Aud și citesc din ce în ce mai des pretinsa explicație ”eu spun ce văd”. Presupun că oamenii care o folosesc n-au bani nici de oglindă sau/și nici de un manual de anatomie și fiziologie din care să afle toate funcțiile creierului, nu numai pe cea de procesare a ceea ce receptează ochiul. Altfel, ar încerca să afle mai mult decît ce văd, să se documenteze, să prelucreze informațiile, să-și formuleze o părere coerentă, logică și bazată pe dovezi și argumente, de preferință. Întru binele personal și al semenilor.
Precizez acum că nu contest absolut nimănui dreptul de a se indigna, de a suferi, de a populariza barbaria cu care un smintit a ucis un leu. Un smintit, un leu, rețineți asta, vă rog, e foarte important. Apreciez chiar foarte mult oamenii sensibili. Numai că îi apreciez și mai mult atunci cînd sînt cu adevărat oameni, adică mai și gîndesc. După cum cred, ori mai degrabă sper că se știe, sîntem singurele ființe de pe Pămînt dotate cu intelect, în sensul în care putem cunoaște, conștientiza, asocia, raționa, comunica, opera cu noțiuni, operaționaliza concepte. Mai simplu, nu sîntem dotați numai cu afecte. Iar acesta – surpriză pentru unii, poate – este unul din punctele de întîlnire a credinței cu teoria evoluționistă. Nu unicul, ci unul din cele mai importante în care nu se contrazic deloc. Omul, așadar, este superior tuturor viețuitoarelor de pe planetă. Nu numai prin capacitatea cognitivă generală, prin inteligența rațională, dar și prin cea emoțională. Cu ultima înzestrăm noi animalele, mai clar, presupunem că ele au așa ceva, interpretînd noi, tot noi, prin filtrul nostru emotiv, reacțiile lor.
Dar nu, indiferent cît de inteligente am considera noi animalele, nu ele au fundamentat civilizații din ce în ce mai avansate, pînă la cea în care trăim și în care ne permitem să le oferim îngrijiri medicale, de la diete conforme vîrstei și anumitor afecțiuni și pînă la operații chirurgicale complexe și protezări sofisticate. Iar cine spune că n-ar da un singur animal pe toată omenirea, că-i o rușine că existăm, ori că nu merităm noi, oamenii ăștia nenorociți să trăim, își neagă, fără să aibă habar măcar, însăși condiția de om, cu tot ce presupune ea. Bune și rele. Fără s-o dau după cireș, că nu e cazul, e imbecil. Tot om, desigur, că imbecilitatea este tot specifică omului, dar imbecil. Revolta, empatia sînt firești, exagerările și negarea condiției nu. Țin de spectrul psihiatriei.
Revenind, un smintit (cretin, dement, dezaxat, cum vreți) a omorît un leu. Și toată lumea civilizată a luat foc. Numai capul nu i se cere nenorocitului. Pierderea averii, a casei și a licenței de practică speră Sharon Osbourne să i se întîmple, pentru că deja și-a pierdut sufletul.
Și pentru că am ajuns la suflet, să vorbim acum și despre sufletele copiilor nenăscuți, ale celor măcelăriți pentru prelevare de organe. Scandalul vînzării acestor organe, mai precis, oroarea descoperită de curînd în SUA. Scandalul Planned Parenthood, fundație finanțată de guvernul federal american. E posibil să nu fi auzit despre asta, deși înregistrările în care se ofereau contra cost organe – inimi, plămîni, rinichi, milimetric prelevate în urma avorturilor – au apărut de mai bine de două săptămîni. Dar în mass media de la noi eu cel puțin nu am văzut decît cel mult două menționări ale subiectului, iar în cea occidentală situația este prezentă preponderent în zona republicană, în timp ce în partea democrată mai mult în stilul ascuns gunoiul sub preș.
Pentru că dincolo de oroarea în sine, acum reizbucnește discuția avortul este crimă? Cum altfel, din moment ce organele oferite spre vînzare erau viabile? Cine mai poate vorbi acum despre ”un grup de celule”, cînd ”grupul” respectiv s-a dovedit a fi viu și perfect funcțional anatomic și fiziologic încît să poată fi transplantat? Și în cazul acesta, dacă plămînii, rinichii și inima unui copil nenăscut sînt vii, copilul nu este la fel, viu? Așadar, avem sau nu de-a face cu crime în cazul avorturilor? Crime odioase, ale căror victime sînt lipsite de orice apărare? De prima și cea mai importantă apărare, a celei în care viețuiește?
Răspunsul meu este da. Pe voi vă las să vă gîndiți singuri. Nu înainte de a-l asculta și pe Alfonzo Rachel.
Pînă atunci, să notăm că vînzarea organelor prelevate de la prunci nenăscuți nu (prea) interesează pe nimeni. Sîntem umani cînd e vorba de un animal fără apărare, dar nu și cînd e vorba de pui de om complet lipsiți de apărare.
(Foto: doonedoone.com)
Să nu cumva să spuneți vreodată, cu riscul de a fi auziți, că omul e mai valoros ontologic decît animalul. Și că doar omul – inclusiv violatorul ăla ipotetic de copii scos din gioben ca marcă indelebilă a ticăloșiei umane -, doar omul e capabil de remușcări și căință.
Să nu cumva să comiteți „păcatul” ăsta că imediat sar pe tine de zici că le-ai omorît-o pe mă-sa.
Aaa, nu, că „mă-sa” e om – se încadrează la categoria inferioară patrupedelor.
Pe de altă parte, dacă, așa cum am fost informat competent, „un cîine are infinit mai multă compasiune decît un om”, atunci are toată gama de afecte/porniri – împinsă la infinit -, inclusiv ferocitatea cu care ucid copii de om. Faptă pentru care trebuie să plătească „infinit mai mult”. Mergem cu logica pînă la capăt, da?
(Hitler și Stalin erau topiți după cîinii lor. În relația cu oamenii au avut cîteva disfuncții.)
Cecil nu e doar un leu de 13 ani ucis de un nelegiuit. Cecil este un simbol national al unei tari subdezvoltate din Africa, asa cum gestul unui american de a-l ucide este nu numai o ofensa adusa acestei tari, ci reflecta un fenomen mondial. Modul in care, cu diar 55000 a cumparat „viata” unui simbol national, asta este discreditat de celebritati. Trebuie sa incercam sa privim mai incolo de aparent banala ucidere a unui patruped…cu atat mai mult cu cat nu odata Romania a fost batjocorita de straini bogati care au cumparat de la ursi, rasi…la femei si copiii. Obtuzitatea de care dati dovada criticand acest fenomen nu ma surprinde, trebuie insa, sa intelegeti ca un eveniment nu fura din popularitate altuia, iar daca Cecil a atras atentia atator oameni de pe intreg mapamondul asupra tarii de origine a atras-o…si a lipsei de respect a tarilor asazis civilizate fata de tarile sarace. Nu dati click, nu cititi ceea ce vi se pare exagerat…o stire nu capata popularitate in defavoarea alteia, rata de mediatizare fiind mdul un care fiecare solidarizeaza cu zimbabwe si impotriva arogantei si tupeului tarilor „bogate” Fata de tarile „sarace”. A fost picatura care a umplut paharul.
Imperialist occidental, cădea-ți-ar pușca-n ocean, nu? Asta-i ideea principală.
Sesizez, de asemenea, un naționalism pe care nu-l tolerez. Dar cînd ne batjocoresc ai noștri e altceva decît atunci cînd o fac sau ni se pare că o fac străinii?
Hai să fim serioși/serioase acum, e greu de înțeles textul ăsta? Nu spun absolut nicăieri că nu e regretabilă moartea leului, numai că un act de oroare absolută este aproape tăcut sub tăcere, în timp ce leul ucis ocupă tot spațiul mass media.
Spatiul virtual este vast si ne apartine, precum si dreptul la opinie..pe care vi l-ati manifestat si dvoastra cand ati scris articoulul..cat despre toleranta, da…exista si dreptul la cenzura, vi-l recunosc si vi-l „tolerez”. Oricum, toleranta nu pare a fi punctul dumneavoastra forte, asa ca…nu-mi tolerati nici mie „nationalismul” asa cum nu tolerati nici mediatizarea mortii lui Cecil. Oricum din „strafundul” nationalismului meu declar cu mana pe inima ca toleranta nu e o trasatura definitorie a neamului romanesc.
O dată, v-am publicat toate comentariile. Bine, naționalismul îl combat, dar cum puteți spune că ”nu-i toleranța punctul meu forte”, cînd ați avut posibilitatea să vă exprimați aici părerile?
Și doi, de unde concluzia că nu tolerez mediatizarea morții leului, nu-mi dau seama. Poate mai citiți o dată articolul și înțelegeți ce spun. E simplu, garantez că nu-i nici o filosofie de înțeles.
Cecil nu e doar un leu de 13 ani ucis de un nelegiuit. Cecil este un simbol national al unei tari subdezvoltate din Africa, asa cum gestul unui american de a-l ucide este nu numai o ofensa adusa acestei tari, ci reflecta un fenomen mondial. Ce s-a intamplat cu Cecil a fost picatura care a umplut paharul. Cecil atragea mii de vizitatori, crea locuri de munca, intr-o tara in care a muri de foame sau sete este o realitate nu o figura de stil cum ar trebui sa fie. Modul in care, cu doar 55000 de dolari un american a cumparat „viata” unui simbol national, asta este discreditat de intreg mapamondul. Trebuie sa incercam sa privim mai incolo de aparent banala ucidere a unui patruped…cu atat mai mult cu cat nu odata Romania a fost batjocorita de straini bogati care au cumparat de la ursi, rasi…la femei si copiii. Obtuzitatea de care dati dovada criticand acest fenomen nu ma surprinde, trebuie insa, sa intelegeti ca un eveniment nu fura din popularitate altuia, iar daca Cecil a atras atentia atator oameni de pe intreg mapamondul asupra tarii de origine a atras-o…si a lipsei de respect a tarilor asazis civilizate fata de tarile sarace. Nu dati click, nu cititi ceea ce vi se pare exagerat…o stire nu capata popularitate in defavoarea alteia, rata de mediatizare fiind modul un care fiecare solidarizeaza cu zimbabwe si impotriva arogantei si tupeului tarilor „bogate” fata de cele „sarace”.
Aud și citesc din ce în ce mai des pretinsa explicație ”eu spun ce văd”.
–––-
Tocmai vazui undeva un citat din Robert A. Heinlein care da greutate, haha, explicatiei de mai sus:
“Thinking doesn’t pay. Just makes you discontented with what you see around you.” 🙂
Si tot acolo am vazut asta:
„Thank God Cecil is dead.”
#ZebraLivesMatter
http://www.theburningplatform.com/2015/08/01/thank-god-cecil-is-dead/
„If you would know a man observe how he treats a cat” sau faimosul citat despre escapegoats…tot lui Heilein ii apartin, as urma mai degraba sfatul lui Henry Louis Menken, nu as cauta cosciugul, atunci cand abia ce am zarit florile…
Dar nu puteti sa spuneti despre ce este articolul acesta, la care comentati.
1) oamenii rumegă ce le oferă media, cam în proporțiile respective 2 minute 20 de decapitări, 5 minute Kim K și-a rupt o unghie, 20 de minute Cecil the Lion, atâta ocupă și-n capul lor, adică au ajuns extrem de manipulabili și de desensibilizați.
2) dentistul are probleme grave la cap dacă nu a vrut să vâneze un leu, ci pe leul Cecil.
În plus, am îndoieli cu teoria aia cu populațiile de animale sălbatice care trebuie rărite ÎN MEDIUL LOR DE CĂTRE TERȚI fiindcă altfel împrăștie boli și devin un pericol pt populațiile locale. E greu să arzi etapele dezvoltării istorice. Ideea ar fi fost ca populațiile locale să-și dezvolte mijloace de apărare proprii și să urmeze calea selecției naturale, nu să fie protejate artificial. Mă rog, zic și eu teorie, că totul e un construct artificial, o populație într-un stadiu imprecis de vânător-agricultor dar cu guvern în toată regula, reprezentat la ONU.
3) media, care e făcută din oameni și bani, nu acoperă ISIS și Planned Parenthood și teme grele de frică și incapacitate intelectuală. Basta. S-a văzut la Charlie. Asta în partea dreaptă. Militanții anticapitaliști combat capitalismul și creștinismul, pentru ei și ISIS e tot o consecință. Când or să aibă slujbe (dar mai ales ajutoare sociale) va fi perfect.
4) Cecil e un caz simplu, punctual, clar. Oamenii se protejează inconștient de orori la care n-au soluții și care se prezintă ca fenomene, sunt recurente. Este foarte simplu să te înduioșezi de Cecil, nu-ți cere nici un efort intelectual, nu mai ai ce să faci.
Dar fenomenul ISIS ? Ți-arată în orice clipă că ești învins și prost? Ți. Ți-arată că de trei generații (!!!) ai negat realitatea din motive ideologice și ai făcut-o în proporție de masă, inclusiv prin sistemul de învățământ? Ți. Pentru ăia mai fâșneți: Ți-arată că ai învins dușmanul greșit? Ți.
Mai sigur e închizi ochii în fața ororii și să-ți vezi de ale tale. Eventual te uiți la poze cu prințesa Charlotte etc.
5) încă o dată se dovedește cât de important este să ai/dai un nume…Abia atunci exiști.