Deşi liderii japonezi şi germani au rămas în istorie şi în percepţia publică ca o adunătură de descreieraţi suicidali al căror scop era cucerirea sau anihilarea întregii lumi şi a căror filozofie era „totul sau nimic” adevărul e că cei care au refuzat orice compromis şi negociere au fost tocmai ceilalţi, americanii şi britanicii.
Japonezii au sperat că pierderile strategice de la începutul războiului îi vor aduce pe americani la masa negocierilor şi că aceştia vor accepta, în schimbul păcii, dominaţia Japoniei asupra Asiei de Sud-Est. Germanii, la rîndul lor, au sperat că Imperiul Britanic va accepta dominaţia continentală a Germaniei, în schimbul păcii şi păstrării Imperiului. Strategic, obiectivul Germaniei şi Japoniei era acela de a-i tîrî pe brianici şi americani la masa negocierilor, unde aceştia ar fi recunoscut cîştigurile iniţiale şi noile poziţii de forţă ale Germaniei şi Japoniei. Fiindcă nici nemţii şi nici japonezii nu aveau forţa şi resursele să ducă un război de uzură, de lungă durată şi o ştiau prea bine. Nu au sperat şi nu s-au gîndit vreo clipă că ar avea vreo şansă să anihileze militar şi economic Imperiul Britanic şi Statele Unite. Speranţa lor era că occidentalii vor ceda şantajului şi intimidării, că la un moment dat îşi vor pierde răbdarea.
La urma urmei, civilizaţia occidentală, a libertăţii şi capitalismului, a parlamentarismului şi alegerilor libere, expresia decadenţei ghifuite, a suficienţei şi comodităţii mic-burgheze, ar fi avut totul de pierdut în eventualitatea unui război de lungă durată. Mic burghezul blazat şi plictisit nu avea nici cheful, nici motivaţia şi nici sîngele să reziste privaţiunilor şi ororilor războiului, ameninţărilor şi intimidării venite din partea bunilor sălbatici, proaspăt scoşi din cutia cu prospături sănătoase a istoriei şi conduşi de Hitler, Mussolini sau Tojo. Dar să nu ne lăsăm păcăliţi de imaginile, spectaculoase, ce-i drept, cu Hitler făcînd spume, cu Mussolini imitîndu-l pe Vadim, cu piloţi kamikaze şi tineri hitlerişti: adevăraţii fanatici au fost de partea cealaltă, la Washington şi la Londra.
Civilizaţia libertăţii şi capitalismului nu şi-a pierdut răbdarea şi nu a cedat, nu a acceptat compromisurile şi jumătăţile de măsură, a mers pînă la capăt şi a înţeles că războiul e o problemă de a fi sau a nu fi, că acceptarea compromisului nu e decît un pas spre înfrîngere.
Patruzeci de ani mai tîrziu, un alt imperiu totalitar, URSS, se preda necondiţionat în faţa unui Reagan decis, ca şi Churchill, Roosevelt şi Truman, să meargă pînă la capăt. Încă o dată, Vestul capitalist a avut timp şi răbdare. E ceea ce îşi permite. Fiindcă timpul îi dă întotdeauna dreptate. Nu e cazul bunilor sălbatici. Cu ei timpul nu are răbdare. Mai devreme sau mai tîrziu, aberaţia ajunge la ultimele consecinţe, sîngele şi minciuna ies la suprafaţă, frica se uzează şi îşi pierde forţa, bunii sălbatici înşişi îşi pierd răbdarea cu propriile fantasme şi fanatisme. La finalul celui de-al treilea Reich aproape nimeni nu mai credea în nazism, la finalul URSS-ului, aproape nimeni nu mai credea în comunism. Erau deja două ideologii stoarse, două fanatisme uscate.
Aşa că, puţintică răbdare nu strică.
"dovada" lui ciutacu poate fi facuta de un copil in 2 minute:
http://ribelalu.blogspot.com/2011/04/dovada-lui-c…
"anon (april 8th, 2011 at 10:52 pm): "da, cred ca incep deja sa inteleg."
OF! "DEJA"!?
Ai scris primul comentariu la 1:50 pm!! Nu inseamna asta ca ai avut nevoie de mai mult de 9 ore doar pentru intelegerea unui adevar elementar?
Eu te rog frumos in numele tuturor fanaticilor cu rabdare ce nu strica, nu te mai pripi asa de acum incolo; daca nu esti de acord cu se scrie pe Madam, tot ce trebuie sa faci este sa mai citesti odata. Ai probleme in continuare? Iesi si tu la o plimbarica, ia o gustarica, trage-un puiut de somnic.
Pe derbedeul ăsta bătrân l-aţi văzut cum pledează pentru gaşca Porumbacu – Felix, după ce acum 11 ani se dădea omorât de Securitate?
http://baricada.wordpress.com/2011/04/09/don-chis…
ei, Yeba, puţintică răbdare cu 22
Yeba, avusesem mereu impresia ca cei cu primul ajutor incearca mereu imposibilul, minute bune de respiratie artificiala, masaj cardiac, masca de oxigen, intubaje si socuri electrice, dar nu se sprijina pe ideea ca "oricum ar fi murit!"
Excelent articol, mulțumesc! Nu m-am gândit niciodată așa… trebuie deci să stau strâmb uneori pentru a vedea drept.
Am fost trimisa pe situl lui 22, unde nu l-am gasit pe Bleen si, ca sa nu vin cu mina goala, am adus un off topic:
http://www.revista22.ro/raed-arafat-nu-exista-nic…
ca mai de la departare goarnele ambuscatilor aveau de data asta ceva plauzibil.
Da, cred ca incep deja sa inteleg. Vezi, nu a fost nevoie de cat de o ironie condescendenta venita de la cineva care mi-a citit comentariul pe diagonala. Totusi, cred ca ar fi bine sa citesc articolul si maine dimineata. Poate si poimaine. Pana inteleg ce trebuie.
anon
"pentru ca, daca poti crede ca germania dorea doar sa isi convinga adversarii sa negocieze o pozitie de dominatie in europa, incepe sa para logic ca cei care prefera un razboi sangeros acestor negocieri sunt de fapt fanaticii."
tu ai scris asta.
atunci recitești frumos, articolul, te mai gîndești, dormi, te trezești dimineață, îl recitești încă o dată cu creionul în mînă, că poate înțelegi despre ce e vorba.
că "fanatismul" este o formulare ironică, care vrea să însemne atitudinea implacabilă a democraţiilor.
a doua premisă era mai simplă – 1984. germania şi japonia şi-au subestimat adversarul. au crezut că face pe el de frică. nu compromisul le interesa, ci dominaţia şi umilirea democraţiilor. iar pentru asta au apelat la ticăloşie, crimă şi minciună.
Nu reiese deloc asta din comentariul meu. da' deloc.
dacă tu ai înțeles din asta că e o pledoarie pentru "fanatism", ai înțeles complet aiurea. da' aiurea de tot.
@Ivan Zubeldian
De ce cred ca aceste premise decurg una din alta? Pentru ca, daca poti crede ca Germania dorea doar sa isi convinga adversarii sa negocieze o pozitie de dominatie in Europa, incepe sa para logic ca cei care prefera un razboi sangeros acestor negocieri sunt de fapt fanaticii. Daca ii vezi pe liderii japonezi si germani ca pe niste strategi calculati si deschisi la negocieri – nu ca pe niste descreierati suicidali cum gresit ii retine isotria, sa ne intelegem – e normal sa ii gasesti fanatici, sau macar neeleganti, pe cei care au refuzat brutal aceste negocieri.
In realitate, in acest razboi s-au infruntat doua (sau mai multe) sisteme de valori. S-au infruntat ideologii si valori ireconciliabile. Democratiile occidentale au aparat in aceasta confruntare valorile democratice. Gasesc ca "fanatism" e un cuvant total nepotrivit pentru a descrie acest efort. Si da, cred ca perceptia publica de care se bucura Hitler si Mussolini este, in toate privintele care conteaza, fidela realitatii.
@Ivan Zubeldian
Nu pot judeca sensul afirmatiilor decat dupa formularea lor. Articolul are 2 premise care mi se par cel putin dubioase.
Prima – ca intr-un razboi care opune, pe de o parte, nazismul si clonele lui regionale, iar pe de alta parte, democratiile occidentale, "fanatismul" s-ar afla de fapt in tabara democratiilor occidentale, obligate sa isi apere integritatea si valorile de agresiunea "bunilor salbatici". Oricat de inedit ar fi unghiul din care vrei sa privesti si oricat de mult ai cauta un paradox in istoria asta, tot nu ai cum sa crezi ca obstinatia victimei de a pune capat agresiunii este o forma de fanatism.
A doua premisa, care cred ca o justifica de fapt pe prima – ca ratiunea Germaniei si a aliatilor ei de a merge la razboi este una pur pragmatica, geo-strategica. Reductionismul acestei viziuni mi se pare nociv. Pentru ca acrediteaza ideea ca al doilea razboi mondial a fost de fapt o confruntare militara intre actori egali in motivatia lor de a securiza pozitia dominanta. Aceasta teza ignora justificarile ideologice sub care Germania si aliatii ei au purtat acest razboi. Citind articolul asta ai putea crede ca tot ce isi doreau Germania si Japonia era sa isi convinga adversarii sa vina odata la masa negocierilor. Unde, in urma unor compromisuri, sa cada la pace. Cred ca nu putem ignora faptul ca acest razboi a fost de la inceput justificat ideologic de catre cei care l-au dorit. Si ca aceasta ideologie este fondata pe totalitarism, rasism si alte valori antidemocratice.
păi s-o luăm aşa, coane fănică. 24% tva, asta e un sfert. 5,5 fără un sfert iese la vreo 42 de lei. benzinarii zic că acciza e cam jumate din preţul la pompă, eu zic că e tot cam un sfert. mai tăiem sfertul ăla, rămînem la vreo 2,7 lei.
să vezi că unii mai zeloşi o să protesteze şi pe miriște, la gaura din conductă.
off-topic
scumpirea neruşinată a carburanţilor ar putea fi contracarată simplu: un BOICOT TOTAL al benzinarilor, însă pe rînd, nu generalizat, fără efect
de pildă, o lună nu mai alimentează nimeni de la Petrom
luna următoare nu se mai cumpără deloc de la Rompetrol
cît credeţi că ar rezista pînă ar ieftini combustibilul? 🙂
Foarte bun articolul lui Bleen! Uleiul si apa …
anon
fanatici în a nu accepta compromisul, în a nu ceda, despre asta este vorba. ceea ce i-a făcut să şi cîştige şi scrie în articol de ce.
aşa că unde-i bazaconia?
@anon
nu va inteleg.
Autorul postului a vorbit de compromisuri. Eu am folosit sarcasmul pentru a ilustra ridicolul ideii ca "adevaratii fanatici" s-ar fi aflat la Washington si Londra. Cum ar fi: hotul vrea doar sa iti fure masina; dar tu, daca refuzi compromisul de a o ceda, esti de fapt adevaratul fanatic.
@anon: te grabesti, nu cred ca ai inteles sensul afirmatiilor lui Bleen.
anon
mda, e ciudat să zici că americanii şi englezii au fost mai intoleranţi ca nemţii şi japonezii
foarte ciudat 🙂
@ valerian
Nu mă obliga să sar din nou în absolut, că mi-e că mi se rupe coarda, e cam obosită şi solicitată. Mă referam la o analiză istorică bazată pe logică, cam ce a schiţat tucu mai sus, din care se deduc nişte legi. Sau nici în logica independentă nu crezi?
și, mă rog dumitale, la ce ar fi folosit micile compromisuri?
Da, au fost rai Hitler si Mussolini, dar parca tot mai rea a fost civilizatia occidentala, "a libertatii si a capitalismului", ca nu a cedat compromisurilor si jumatatilor de masura…cerute cu argumentul fortei de ideologiile extremiste. Ah, daca englezii si americanii nu ar fi fost atat de incapatanati…Daca faceau si ei niste mici compromisuri…
Imi pare rau, frecventez blogary de la inceput, dar nu credeam ca voi citi aici asemenea bazaconii.
Para, …din BIG BANG. De aici ni se trag toate. Tu crezi ca el e anterior, sau chiar exterior, mintii umane? Sunt minti umane care zic ca nu ar fi fost deloc. Fara el nu e nicio lege din cele despre care vorbim cei mai multi dintre noi.Daca o minte ar fi posibila fara aceasta teorie nu cred ca si-a pus cineva inca problema. Ma refer la minte ca si continator, la ambalaj, pentru ca, continutul e aproape 100% rodul acestei teorii( stii ca mai sunt si visele care nu au inca o teorie a lor )
@Valerian
Omiul nu a facut altceva decit sa traduca in cuvinte niste fenomene independente de vointa lui si le a botezat legi.
Poate desigur sa le ignore . Nu e nici o problema. Pe multe insa nu le poti ignora decit o data. Cind te arunci de la etajul 10 si uiti de legea gravitatiei nu mai apuci sa povestesti prin ce senzatii ai trecut.
La fel si in economie.
Daca te hotarasti sa vinzi ghiata in Artica precis dai faliment pentru ca ignori legea cererii si a ofertei.
@1
""Capitalism ""este definitia folosita de Marx pentru societatea care acumuleaza capitalul rezultat din acrtivitatea economica si l foloseste pentru extinderea activitatii in vederea obtinerii unui capital si mai mare si tot asa caci capitalistii astia nu se mai satura.
""Socialismul"" alta definitie- dispretuia acumularea de capital si mergea pe ideea ca acesta se redistribue clasei muncitoare.
Deci capitalismul sau socialismul sunt definitii date unui anume mod de abordare a economiei.
In istoria omenirii in afara de accidentul numit socialism sau comunism toata desvoltarea societatii s a bazat pe realizarea de profit,acumularea de capital si folosirea lui in vederea obtinerii unui profit si mai mare.
Cu ale cuvinte chit ca traiau in societatea sclavagista ,in evul mediu ,renastere sau in tribul ubuntu din Africa -pe cei aveau puterea i a preocupat un simgur lucru-sa faca bani.
Lacomi domnule.
Deci toate societatile care nu au beneficiat de constiinta lui Marx Engels si Lenin si de tancurile sovietice au fost ,economic vorbind capitaliste.
Au permis exploatarea omului de catre om.
Capitalismul nu este acceptat sau nu. El exuista ca atare si daca intdraznesti sa te iei de el ajungi sa traiesti la fel de bine ca n Coreea de Nord.
Capitalismul are o mare hiba. Accentueaza inegalitatile dintre oameni.
Socialismul are o mare calitate. II face pe oameni egali cu secretarul general al partidului.
Cuculetz nu s a nascut in socialism. Cuculetz s a nascut intr o societate in care toata suflarea depindea de curtea boierului care era mai rau sau mai darnic dar le dadea blidul de mincare pentru ca vea nevoie de forta de munca,dar socialismul i a intarit convingerea ca asa e bine.
Romania nu a avut perioada istorica necesara care sa transforme iobagul sau sclavul sau taranul dependent de stapin in muncitorul dependent numai de priceperea lui.
@ valerian "tucu,legile exista pentru ca exista un model care le impune. Ele sunt creatii ale mintii umane." Adică mintea umană le-a scos, aşa, din joben?
1, daca privesti mai atent, o sa vezi ca omul nu prea poate sa eludeze legile modelului economic in care traieste, chiar si cand le schimba, inclusiv prin revolutii,tot in legi eonomice traieste.El nu poate exista fara legi economice. In schimb toata viata lui e un proces de lupta impotriva legilor naturii.Gandeste-te numai la legea cresterii entropiei si o sa intelegi ce vreau sa spun. Stii vreun om care sa traiasca in armonie cu ea, dupa impunerile ei?.Iti spun eu cati i se opun. Toti. Si totusi lumea merge inainte, inclusiv cea capitalista. Toti suntem in opozitie din acest punct de vedere. De ce nu ia natura masuri impotriva acestei opozitii? Nu stii.Pentru ca viata ordonata introduce o dezordine suplimentara in haosul naturii, ii creste suplimentar entropia, participand la recrearea continua a naturii cu cicluri nastere-moarte multiplicate la infinit. Poti sa stabilesti tu cine duce lumea inainte? Puterea sau opozitia? Ce ai zice daca ar face-o in mod egal, ti s-ar rasturna convingerile? Si daca asta e tot o lege tu crezi ca mai contezi contezi?
tucu,legile exista pentru ca exista un model care le impune. Ele sunt creatii ale mintii umane. Ca si in natura si in economie legea o face conjectura folosita pentru a armoniza perceptiile date de simturi cu elementele constiintei umane.Diferenta e doar ca modelul economic il poti schimba prin activitate politica.Nu trebuie facute icoane nici din legile naturii nici , mai ales , din cele economice. Toate incercarile, cum zice si Bleen,au esuat.Cumpatarea e calea de urmat. E periculoasa transarea problemei in stil macelaresc…
tucu
dacă ar fi fost ca legile fizicii, capitalismul ar fi fost demult acceptat, dacă nu înţeles, de toţi oamenii pămîntului şi de toate ţările lumii, nu ne-am mai fi bătut capul cu Cuculetzi, care fac încă ravagii pe tot globul
@para
Tare imi e frica ca daca o sa contnuam asa voi incepe sa scriu ""carticica sefului de cuib""
Trebue pina la urma sa transam povestea.
Ori devenim sclavii Cuculetilor ori ii castram.
Puţintică răbdare şi pas cu pas. Cea mai bună strategie, deşi uneori îţi vine să-ţi iei cîmpii şi să-ţi baţi copii, pentru că nu mai distingi principiile din cauza strategiei de aplicare a lor.
@tucu 12:03 Ce ai scris ar trebui să fie un paragraf din cărticica omului de dreapta.
Excelent. OK pt. 22. 🙂
Hai ca apar noi sifonari in PSD… Imi place…
http://baricada.wordpress.com/2011/04/08/wikifrea…
@1
Iti place sau nu ti place legile de baza ale economiei sunt ca legile fizicii isi fac de cap independent de vointa noastra.
Vrei o economie planificata ,ignori legea cererii si a ofertei ,ignori profitul, si legile astea nebunatice se razbuna si incep sa actioneze in subteran creind circuite care li se supun si pe care noi le am botezat piata neagra.
Legea gravitatiei ca si legea cererii si a ofertei exista independent de sistemul de organizare a societatii.
Ca sa le anulam ar trebui inventata materia fara masa si omul fara dorinta.
O politica economica ""corecta "" se bazeaza exact pe incercarea de a aplica cit mai corect aceste legi.
"Aşa că, puţintică răbdare nu strică"
Nu stiu altii cum sunt, dar eu din '89 incoace toooooot intr-o puţintică răbdare o tin. Rabdare cu Ilici1, rabdare cu Ilici2, rabdare cu Milu', rabdare cu Ilici3….(?)…rabdare, rabdare, rabdarex3. De cand am citit pe un blog ca viata omului e numai una, basca limitata, mi-am cam pierdut rabdarea.
,,…descreieraţi suicidali''? Nu cred ca asa au fost perceputi. Perceptia publica are discernamant in a separa tendintele suicidare de cele criminale, e greu sa le confunde. Au fost lideri descreierati criminalinu suicidari, asa cum a stabilit si istoria.Si fascistii si comunistii.De ce sa mai avem rabdare, sa judece istoria? Ce ? Actiunile descereieratilor?Care?
Nemtii, japonezii,italienii sunt ,,bunii salbatici''? Ca francezii, in vremea lui Napoleon?
tucu
raporturile economice nu sunt ceva care există în stare pură sau nu există ca într-o eprubetă, rupte de realitatea mai largă a mediului social, cu concepţiile şi valorile non-economice
politicile corecte, de pildă, influenţează raporturile strict economice
în fond, capitalismul e mai degrabă civilizaţia capitalistă, cum zice Bleen, nu înseamnă doar un sistem economic
@1
Capitalismul defineste raporturi economice ,raporturi in jurul carora s au cladit diverse forme de civilizatie.
De la aparitia primelor diferente de stare intre membrii aceluiasi trib si pina in prezent acumularea de capital si folosirea lui in scopul obtinerii de profit a fost motorul desvoltarii umane.
Nu s a consemnat pina in prezent nici un alt fel de activitate economica care sa conduca la desvoltare.
Deci nu capitalismul este macinat din interior ci eventual diversele forme de organizare a societatii actuale.
Socialismul nu este o solutie -este o utorpie deoarece nu tine cont nici de combustibilul functionarii economiei-profitul nici de natura umana care respinge egalitarismul.
off topic: http://www.youtube.com/watch?v=rOmTH1fIhBE
Pe termen lung democratia pierde intotdeauna,pentru ca e impotriva naturii.Ori sfarseste in imperialism,ca republica romana,ori sfarseste pur si simplu,ca democratia ateniana.Sa nu ne grabim cu concluziile,democratia are 250 de ani in state iar in Europa chiar mai putin.Plus ca in al doilea razboi mondial democratia si-a suflecat mainile si a purces la treaba pentru a proteja imperii si nu idei.Pentru ca daca ar fi facut-o pentru idei,la Yalta s-ar fi semnat capitularea lui Stalin. Pur si simplu Japonia si Germania au fost pedepsite pentru ca au contestat statutul de puteri maritime ale SUA si Marii Britanii.Cat timp s-au extins spre uscat au fost tolerate,vedeti cazurile Manciuria,Austria,Cehoslovacia si chiar Polonia.E bun si reconfortant cand ai un imperiu sa poti avea si o cauza dreapta,la timpul lui si Stalin a profitat din plin de lupta impotriva fascismului si multe i-au fost iertate pentru asta.Cum se va descurca vestul cu multinationalele,redistribuirea tehnologiilor,lupta pentru hrana,apa si petrol,provocarea estului?Trebuie sa mai avem putina rabdare.Dar cu o ideologie tot mai diluata si un establishment tot mai contestat,va fi greu.
Viziunea lui Bleen este corecta.
Partea proasta este ca timpul necesar autoreglarii este diferit de la o natie la alta.
Daca pe parcursul unei perioade istorice modificat relativ scurte -sa zicem de la 1900 pina in prezent omul a trecut de la caruta la racheta de la postalion la internet de la capitalismul salbatec la statul paternalist in unele regiuni ale lumii mentalitatea nu s a modificat deloc.
Priviti Romania.
Singura schimbare este de nume.
Conu Leonida a devenit Cuculet.
interesante observaţii
problema e că acum civilizaţia capitalistă e minată din interior, în chiar inima ei
iar, puţin are alte dimensiuni la scara istoriei 🙂
"Civilizaţia libertăţii şi capitalismului nu şi-a pierdut răbdarea şi nu a cedat, nu a acceptat compromisurile şi jumătăţile de măsură, a mers pînă la capăt şi a înţeles că războiul e o problemă de a fi sau a nu fi, că acceptarea compromisului nu e decît un pas spre înfrîngere."
Mari controverse pot porni de aici…
Excelenta schimbare de perspectiva.