Ne întrebăm adesea de ce o mare masă electorală nu este interesată de bunul mers al justiției, ca atare cîștigă ai lor, și nu neprihăniții noștri. Ne întrebăm, cînd ne trece entuziasmul ”mamă, ce frumoși și deștepți și creativi sîntem”, de ce nu e toată țara ca noi. Dăm vina pe ai lor, ca fiind niște ființe condamnate la asistență socială, fără gîndire autonomă și fără voință. Fără voința de a se manifesta sonor la proteste.
Disprețuim sincer această parte de electorat, dar culmea, o parte din comentatorii politici trăiește de pe urma ei și nimic mai mult. Îi disprețuiește și-i învinovățește pentru starea actuală a lucrurilor în țară. Sînt ”proștii” neanimați de înălțătorul strigăt de luptă ”DNA să vină să vă ia!”. Norma de la care nu concepem să ne abatem sîntem noi. Nu contează ce-ai făcut pînă acum în politică sau viață, dacă sari cu noi la protest ești bun, ești de-al nostru.
Ne scapă nepermis din vedere că acești oameni considerați responsabili de starea țării, prin votul lor, poate au avut sau chiar au de a face cu justiția. Și că în justiția aceea reală, aceea netransmisă la televizor, este atîta corupție cîtă nu ne închipuim. Că sînt oameni care au pierdut pe mîna acelei justiții cum au pierdut pe vremea comuniștilor. Sau care au pierdut a doua oară acum. În justiția pentru care ne batem noi cu cărămida în piept.
Cînd vom avea curiozitatea măcar să aflăm ce înseamnă justiție pentru cei mai mulți dintre noi, poate ne vom vedea lungul nasului necorupt și vom înțelege de ce nu sînt alături de noi. Să le dăm dreptate ar fi deja prea mult.
Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane din București. Mai multe găsiți aici.
Zilele trecute, el scrie:
Justiția este precum spitalele: plină de viermi. Am oprit la piața de pe DN1 la Potigrafu, să cumpăr roșii de la o veche cunoștință. Mi-a povestit că era să leșine zilele trecute când a aflat că a pierdut în instanță o casă în Snagov
soțul ei fiind moștenitor legitim. Am ascultat cu tristețe cum îmi relata manevrele care se fac în justiție, cu citații care nu mai ajung niciodată la destinatar, cu fel și fel de inginerii și abuzuri. Îmi descria un sistem corupt până la os, cu criminali gulere albe care fabrică acte de proprietate. Cu avocați care își vând clienții. Biata femeie cultiva cu legume împreună cu soțul, ambii pensionari, un teren de 5000 de metri, face zacuscă și tot soiul de dulcețuri pe care le vinde mai apoi în soare la marginea drumului.
Când aud de reformă în justiție îmi vine să emigrez. Nu există reformă în justiție, nu s-a făcut reformă nici măcar câtă reformă s-a făcut în educație în timpul lui Daniel Funeriu.
