Ce greșeli s-au făcut în privința celor șapte tablouri furate din Olanda

Pe 16 octombrie 2012 au fost furate șapte tablouri din muzeul Kunsthal din Rotterdam de către un grup de hoți din România: „Waterloo Bridge, London” și „Charing Cross Bridge, London” (Monet) „Tête d’Arlequin” (Picasso), „Femme devant une fenêtre ouverte” (Gauguin), „La Liseuse en Blanc et Jaune” (Matisse), „Autoportret” (De Haan) și „Woman with Eyes Closed” (Lucian Freud).
În iulie 2013 se presupune că șase tablouri au fost arse la locuința unuia dintre hoți. Capul de arlechin al lui Picasso a fost descoperit ulterior aruncat pe câmp. Probele de cenușă din soba hoților au fost studiate în laboratorul de analize fizico-chimice al Muzeului Național de Istorie al României (MNIR).
La inițiativa directorului MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu cenușa a fost supusă unei analize arheometrice, când ea ar fi trebuit prelevată de experții Muzeului Național de Artă al României și studiată la Institutul de fizică atomică unde se fac analize de spectroscopie optică, atomică, moleculară și nucleară.
Numismatul Oberländer, – același care a lăsat ca tezaurul dacic să iasă ilegal din țară – a găsit în cenușă cuie de cupru și fier, tipice pentru fixarea pânzei pe șasiul de pictură, specifice sfârșitului secolului al XIX-lea, pe când analizele de spectroscopie ar fi condus la identificarea unor elemente chimice utilizate în prepararea pigmenților de sinteză folosiți în pictură după 1866.
Toate cele șase tablouri presupuse a fi arse sunt pictate după 1866 când începe era chimiei de sinteză: „Waterloo Bridge, London” (Monet – 1903), „Charing Cross Bridge, London” (Monet – 1889-1903), „Femme devant une fenêtre ouverte” (Gauguin – 1888), „La Liseuse en Blanc et Jaune” (Matisse – 1919), „Autoportret” (De Haan – 1889-1891) și „Woman with Eyes Closed” (Lucian Freud – 2002).
Fiecare element chimic are o amprentă optică, moleculară, atomică și nucleară proprie. Vincent van Gogh a folosit de pildă galbenul de crom, galbenul de cadmiu, vermionul care este o sulfură de mercur, albul de zinc și verdele smarald care este un acetoarsenit de cupru.
Dintr-o dată avem cinci elemente chimice care în mod normal nu se găsesc în materiile folosite pentru combustie în cenușa unei sobe de țară: cromul, cadmiul, mercurul, zincul și arsenul.
Mai adăugăm staniul din giallorino, pigment mineral din Renaștere utilizat de Lucian Freud, care este galben din oxid de staniu în amestec cu oxid de plumb și cuarț și albul de titan utulizat de Monet, pentru a întregi paleta de elemente din pigmenții minerali în cazul giallorino sau de sinteză în cazul albului de titan.
Descoperirea acestor elemente chimice în cenușa sobei ar fi condus la rezultatul că tablourile au fost arse cu o și mai mare probabilitate și din acel moment cercetările ar fi fost întrerupte. În caz contrar, investigațiile anchetatorilor ar fi continuat pentru că se întrezărea speranța că tablourile au fost vândute pe piața neagră și într-o zi vor putea fi recuperate.