În sfârșit s-a făcut dreptate! Adrian Năstase a fost achitat. Și nu din cauză că judecătorii ar fi ținut în vreun fel cont de amenințările liderilor PSD – care mai fățișe, care mai voalate – prin care erau atenționați că au o carieră de urmat în magistratură și după 2014, când Băsescu nu va mai fi șeful Justiției statului. De ce să se sperie? Că-i loc destul în avocatură și se câștigă și mai bine! A fost achitat pentru că era clar ca bună ziua că acuzația procurorilor de dare de mită nu stătea în picioare. Unde s-a mai văzut ca darea de funcție, cu salariu înregistrat corect în actele contabile, pe ștat, vorba aia, cu carte de muncă, cu impozite și taxe achitate, să echivaleze cu mita? Și în ce lege? Poa’ să facă și mama procurorilor recurs că tot curat ca lacrima iese domnul Năstase! Până la urmă, este cuvântul unui fost premier al României contra cuvântului unui infractor dovedit – Genică Boerică, denunțător. Auto.
În cazul lui Ioan Melinescu, fostul șef de la Oficiul Național pentru Combaterea spălării Banilor, lucrurile nu stau la fel de bine. Dosarul se îngroașă. În caz de recurs, în sprijinul acuzației de neglijență în serviciu, procurorii ar putea să mai aducă încă un păgubit. Pe însuși Adrian Năstase! Articolul 249 Cod Penal spune că neglijență în serviciu este și atunci când fapta aduce o “vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane.” Păi, “ce interes legal” a avut dl. Năstase să fie târât prin tribunale ani de zile, nevinovat, doar pentru că indolentul de Melinescu nu a avut grijă de dosarul de spălare de bani al soției pârâtului?! Culmea! Soția omului care l-a avansat în funcție! Pentru acestă faptă, pentru implicarea acestor persoane, 2 ani de închisoare e puțin! Zău așa! Dar, mă rog, e pedeapsa maximă.
Chiar dl. Adrian Năstase ar trebui să se îndrepte în instanță civilă împotriva nemernicului acesta și să-i ceară daune de să-l usture curul pentru prejudiciul de imagine pe care i l-a adus. Cum poate să piardă un dosar din care ar fi reieșit, în urma cercetărilor, că Dana Năstase a obținut cinstit cei 400.000€ din vânzarea tablourilor moștenite de la tante Tamara? Cum tușica s-a dus, umbra suspiciunii va plana pentru totdeauna asupra celor două personalități, soț și soție. Măcar aveau acuma o hârtie la mână!
Nu mai vorbim că dispariția dosarului poate să trezească suspiciuni și în rândul evaluatorilor de artă, având ca urmare chiar scăderea cotei de piață a tablourilor! Cum se mai spune, le strică “pedigriul”. Dacă nu a fost aia valoarea tranzacției? Dacă a fost doar 1% și restul a fost șpagă? E normal să se întrebe anticarii! Că știm cu toții cât de suspicioși sunt! Când e vorba să cumpere.
Iar dacă am sta să calculăm cât a cheltuit statul cu procesul “Mătușa Tamara”, am constata că pagubele sunt de ordinul a sute de mii de euro. Doar salariile magistraților implicați dacă ar fi să le luăm în calcul! Că dacă nu se pierdea dosarul, nici Genică Boerică nu avea ce să denunțe! Nema cercetări, nema proces! Asemnea pagubă uriașă în buzunarul public constituie o agravantă, caz în care procurorii ar fi îndreptățiți să ceară pedeapsa maximă – 10 ani de închisoare. Cu executare! Asta, bineînțeles, dacă nu se cade la o înțelegere.
Acum să vedem dacă Justiția într-adevăr funcționează!
???
stau si ma intreb de un lucru: cum a putut fam. Nastase( ADY& DANA) sa doneze un miliard(vechi, e adevarat) pentru manastirile din Moldova, cat era prim ministru.. unul care n-a lucrat decat la buget
Uite inca o idee – adevaratii mostenitori ai matusei Tamara – ca avea copii, nu-i asa, sa-l dea in judecata pentru partajul mostenirii.
Adica cum vii tu ca nepot si ii impui capul cu prostii bietei pensionare, de altfel un geniu de afaceri, dandu-i la o parte pe cei apropiati ei, numai ca sa-i incasezi mostenirea.
Cred ca asta ar fi un caz pe care orice avocat incepator l-ar rezolva rapid, si foarte profitabil.