Ascendentul românimii asupra ungurimii este sporul natural, așa scăzut cum este el astăzi. Ungurii au avut dintotdeauna probleme cu sporul: nașteri puține, speranță de viață mică, o incidență mare a sinuciderilor. În epoca imperiului dual, soluția înmulțirii populației a fost maghiarizarea forțată.
O droaie de patronime secuiești reclamă ascendentul lor românesc. Mai bine de 30% din secui sunt de origine română. Azi, ungurimea nu mai deține niciun instrument pentru maghiarizarea românilor.
Dimpotrivă, începând din 1964, autoritățile comuniste au recurs la românizarea “științifică” a centrelor orașelor transilvane, ocupate de maghiari de sute de ani. S-au construit mari combinate cu muncitori aduși din sudul țării și scolarizați în Transilvania.
Clujul a fost asaltat de 15.000 de olteni pentru care a fost construit Combinatul de Utilaj Greu, iar Sighetul, de 6.000, aduși la noul Combinat de Industrializare a Lemnului.
În 20 de ani, centrele au fost ocupate pentru prima dată în istorie de români. Ionescu, Popescu și Georgescu au populat pașnic nodurile vitale ale Transilvaniei, au format familii mixte. Indicii demografici au fost tot timpul în favoarea românilor.
În 1869, în Transilvania erau 59% români și 24,9% unguri. În 1900 erau 55,2% români și 29,4% unguri. În 1920 erau 57,3% români și 25,5% unguri. În 1955 erau 68% români și 24,2% unguri. În 2011 erau 70,6 români și 17,9 unguri.
În tot acest timp, restul populației a fost format preponderent din germani. Cu totul altul este scenariul autonomizării Transilvaniei care să ducă la o posibilă secesiune în viitor.
Frustrările acumulate de românii transilvăneni și nemulțumirile cu privire la proasta guvernare a autorităților centrale sunt mai periculoase decât uneltirile iredentiștilor secui sau unguri.
Sabin Gherman, cu al său manifest „M-am săturat de România” este mic copil față de armata de ghermani invizibili care visează la o Republică Transilvania, cu două limbi oficiale, româna și maghiara și două parlamente, unul românesc la Cluj și altul maghiar la Târgu Mureș.
Facebook Comments
