Mănînc în oraș, unde e mai scump dar îmi rămîn timp și energie să muncesc să cîștig bani sau îmi fac de mîncare acasă, mai ieftin, dar consum timp și energie cu gătitul, spălatul vaselor și altele? Fac curat cu propria persoană, pămătuful și mătura și-mi pierd o zi întreagă în care aș putea munci și cîștiga bani sau angajez o menajeră, care e mai scumpă, dar îmi lasă timp și energie să muncesc și să cîștig bani? Adam Smith, fie-i numele lăudat, zice varianta aia cu mai scump dar cu energie și timp pentru făcut bani. Adică comerț liber și diviziunea muncii. Acestea fiind zise, mă duc să spăl vasele.
Dilema din care s-a nascut capitalismul
Facebook Comments
Banii nu se fac prin muncă ci prin împrumut. Prin muncă se dau înapoi la bănci.
Bine ca a rezolvat-o Adam Smith, ca eu tot ma mai zbat sa ma dumiresc. Asta si din cauza ca mancarea de-a gata in America de Nord este, in mare parte, o mare porcarie contrafacuta si fara gust.
Aleluia! Așa este. Iar eu deja am spălat vasele 😀
Ideal ar fi să muncim ca să trăim noi bine, și să trăiască bine și cei cărora le plătim serviciile (menajera, personalul de la restaurant, restaurantul ca afacere). E cea mai bună formă de protecție socială.
BeavixSupralicitez niţel: ideal ar fi să nu muncim dar să trăim noi bine, și să trăiască bine și cei cărora le plătim serviciile. Ce nu se poate? Toată nomenclatura comunistă şi postcomunistă putea.
Nea „Nici muncă fără pâine, nici pâine fără muncă!!!!” 🙂
Ce înțeleg copiii de capitaliști din proverbul ăsta; citat de pe TPU.ro:
„Adica trebuie sa mananci ca sa muncesti, si trebuie sa muncesti ca sa castigi paine, pe care o folosesti iar la randu ei pentru a munci” :))))
E şi varianta c: mâncăm în oraş, la supa populară, unde e mai ieftin şi câştigăm timp ca să stăm la coadă la primărie pentru ajutoarele de încălzire.