Din motivarea ÎCCJ privind prelungirea arestului preventiv în cazul Elenei Udrea:
1. „Activitatea infracţională este complexă şi amplă, iar la acest moment inculpata nu conştientizează activitatea ilicită generată.”
Adică? Nu recunoaşte încă ce scrie în rechizitoriu? Ar trebui să recunoască? Va fi ţinută în arest preventiv pînă cînd va recunoaşte? Şi dacă recunoaşte, ce mai rămîne de făcut la proces, să se stabilească numai cîţi ani va face puşcărie?
2. „Totodată, a solicitat să se aibă în vedere calitatea inculpatei de membru al unui Guvern care la nivelul anului 2009 şi a anului 2010 invoca pretinse măsuri de austeritate, măsuri în cadrul cărora s-a procedat la o tăiere bugetară a salariilor şi a pensiilor.
La interpelarea instanţei cu privire la faptul dacă inculpata Udrea Elena Gabriela poate fi culpabilă pentru o măsură politică a guvernului de la acea dată, reprezentantul parchetului a arătat că inculpata Udrea Elena Gabriela pe de o parte în calitate de membru al Guvernului era de acord cu măsuri de austeritate, iar pe de altă parte din bugetul ţării acorda contracte supraevaluate pentru care primea mită. Aceeaşi situaţie a apreciat că poate fi avută în vedere şi faţă de ceilalţi inculpaţi care au îndeplinit funcţii publice.” – b1.ro
Ce legătură au măsurile politico-economice luate de guvernul din care a făcut parte Elena Udrea – şi cu care a fost de acord – cu dosarul în cauză? Faptul că a făcut parte dintr-un anumit guvern e circumstanţă agravantă? Se judecă o cauză individuală sau una colectivă? Ce înseamnă „pretinse măsuri de austeritate”? Are Justiţia căderea să judece măsurile politico-economice luate de un guvern? Şi asta nu înseamnă imixtiunea Justiţiei în politică?!?
Cum şi-ar mai putea dovedi nevinovăţia Elena Udrea în Justiţie, dacă pentru a fi eliberată din arestul preventiv ar trebui să „conştientizeze”/recunoască acuzaţiile care i se aduc? Cum şi-ar mai putea dovedi nevinovăţia ca fost membru al unui guvern care a luat, în 2009 şi 2010, măsuri de austeritate? Va fi judecată pentru faptele de care este acuzată sau/şi pentru că a fost ministru într-un anumit guvern?
Ne întoarcem la anii negri în care apartenenţa politică era invocată în Justiţie?
(Foto: paginadepolitica.ro)
Later: Nu am considerat necesar să pun între ghilimele „să-şi dovedească nevinovăţia în Justiţie”, avînd în vedere contextul. Dar pentru cei care pricep mai greu sau deloc o ironie, fie, le-am pus aici.
Legat de pct. 2:
– Procurorii (bugetari, adica) considera ca trebuie bagati la inchisoare cei care au „indraznit” sa reduca salariile bugetarilor.
– Perpetueaza minciuna privind reducerea pensiilor, masura respinsa de CCR si deci neaplicata. Deci se pedepseste inclusiv intentia.
„Pretinse masuri de austeritate” = noua ni se cuvine, nu ne intereseaza cat trebuie impozitati altii ca sa avem noi salarii (mari).
Te decredibilizezi puternic atacand decizii ale ICCJ. Inlocuiti in text Elena Udrea cu Darius Valcov. Acum suna bine? Nu se cade sa atacam justitia pentru ca e anchetata o anumita persoana. Personal cred ca intr-adevar inculpata nu constientizeaza ca din „mare doamna” a ajuns in arest. Ea care se avea bine cu toata lumea, intra la Maior cand poftea, acum a ajuns un nimic. Sa stea acolo pana putrezeste sau sa-si dea in gat gasca de hoti. Retineti ca individa nu e „agatata” pentru vreo poseta sau un caltabos.
1. nu atac nici o decizie, pun nişte întrebări. e greu de citit şi înţeles un text?
2. da, şi în cazul Vâlcov m-aş fi sesizat.
3. nu cred că eşti instanţă de judecată competentă să spui ce ar urma să facă. dar te substitui uneia, reproşîndu-mi mie că „atac” o decizie. nu-i frumos. nu-i frumos deloc.
Fara sa am vreo urma de pregatire juridica imi dau, romaneste, cu parerea de pe margine: 1- cred ca e o diferenta intre constientizarea unei fapte si recunoasterea ei. adica n-o fi posibil sa recunosti ceva fara sa constienizezi c-ai facut ceva gresit? (oricat de improbabil ar parea, avand in vedere persoana). 2- primul paragraf reuseste sa bage cititorul intr-o ceata nu tocmai favorabila textului prin cuvantul „pretinse”. cel de-al doilea clarifica intr-un fel ideea textului: EU vota reduceri de cheltuieli data fiind situatia economica, iar pe de alta parte baga manutele in bani publici. sau pur si simplu procurorii au motive sa creada ca EU mai are si alte schelete in dulap si vor s-o stranga cu usa sa mai dea pe goarna inca ceva. om trai si-om vedea.
Punerea celor doua masuri in antiteza (reducere cheltuieli publice vs. contracte cu dedicatie) inseamna ca o actiune este buna, iar alta rea. Rea este, evident, contractul cu dedicatie.
Ar insemna ca ne-reducerea de cheltuieli sub forma ne-reducerii de salarii la stat ar fi fost masura buna, alternativa. Adica, salariile de la stat sunt ceva bun, ceva dinafara circuitului economic, ceva platit de bunul Dumnezeu.
Realitatea este ca orice cheltuiala bugetara se face pe baza banilor confiscati de stat sub forma de taxe si impozite. Confiscare, adica rau. Prin urmare, avem argumentatia unei grupari care s-a vazut vaduvita de niste castiguri spoliate de la altii, in favoarea unei alte grupari. Rafuiala.
Ce voieste poetul sa spuna prin versurile sale?? Observ ca textul e destul de neclar incat se pot trage o caruta de concluzii de pe urma lui. S-ar putea sa fie cum spuneti, s-ar putea sa nu… Vedem noi mai incolo.
Dincolo de cazul concret, mi se pare îngrijorător că există destul de multe motivări ale judecătorilor întemeiate pe speculații psihologice sau pe raționamente cotrafactuale care forțează nepermis de mult aria concluziilor posibile pe baza faptelor și probelor concrete.
iar acum sînt invocate şi acţiuni politico-ecoomice. mie asta-mi pare inadmisibil.
ps: şi tot nu găsescu nicăieri motivarea integrală.
O las pe aia cu tăiatul. Dar mă gândesc că Năstase nu și-a conștientizat activitatea criminală nici după ce a fost eliberat pt bună purtare.
Exact!
Intrebarile tale mi se par foarte pertinente, cu precizarea ca la acest moment rechizitoriul nici macar nu exista; exista doar referatul procurorului cu cererea de prelungire a masurii arestului preventiv.
As adauga si ca prima motivare („activitatea infracţională este complexă şi amplă, iar la acest moment inculpata nu conştientizează activitatea ilicită generată”) apare ca o motivare de individualizare a pedepsei (i.e. dupa ce s-a judecat in fond si i s-a stabilit vinovatia dincolo de orice dubiu). De dragul statului de drept si a respectarii principiilor fundamentale ale dreptului penal sper ca nu este vorba de motivarea propriu-zisa a judecatorului, ci de redarea unuia din „argumentele” procurorului, desi chiar si pentru un procuror mi se pare excesiv sa vina cu astfel de argumente pentru o masura preventiva (n-am gasit pe net textul integral al hotararii ca sa-mi dau seama exact despre ce este vorba). Daca-i vorba intr-adevar de motivarea judecatorului mi se pare chiar grav.
Nici eu nu l-am găsit, continuu să caut.