Și ne-am împușcat unii pe alții. Așa înțeleg din comunicatul PÎCCJ, care a clasat dosarul Revoluției din decembrie 1989, ”în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi, şi 924 de reţinuţi” – Mediafax.
In acest context, pe fondul lipsei de cooperare si coordonare, initiativele unor militari si civili de a patrunde in anumite imobile ori de a verifica acoperisurile unor cladiri, fara incunostintarea celorlalte forte aflate in zona, au creat deruta si reprezentari gresite, cu consecinta deschiderii focului concentrat si producerii a numeroase victime. De asemenea, starea de oboseala si stres acumulata a afectat aprecierea lucida si obiectiva a realitatii inconjuratoare, existand situatii in care dispozitive militare, mixte, ori civile au deschis, cu usurinta, focul asupra unor imobile, inclusiv asupra unor autoturisme aflate in deplasare care nu au oprit la filtrele organizate, in conditiile existentei doar a unor banuieli neverificate ca s-ar fi efectuat focuri de arma din directia imobilelor sau autoturismelor respective. Pe fondul aceleasi stari de oboseala si stres, au existat si situatii in care s-au executat focuri de arma intre militari din incinta aceleiasi unitati sau intre unitati militare. – Hotnews
Și cam derutați, după cum puteți citi mai sus. Poate și puțin bolnavi cînd am fost mici. Dar în acest fel, măcar se infirmă vorba ”Ceaușescu să ne ierți/În ’89 am fost beți”, care a circulat o perioadă în spațiul public.
Ce nu știu este dacă să plîng sau să rîd – sau ambele – la apelul revoluționarilor, adresat actualului președinte, ”Domnule Iohannis, acționați!”.
(în curs de actualizare)
Inchiderea Dosarului Revolutiei nu se incearca pentru ca ancheta efectuata de Procuratura Militara nu ar fi obtinut informatii sau dovezi despre cei care au comandat macelul de dinainte si mai ales de dupa asasinarea lui Ceausescu. Motivul real, in afara de de protejarea lui Iliescu, Roman et co, este ca o multime de sefi si sefisori din actualele institutii de stat ( Armata, Politie, Procuratura, Justitie, Securitatea devenita SRI, unii dintre liderii politici actuali, etc ) aflati inca in functii ar putea infunda puscaria.
Cauza -cauzelor a fost incapacitatea populatiei de la acea vreme de a accepta si de a sustine Proclamatia de la Timisoara. Daca ar fi fost intelesca si sprijinita de cetateni, Proclamatia ar fi dus nu doar la condamnarea reala, penala a comunistilor si securistilor, ci si la blocarea accesului acestora la pozitiile politice si economice – cheie de dupa 1989. Tin minte ca am stat saptamani intregi in fata sediului central al PNT cu un registru in care ii invitam pe oameni sa semneze pentru Proclamatie si abia daca semnau 1-2 oameni pe zi. Tocmai de aceea a fost distrus si PNT: era singurul partid care sustinea cu fervoare adoptarea Proclamatiei si implicit scoaterea comunistilor si securistilor in afara legii; liberalii de atunci, ca si cei de astazi de altfel, nu s-au asociat acestui demers, preferand „coabitarea” cu „emanatii” Revolutiei.
Efectele neadoptarii Proclamatiei de la Timisoara si disparitiei PNT le simtim si astazi: incetinirea si pervertirea dezvoltarii democratice a Romaniei.