Între 2000 și 2018 China a investit 73 de miliarde $ în rafinării și fabrici de procesare a cărbunelui, cuprului, petrolului și uraniului din Venezuela, Guyana, Bolivia, Peru, Chile și Argentina .
Începând din 2000, Beijingul a investit peste 10 miliarde $ în extragerea litiului din Argentina, Bolivia și Chile. Cele trei țări dețin jumătate din rezervele de litiu de pe glob.
Programul Chinez de Explorare a Lunii reprezentat de compania Controlul Lansării și Urmăririi prin Satelit (CLTC) a semnat un acord cu Comisia Națională de Activități Spațiale (CONAE) din Argentina pentru închirierea stației spațiale Bajada del Agrio.
CLTC este în subordinea Armatei de Eliberare a Poporului (PLA). Începând de aici întregul program trebuie citit în cheie strategică și militară. Baza din Argentina a devenit operațională în 2017. Instalațiile de la Bajada del Agrio explorarează spațiul adânc dar dispun și de tehnologie pentru urmărire la sol, comandă și achiziție de date.
CLTC are o licență pentru o perioadă de 50 de ani. Reacția Pentagonului nu s-a lăsat așteptată: scopul CLTC este de a monitoriza, spiona și colecta informații de la sateliții NATO. Bazele Chinei numite “șiruri de perle” au dublă utilizare: asigură aprovizionarea cu materii prime; proiectează puterea geopolitică a administrației de la Beijing.
La șirul de perle se adaugă portul logistic Ushuaia din Țara de Foc, o investiție de 300 milioane $, un hub antarctic care prefigurează asaltul din viitorul apropiat asupa ultimului hipermarket intact al omenirii: Antarctica, penultimul fiind Groenlanda.
Contrucția hub-ului Ushuaia a început la câteva zile după vizita la Buenos Aires a generalului Wei Fenghe. În ultimii ani prezența chineză în Antarctica a crescut. China deține în acest moment 5 baze antarctice.
Facebook Comments
