Autorii loviturilor de stat constituționale exploatează puterea politică pentru a confisca semilegal cât mai multe avantaje cu scopul consolidării pozițiilor personale în numele statului. Stabilitatea pe care o invocă puciștii ca demers al acțiunilor lor nu vizează atât statul, cât stabilitatea lor individuală, puciștii fiind asimilați cu statul însuși.
Loviturile constituționale sunt efectuate pentru eliminarea limitelor de mandat sau de vârstă ale protagoniștilor lor; modificarea regulilor electorale pentru a elimina candidații adversari sau non-sistem; amânarea alegerilor, uneori pe termen nelimitat. România se regăsește în toate aceste repere și lovitura de stat constituțională din 2024 este cercetată acum la Universitatea Princeton.
Loviturile constituționale sunt facilitate de instituțiile democratice slabe și de absența culturii democratice în rândul electoratului. Kim Lane Scheppelle, profesor la Universitatea Princeton, autorul cercetării “Lovituri constituționale și revizuire judiciară: cum instituțiile transnaționale pot consolida instanțele de vârf în momente de criză (cu referire specială la Ungaria)”, publicată în 2014, consideră că loviturile de stat constituționale sunt o evoluție relativ recentă în democrațiile globale.
Scheppele a studiat la fața locului cazul Unguriei, a învățat maghiara, l-a cunoscut pe Viktor Orbán, a fost cercetătoare la Curtea Constituțională a Ungariei și a activat ca expert consilier parlamentar în comisia de redactare a Constituției Ungariei în perioada 1995-1996.
A fost fondatorul și co-directorul programului de masterat și cultură constituțională la Universitatea Central Europeană din Budapesta, închisă de Orbán. Este un critic acerb al administrației Trump, în primul lui mandat, în care a reclamat
politizarea instituțiilor independente, proliferarea dezinformarii, acumularea puterii executive, anularea disidenței și coruperea alegerilor. Tot aceste evoluții conduc spre un joc autoritar, cu democrații în declin, prezidat cu mână forte în Ungaria, Polonia, Turcia și SUA.
În 2013, Sceppelle a depus mărturie în fața Comisiei pentru Securitate și Cooperare în Europa, repetând teza, că Ungaria este înclinată spre un regim autoritar și oligarhic.
Profesorul Dimitry Kochenov de la Universitatea Central Europeană a publicat în 2015 o analiză critică a statului de drept în UE, concluzionand că Uniunea nu este condusă de statul de drept ca ideal instituțional.
În schimb, UE invocă „Statul de drept”, privit în mare măsură prin prisma autonomiei ordinii juridice a UE, pentru a se proteja de potențialele contestații interne și externe. Efectul este tocmai contrariul a ceea ce ar implica înțelegerea clasică a statului de drept. (Dimitry Koshenev, EU Law without the Rule of Law: Is the Veneration of Autonomy Worth It).
Facebook Comments
