În numele șobolanului

Descins în Gara de Nord să infirme știrea că cel mai mare terminal de căi ferate din țară este înțesat de gunoaie și rozătoare, Nicușor Dan s-a jurat în fața reporterilor că deși circulă des prin București, n-a văzut niciodată șobolani. Dacă există așa ceva, s-a scuzat repede și a râs cu clăbuci, n-are cum să fie vina lui, ci exclusiv a primarului de sector.
Suma șobolanilor din cele șase sectoare dă realitatea anului în care Nicușor Dan s-a decis că nu mai vrea să fie primar de municipiu ci președinte de țară. În 2024 a crescut numărul de bucureșteni mușcați de rozătoare. Poate depune mărturie Adrian Marinescu, managerul Institutului de boli infecțioase “Matei Balș”.
La care se adaugă 17 persoane mușcate de vulpi. Chiar dacă din etosul lui Nicușor Dan lipsesc la apel tocmai șobolanii care definesc capitala, în schimb el practică de ani de zile cu succes șobolăneala politică. Șobolănelile lui predilecte, de candidat veșnic independent, sunt pe terenul de joacă al USR.
Elena Lasconi îi stă ca un ghimpe în coastă, deunăzi liderul USR a denunțat mirajul independentului care nu se știe ce socoteli electorale și-a făcut, dar care seamănă leit cu mirajul altui independent mesianic chitit să ne salveze cu forcepsul.
USR a explodat în arșicele din care este constituit și care n-au fost sudate niciodată. Două dintre ele s-au aliniat ca în curtea școlii în spatele lui Nicușor, cerând capul Elenei Lasconi: frustrata Clotilde Armand și șulfa vocațională Vlad Voiculescu.
Clotilde i-a prezentat scuze lui Nicușor și a început deja demersurile de îndepărtare a corpului străin, Elena Lasconi. Tac înciudat și navighez în soarele plin al străzii General Berthelot. În spatele statuii generalului mă privește dintr-un panou publicitar, cu ochișorii săi întunecați de șobolan, primarul capitalei.