attribute associated with Venus who is shown holding it.

    Răspunde

  23. The Celtic meaning of the apple tree deals with:

    Love

    Truth

    Peace

    Beauty

    Honesty

    Romance

    Fertility

    Remembrance

    The Celtic meaning of the oak tree deals with:

    Life

    Strength

    Wisdom

    Nobility

    Family

    Loyalty

    Power

    Longevity

    Heritage

    Honor

    Răspunde

  34. apoi, cum reprezinţi un copac viu? trebuie să-l înverzeşti cumva

    şi iaca ecologismul în loc de conservatorism-liberal

    măcar mărul te trimite cu gîndul la cunoaştere şi libertate, pen'că aşa devii liber, prin cunoaştere, nu? 🙂

    Răspunde

  36. Andra

    eşti misogină 🙂

    aşa se procedează cu femininul: se "mănîncă" şi apoi se aruncă, pentru că i-a trecut vremea?

    şi copacul poate fi tăiat şi "mîncat" (vezi Verestoy)

    iar ciclul lui se încheie în mobila din sufragerie

    Răspunde

  40. 🙂

    pentru ca marul e rotund 🙂 e static, il mananci si-apoi il arunci, si astfel, si-a incheiat ciclul vietii

    copacul e viu. moare si invie si se reinventeaza de fiecare data; trecut si viitor, viata si moarte, toate in aceeasi fiinta

    scuze ca nu pot sa stau mai mult. revin pe seara.

    Răspunde

  42. copacul simplu nu spune mare lucru, dacă nu e un copac anume: stejar, măr, prun, palmier

    iar un copac anume cu greu poate fi reprezentat în siglă şi mai ales pe buletinul de vot, ca să poată fi recunoscut ca atare

    Răspunde

  45. marul e frumos, dar parca e un simbol neutru spre feminin. romanii nostri "pasivi" si emasculati… s-ar recunoaste in el – si s-ar uri imediat 🙂

    cineva propunea pe blogul lui Sever "copacul". mi se pare mai potrivit, pt. ca e un simbol complet (implinit si desavarsit). in plus, face cu ochiul si la ecologisti

    (o sa existe pana la urma si un partid ecologist important in Ro)

    Răspunde

  49. plm. E naşpa capitalismul. Uite, acu, că-mi veni şi mie inspiraţia să scriu ceva, nu pot, că m-aleargă Domnu Nichi. Aşa e la patron. Dacă eram în falanster scriam acu ce voia plm şi beobeul.

    Răspunde

  50. Aha!!! L-am prins! Ştiu de unde vine mărul! Şarpele Preda (kutnpaste,eşti p-aci?), acest fillozof valeriustoic, le întinde pedeliştilor simpli dar naivi mărul otrăvit al cunoaşterii, poate poate îşi vor vedea goliciunea şi vor ridica pumnul revoltei spre cerurile de unde veghează nu Zeus, ci Sfînta Treime Creştin-Democrată, BVB.

    Răspunde

  54. Creştin-democraţia e un fel de struţo-cămilă atenuată. Un fel de ne e frică să fim de dreapta, că capitaliştii e răi, hai să fim un fel de heruvimocapitalişti. Asta la ei, la vestici. La noi, lucrurile sînt şi mai complicate. Creştin-democraţia nu prea merge cu ortodoxia. Nu poţi să dai ucaz de înfiinţare a doctrinelor. Noi nu am avut şi nu avem creştin-democraţie. Nu poţi, ca Frunzăverde, să zici pur şi simplu "plm, de mîine sîntem creştin-democraţi. Şi oricum, nu prea merge ceva cu craţie la final care să meargă împreună cu creştinismul. D-aia zic că e o struţo-cămilă atenuată. Uite, Partidul Poporului-Dumnezeu ar fi un nume bun pentru creştin democraţi. Democraţie creştină sună ca dracu, vorba lui Petre.

    Ţărăniştii nu erau creştin democraţi. Nu erau nimic, aşa cum nici ceilalţi nu sînt.

    Eu ştiu o chestie: ori e laie, ori bălaie. Ori îi zicem capitalism, ori e frecţie la limba de lemn.

    Răspunde

  58. @Theophyle,

    bine, bine, dar cine vor fi protagonistii moralei crestine in noul PDL? (PPR?) Boc? Macovei? Preda? TRU?

    Răspunde

  60. @admin

    Doctrinar PDL trebuie sa detina o doctrina conservator-liberala asa cum cred eu este definita prin parametrii pe care eu i-am descris aici. Acolo este locul lor si cred ca si locul multora dintre noi, vezi:

    politea.blogspot.com/2010/01/conservatorismul-liberal.html

    Răspunde

  67. Dacă ţinem seama că venerabilul PNŢ a fost de stînga, ciorba actuală e completă.

    De ce să căutăm atîtea nume: conservator, neoconservator, liberal, neoliberal etc., cînd i se poate spune simplu că e "de dreapta", ca şi madame Blogary?

    Mai ales că sunt mai multe curente…

    Chiar şi numele PDL poate fi ăsta: Partidul de Dreapta. Deci PD. 🙂

    Răspunde

    1. @Theophyle: Avem o problemă de termeni, asta e clar:) "Crestin Democratia", asa cum o descrii tu, e probabil doctrina de care sintem cei mai apropiati pe-aici la Blogary. Problema e ca ea a devenit inutilizabila ca "nume" dupa sinuciderea PNTCD-ului. Mai mult, Crestin-democratia din acest moment e asociata cu "talibanii" taranisti refugiati in PDL. A inceput sa insemne intoleranta, suspiciune, radicalizare a discursului, monomanie anticomunista.
      Am avut acces la cercetari care arata ca multi din liderii de opinie tineri (18-25 de ani) au in majoritate tendinte conservatoare surprinzatoare (familie, credinta, ordine, etc). E o discutie lunga de ce anume, mi-e clar ca situatia trebuie acceptata ca un fapt. La Happy Fish aveam colegi DJ sau rapperi care duminica mergeau la biserica. E greu de ghicit asta din aparentele vestimentare, de limbaj sau tehnologice. Sint oameni tineri care traiesc in modernitate, nu in trecut si sint totusi conservatori. Tineri pe care politica de acum ii enerveaza si dezgusta.
      Un partid de dreapta, o doctrina de dreapta, ar trebui sa ii reprezinte si pe acestia. Cred ca ne trebuie un nume, altul decit Crestin- democratie. Oamenii astia cind aud de taranisti privesc cu respect dar vor sa iasa din camera. Eu cred ca termenul de "neoconservator" e mai potrivit si mai tentant pentru ei. Si pentru altii.

      Răspunde

  73. Încă n-am înţeles care sînt opţiunile doctrinare ale grupării BVB. Ce-i desparte de Preda and co? Unde nu coincid viziunile celor două echipe?

    Răspunde

  75. @zexe -dacă esti membru de partid nu poti. asta e. ieşi din partid. şi nici nu cotiza la el, ca "simpatizant". e mai sănătos aşa. la cu totul alt nivel, am o relativă experienţă care imi zice că cineva care dă ceva, se aşteaptă la un serviciu în schimb. se trezeşte că-ţi cere ceva. sau, oricum, chiar dacă nu cere, se aşteaptă la un serviciu şi rămâne contrariat, în cel mai bun caz în sinea lui, când nu il faci.

    Răspunde

  76. Stau si ma gandesc cum o fi mai bine pentru Țară… Sa fii politician economic pasiv si sa-ti umpli conturile din paradisurile fiscale si sa-ti creasca viloaiele pe numele soacrelor doar din șpăgi, ca la hotii de stanga, sau sa fii politician activ economic si sa mai schimbi si tu o bordura, sa mai deschizi o benzinarie, sa mai vinzi o masina, cum fac hotii de dreapta? Eu cred ca scapam mai ieftin cu hotii de dreapta la putere ca, per total, volumul spagilor e mai mic. Si merge si treaba! Hotii de stanga sunt sinecuristi, nu-i intereseaza reusita economica a proiectelor taxate, ei vor doar sa semneze si sa incaseze milioanele. Si se ajunge usor la faliment. Oricum, facturile sunt umflate si la unii si la altii!

    Răspunde

  78. Morala e chestie personala. Este imoral sa impui o morala. E ca si cum tipi ca vrei respect.

    De acord cu zexe, problema e la Justitie.

    Eu, pa partea da arhitectura, nu prestez din principiu pentru stat. Astept ca statul sa organizeze concursuri civilizate de arhitectura, cu jurii competente in domeniu, cum se intampla in restul Europei. Si sa se dea lucrarea celui care castiga concursul, desigur, nu sa i se foloseasca ideile de catre vreun cumnat, cum se intampla acum in cazul fericit in care se mai face cate un concurs.

    Răspunde

  79. @mece, da, intr-adevar, abordarea ta este cea mai aproapiata de convingerile mele, cu mentiunea ca "infractiunea" de a face contracte cu statul este o idee discutabila. Astfel, contractele cu statul ar purta in ele si suspiciunea de infractiune, ceea ce nu poate constitui o regula de luat in seama. Hai sa analizam putin. Sa presupunem ca eu am o afacere cu obiectul de activitate legat de constructii iar tu esti un membru al partidului din care fac si eu parte, dar si ordonatorul de credit cu competente in acest domeniu. Cum pot scapa eu de stigmatul nefericit al "infractiunii" unui contract perfect legal, stabilit in urma unei licitatii executate ca la carte? Sa presupunem ca oamenii de afaceri simpatizanti, sustinatori, sau chiar membri al unui partid de dreapta ar fi imorali daca ar accepta sa execute un contract cu statul? Nu, desigur.

    Pana la urma, nu ne putem conduce economia numai dupa reguli de moralitate. Problemele noastre nu se nasc din lipsa legilor, e adevarat, dar isi au originea in lipsa justitiei.

    Răspunde

  80. Si daca fimele private intra in politic si nu sunt legate de stat -nu ma deranjeaza.

    Pot sa intre intr-un partid ,iar daca partidul este ales democratic atunci poate sa conduca,dar sa se tina cu afacerile departe de stat.

    Principiul dupa care ma ghidez este ca daca cineva este in stare sa puna pe picioare o firma privata ,sa aiba profit (fara sa aiba afaceri cu statul) atunci pentru mine este o dovada ca este capabil sa conduca si o tara si sa o aduca la profit.

    Cam asa gandesc eu.

    Răspunde

  82. @Florin, pana la urma, cei trei corifei ai PDL si-au atins incompatibilitatea cu propriul partid. Preda, fire inadaptabila, va tipa din gura de sarpe ca partidul nu-l asculta, ca nu-l asculta oligarhii si ca nu vor sa paraseasca functiile din partid, din guvern, si din viata politica in general, Monica va imbraca haina justitiarului de tip Don Quijote si va declama coruptia generalizata, iar Voinescu, cel mai inteligent dintre ei, va reveni asupra discursului sau intelegand ca nicio reforma nu se face cu sloganuri, cu sigle, sau cu inovatii doctrinare. In fond, in politica intra cine vrea dar nu raman decat cei care pot. Preda, daca dispare din emisiunile de la RealitateaTv, va ramane doar colegul lui Gigi Becali in Parlamentul European, si atat. De altfel, recent a dat si masura capacitatii sale politice, marul, un semn de sanatate, de deschidere, de simpatie si este un fruct pentru toata lumea.

    Răspunde

    1. @zexe: Se poate sa ai dreptate, eu nu sint inca sigur de asta. Eu cred ca epoca clarificarii doctrinare a venit (nu numai pentru PLD) si cei trei nu sint accidente ci doar avantgarda. Prezidentialele au fost o descarcare de tensiune asemanatoare cu cea a pacientului psihanalizat care isi descopera, brusc, trauma. "dementa" din campanie a avut un rol terapeutic, s-a depasit un moment cheie, lumea vrea acum ordine si limpezime, nu urlete. Cred intr-adevar ca timpul lui Hrebe, Videanu, Berceanu, a trecut. Sint oameni, in toate partidele, care pot face tranzitia fireasca. Fara sa intru in detalii, cred ca Blaga e omul care in PDL poate transforma "revolutia" in reforma.

      Răspunde

  84. Bleen-ora 16,21

    Asta-i scopul. Stat mic ,dar puternic, cu legi clare, cu politie si armata pe care te poti baza ca te apara, cu justitie pe care te poti baza ca da judecati corecte si fara sa se bage in economia tarii.

    Asa as vrea eu .

    Da, mai putina economie privata in stat

    Ce-mi place formularea ! 🙂

    Răspunde

    1. @para: pentru ca nu avem chef sa participam la razbelul traficelor. In care unii folosesc arme nu tocmai permise. Cind va fi cazul sa discutam audienta, iti promit ca o discutam public. Deocamdata o construim, nu o discutam.

      Răspunde

  86. @zexe,

    Textul, aşa cum îl citesc eu, nu zice că oamenii politici nu ar trebui să vină din mediul de afaceri, ci doar să nu rămână în mediul de afaceri atât timp cât sunt oameni politici. Depăşind puţin subiectul, politica este o profesie, iar pentru această profesie există şi şcoli. Nu-i realist să crezi că e preferabilă şcoala vieţii, SNSPA-ului, să zicem.

    Eu sunt de acord cu ceea ce a scris Florin.

    Mă voi opri numai asupra unei chestiuni.

    Cred că despărţirea politicianului de afaceri nu se poate obţine, într-adevăr, prin încercarea de a reglementa toate ipotezele imaginabile – „râul, ramul”. O reglementare stufoasă nu ar face decât să adauge ape noi în care rechinii să se ascundă. Până la urmă la nivel de doctrină cea mai bună cea mai bună soluţie ar fi un „banal” principiu – nu doar că un membru de partid se retrage nominal din toate afacerile pe care le deţine, dar aceste afaceri, indiferent de cine le va deţine din cadrul familiei (ori chiar şi altă persoană care ar putea atrage suspiciunea de simplă persoană interpusă) nu va face afaceri cu statul. Pentru un partid de dreapta este cât se poate de acceptabil un asemenea principiu. Pentru ei nu statul e/ ar trebui să fie partenerul de afaceri prin excelenţă.

    La nivel instituţional reglementarea există şi este Legea nr. 161/2003, (cuprinsă în prezent în Legea L. Nr. 330/05.11.2009 ca titlul 4) care defineşte conflictul de interese şi incompatibilităţile.

    Dincolo de criticile ce pot fi aduse textului de lege (de ex. – se interzice ca „omul politic” să „emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I” – ceea ce înseamnă că Berceanu nu poate să îşi dea lui, dar Videanu poate să îi dea lui, să zicem), textul este suficient – deşi, repet, mie mi se pare cam lax – pentru a – l opri pe acest om politic de a-şi da lui bani publici. La fel şi principiul mai sus propus. Dar, cel puţin în prezenţa reglementării legale (care există şi putem face o evaluare a practicii ei), aşa ceva nu se întâmplă. Oameni politici – bine, mamele lor cele care au dobândit brusc, de îndată ce fiul a dobândit o funcţie publică, capacităţi manageriale de natură a le permite să manuiască de multe ori firme cu cifre de afaceri de milioane de euro – primesc contracte cu statul. Ceea ce înseamnă că doar interzicerea normativă a furtului nu este suficientă pentru a nu mai exista hoţi, trebuie ca fiecare să se abţină de la a fura. Adică totul se reduce la o DECIZIE MORALĂ – „deşi aş putea să …, nu o fac pentru că nu e bine. Scrie şi negru pe alb, nu-i doar o evaluare proprie”. Oricâte norme ar fi date – că sunt principii doctrinare, ori legi – totul se reduce la asta: o decizie morală. Altfel, în lipsa acestei decizii, oricâte norme ar fi date – că sunt principii doctrinare, ori legi – nu se va schimba nimic.

    Răspunde
  87. Pingback: Realitaţi paralele « Politeía

  88. @bleen, si daca se poate, desigur, statul sa fie condus de indivizi cu alte interese decat cele ale economiei private. 🙂 Daca ne dorim o reprezentativitate direct proportionala cu structura societatii in aparatul de stat, putem sa anticipam deja ca oamenii de afaceri nu pot avea decat unul, cel mult doi reprezentanti. Statul este expresia si reprezentarea intereselor economice in sfera politica, si nu invers. Faptul ca Preda, Voinescu si Macovei pozeaza in reformatori nu e rau deloc. Da bine la imagine, se mentioneaza la CV, si poate chiar vor reusi sa schimbe ceva la nivelul perceptiei publice despre PDL. Dar cand pretentiile lor reformatoare vor dori sa inlature pilonii de drept ai structurii de partid, ce mai ramane? Ia hai sa ne inchipuim un PDL condus de acestia. Ce forte politice crezi ca vor coagula in jurul lor?

    Lasati-va de poezie cand discutati de politica sau lasiti-va de politica cand discutati de poezie. Vointa politica nu inseamna nimic altceva decat interese economice. Ca doresti sa polarizezi interesele economice ale unei structuri, trebuie, mai inainte de toate, sa faci parte din ea, altfel esti lipsit de credibilitate. Priviti-l, drept exemplu pe Crin Antonescu, i-a dus pe liberali in bratele social-democratilor. Cine dracu il mai crede pe Antonescu daca abordeaza un discurs cu retorica de dreapta?

    Răspunde

    1. @zexe: „Lasati-va de poezie cand discutati de politica sau lasiti-va de politica cand discutati de poezie”: Oricum, esti mai blind ca Riddick, mai bine poieți decit socialisti. E insa aceeasi poveste: Cititi textele in diagonala si gasiti acolo intelesuri care nu exista. Am spus expres in articol ca vreau sa raspund celor care vor spune ce spui tu. Mda…

      Răspunde

  90. Eu vreu cat mai putin STAT in economie deci si in afacerile cu firmele private

    Asta nu e stanga .

    E mai spre dreapta decat centru dreapta 🙂

    Răspunde

  95. @zexe

    legea lobby-ului nu e o lege comunista (pt. ca nici nu "imparte", nici nu niveleaza ceva) ci e o lege pt. transparenta si pt. limitarea abuzului de putere. putere care e a statului. daca gresesc, poti sa ma corectezi

    de vrut si de facut insa, e altceva. o poate face oricine, dar important e cine "o vrea"

    dar relax, asta a fost doar un test 🙂 ( o aplicatie practica la: "in America e la fel")

    Răspunde

  96. Discutia a deviat de la subiect pentru ca se confunda executivul cu legislativul. Mai simplu spus, Parlamentul face legea dupa care Executivul guverneaza, iar Justitia vegheaza la respectarea relatiei stabilite dintre celelalte doua institutii ale statului.

    Andra, spre exemplu, ii responsabilizeaza pe Blaga si pe Berceanu pentru legea lobbyului. Este total absurd, Andra, pentru ca nu este treaba lor sa faca asa ceva ,si pentru ca nu este in interesul lor. Acum doar nu le vei cere sa actioneze impotriva propriilor interese. Sa le scrie cei ale caror interese le-ar putea servi astfel de proiecte de legi, apoi sa le aprobe in Parlament. Ideile astea de stanga nici macar PSD-ul nu le promoveaza, pentru ca sunt prea de stanga, la naiba. Voi sunteti mai de stanga decat Iliescu. Credeti ca daca vreunul dintre ei nu ar fi respectat cadrul legal necesar sa ajunga in Guvern, adica delegarea competentelor in cadrul firmelor pe care le-au patronat, opozitia nu ar fi luat foc pana acum? Come on!

    Doriti legi comuniste, infiintati un partid comunist!

    Răspunde

  97. Daca nu se vrea oligarhizare sa se faca legi care sa puna impozit mai mare pe afacerile de tipul :

    firma privata-stat.-cum ar fi: constructiile de orice fel : drumuri,autostrazi, borduri , ridicarea gunoaielor, parcari, etc

    Sunt afaceri cu grad mic de risc deci pot avea profit mai mic.Nu se va mai inghesui nimeni sa se bage in afacerile statului.

    Exista riscul sa vina firme care presteaza la nivel coborat calitativ ?

    Atunci sa nu mai investeaca statul.

    Nu vorbesc aici despre parteneriatul public-privat care implica investitii din partea firmelor private-astfel de doritori nici nu prea sunt ( cati vor sa investeasca si sa riste?)

    Răspunde

  100. Incerc sa-mi spun si eu o parere, imi cer scuze pt. textul asta kilometric.

    Inca de la inceputul "revoltei" lui Cristi preda, mi s-a parut nedreapta abordarea lui relativ la oligarhi, dar, cum acesta este un moment special pentru TOATE partidele (cine nu se misca – moare), mi-am zis ca tb. incurajati sa se miste chiar cu pretul nedreptatii … 🙂

    Acum insa, dupa ce s-a realizat primul pas al schimbarii, as vrea sa spun de ce mi se pare mie o abordare nedreapta.

    E nedreapta abordarea, odata pt. ca ne cam insulta inteligenta; adica: in decembrie 2009 s-a jucat cu absolut TOATE cartile pe masa, rechinii Vantu si Patriciu au iesit la suprafata si au aruncat tot ce-au avut in joc, si totusi, in conditiile astea romanii au ales oligarhii PDL – ului… ca atare, sa-i pui pe Blaga si berceanu (totusi, 42 de km de autostrada intr-un singur an) pe acelasi nivel cu Patriciu, e egal cu a invalida votul a 5 milioane de romani care au ales Basescu versus Patriciu-Vantu-Iliescu

    Asta a fost doar un mic argument pt. care abordarea (raportarea la realitate) e ne-dreapta deci nu e corecta.

    Mai sunt multe altele, dar importanta e abordarea: pt. ca daca abordarea nu e corecta – ea nu poate avea decat succes limitat.

    ca sa re-construiesti, trebuie mai intai sa darami, dar fara acesti "oligarhi", astazi nu mai era nimeni care sa re-construiasca ceva (sau, altfel spus, ne “reconstruia” Iliescu impreuna cu tanara lui speranta C. Antoneascu, de nu ne vedeam)

    in plus, o mare parte din “identitatea” pe care vrea sa si-o afirme PDL e formata din ceva special, si anume, din ceva ce nu s-a mai intamplat in ultimii 20 de ani: din participarea publica a romanilor la schimbarile prin care a trecut Romania in ultimii 5 ani.

    Multi oameni au participat, apoi au ramas lipiti de PDL si de obiectivele acestui partid prin investitie personala, de forte, de idei sau de emotii

    Nu se poate spune ca cei mai importanti pasi care s-au facut in ultimii 5 ani pentru despartirea de romania lui Nastase, nu s-au facut de catre PDL cu aportul direct al acestor oameni: populatia care a sprijinit PDL, Monica Macovei, dar si berceanu si Blaga, marii “oligarhi” care sunt azi acuzati de clientelism, dar care in 2007 si-au lasat “clientela” balta si-au plecat de la guvernare pentru Monica Macovei…

    Asadar, despartirea de trecut si o constructie noua nu pot fi facute fara recunoasterea meritelor – atatea cate sunt – si ale acestor oameni

    Si, daca e sa le fie adusa o critica serioasa lui berceanu, videanu si Blaga, eu de ex, i-as acuza de prostie;

    Pentru ca, daca Blaga si berceanu ar fi fost destepti, astazi erau "victime" ca Nastase…. si aveau si fani….

    Dar… va doreati asa ceva…?

    Acum prostia ajunge insa sa aiba back-up in putere, deci devine un pericol – mai mic decat etalonul “nastase” – dar totusi comparabil.

    De unde se vede cat de important e momentul de azi, cand, pt. prima oara in ultimii 20 de ani niste oameni inteligenti (da, zexe, niste profesorasi universitari…. carora NOI le-am dat puterea) le pot spune acestor oameni: STOP ! inainte macar ca ei sa se gandeasca sa ajunga ca Nastase

    (Pana la urma, totusi: care sunt “oligarhii” model, vantu si patriciu – sau nastase ?)

    Daca eu gresesc, accept orice corectie, caci, remember: dupa epoca nastase, dupa ultimii 5 ani de transparenta totala (daca Dreptatea se face mai greu, de Adevar nu se poate spune ca nu am avut parte…), dupa toate astea, suntem si noi datori cu ceva:

    cu lupta pentru a castiga o raportare corecta la realitate

    @zexe si riddick: eu nu ma pricep foarte bine, dar berceanu stiu ca stie foarte bine cum functioneaza lucrurile astea, l-am auzit la televizor 🙂

    Atunci, de ce nu au facut Blaga si berceanu legea lobbyului pana acum, daca in America e "la fel" ?

    Justiţia influenţează politica SUA dând frâu liber lobbyiştilor
    http://www.impactnews.ro/Alegeri/Justi%C5%A3ia-in…

    Răspunde

  101. @parafaragaramus, n-am dorit sa te jignesc. La urma urmei, si Patriciu este arhitect, nu? …pentru ca nu conteaza ce esti, numai ceea ce faci. Un profesor de-al meu abisnuia sa ne spuna, "nu conteaza ceea ce veti face in viata atat timp cat reusiti sa fiti cel mai bun in domeniul pe care l-ati ales sa profesati"

    Răspunde

  102. Nici Churchill şi nici Reagan, poate cei mai mari oameni de stat ai sex XX, nu erau oameni de afaceri. Erau înstăriţi, poate chiar bogaţi, nu erau muritori de foame şi nici săraci şi cinstiţi, dar nu erau oameni de afaceri.

    Răspunde

  104. Nu contează profesiunea pe care a avut-o respectivul înainte de a intra în politică. Contează ce face cît este în politică. E politician sau profesor parlamentar? E politician sau ministru-businessman? E cel care depune oferta şi în acelaşi timp şi cel care decide cîştigătorul licitaţiei? Dacă eşti parlamentar şi angajat în acelaşi timp? Dar dacă eşti parlamentar şi om de afaceri?

    PS. A fost un caz în anii trecuţi cu unul de la PD care a introdus pe ordinea de zi o ordonanţă prin care ăşi ştergea datoriile firmei (producător de bere prin Oltenia, ceva de genul ăsta).

    Răspunde

  107. s'o faca, dom'le, da' mai cu fereala. adeca sa nu'mi goneasca mie "porumbeii pacii" care ma iluzioneaza, inca, ca "parerea ta conteaza", si ca nu'i pun io, cu minusitzele mele, pe granguroi in fruntea bucatzilor

    Răspunde

  108. zexe,

    Este normal ca posesorii de capital sa influenteze politica, cred ca ai dreptate in sustinerea acestui principiu.

    Ce nu mi se pare normal, este ca cresterea acestui capital este conditionata de prezenta patronilor pe pozitii politice din care directioneaza banii spre buzunarul propriu, nu de plusvaloare si competitivitate. Sanatos ar fi ca cei care fac bani sa lase in urma afacerilor lor produse, cladiri, salariati multumiti; or, ei sunt in firmele lor niste mici ceausesti, pentru ca stiu ca bunastrea lor nu depinde de profesionalismul angajatilor ci de relatiile lor privilegiate cu banii publici. Iar despre produse, "absence of evidence is evidence of absence", cum spun babilonienii.

    Nu mai zic de provenienta capitalului, ca ma acresc de tot:
    http://theo-phyl-politea.blogspot.com/2010/01/pro…

    Răspunde

  109. Asta si spun, @parafaragaramus, te-as putea angaja sa imi schimbi culoarea casei, sa imi sugerezi un aranjament ornamental, sa te ingrijesti de confortul meu estetic, etc, dar numai atat. Decizia, insa, imi aprtine. Altfel, textul de mai sus sugereaza ca as fi atat de idiot incat as fi inapt sa imi conduc afacerile, chestie care ar legitima un "specialist" sa imi gestioneze profitul, sa stabileasca ce membri ai familiei mele isi merita statutul social, etc. Capitalismul este sustinut de politica dusa de posesorii de capital. Textul lui Florin doreste "Diminuarea controlului oamenilor de afaceri asupra politicii", adica o idee absurda pentru un sustinator al dreptei. Conform sloganului "libertate si imaginatie", avem libertatea sa ne imaginam tot felul de aberatii, dar nu putem sa catalogam absurdul ca teorie, decat daca ne mutam pe un plan literar si dorim sa ne situam cat mai aproape de creatiile lui Franz Kafka.

    Răspunde

  111. Orice ageamiu stie ca politica se face de pentru a obtine guvernarea, adica de acolo de unde puterea iti da posibilitatea sa accesezi parghiile economice. Politica facuta de profesori universitari este falimentara, vezi universitarul Constantinescu, pentru ca nu au puterea sa manevreze aceste parghii economice, pentru ca dincolo de doctrine si ideograme de partid nu pot determina nicio schimbare consistenta. Cati dintre voi v-ati oferi capitalul obtinut prin activitati de liber intreprinzator unui profesor universitar, si de ce ? Este la mintea cocosului ca, daca imi doresc o schimbare de imagine sau de sigla, pot angaja oricati profesori universitari sau specialisti vreau eu sa o faca, dar deciziile care privesc economia nationala, acolo unde destinele economice nationale se intersecteaza cu propriile mele interese nu le-as lasa decat odata cu retragerea sustinerii financiare oferite grupului politic. Altfel, politica facuta de cei lipsiti de putere financiara se numeste comunism, socialism, etc.

    Este ca si cum as invita un profesor universitar la mine la masa, iar acesta, dupa ce a baut cateva pahare, se ridica si incepe sa imi spuna ca nu-i place vesela din care l-am servit, ca as face bine sa imi schimb mobila, sa renunt la plante ornamentale, si parca nici sotiei nu-i sta bine coafura, sau ca mai bine ar fi sa o schimb cu alta mai tinerica, mai oachesa, si daca se poate sa nu fie blonda ca Udrea.

    Hai, faceti un exercitiu de imaginatie si formulati un raspuns pentru un astfel de profesor invitat la voi la masa.

    Răspunde

  113. Ca orice lucru pe lume, practicarea politicii ar trebui sa aiba un scop si niste mijloace. Scopul ar fi bunastarea indivizilor, mijloacele ar fi planuri de actiune pentru ghidarea deciziilor.
    http://en.wikipedia.org/wiki/Policy

    La noi, scopul este bunastarea doar a unor indivizi, ai nostri, cei care au investit. Politica este de fapt o afacere.

    Cine ar putea schimba lucrul asta? Niste blogarici? Ma indoiesc in mod demonstrativ.

    Răspunde

  114. "ostil", "stingist", "Soros": repede, in transee! 🙂

    Cine vorbeste de "scoaterea oamenilor de afaceri din politica"? Eu nu. E usor sa radicalizam discursul ca sa ne demonstram "puritatea" ideologica. E de fapt exact ce reproseaza multi nucleelor de dreapta românești: retragerea în tranșee și descoperirea inamicilor peste tot. E misto sa fim de dreapta intre noi. Ce conteaza ca sintem doar citeva sute? Nici macar "talibanizare" nu e termenul corect, aia au macar sustinere populara…

    Răspunde

  115. Chestia asta cu "oligarhizarea" este o diversiune stângistă. În State nici măcar nu ar putea fi adusă în discuţie scoaterea oamenilor de afaceri din politică.

    După cum au preyentat proiectul "modernizării", mai degrabă pare o tentativă de preluare ostilă a PDL (ca să folosesc un termen economic), de către un grup de inspiraţie sorosiană.

    Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *