Orchestra guvernarii e o treaba complicata. Tine de o anumita armonie, de acorduri fine care sa nu-ti zgaraie urechea, de triluri cristaline care sa trezeasca admiratia. Guvernarea are si o latura artistica pentru ochii publicului.
Uneori, parca si sunetele se aud altfel doar cand stii ca sunt emise de un Stradivarius „gadilat” de Menuhin. Mai greseste si maestrul, dar lui i se iarta mai usor. Pe cand lautarul, oricat de inzestrat nativ ar fi, cand ia o masura gresita sau un ton mai jos, indata e huiduit si zvarlit de pe scena.
„V-am zis noi ca e urechist. V-am zis ca nu stie cu vioara. La tambal cu el!”. Partidele noastre, dupa 20 de ani, s-au specializat in recrutarea de „urechisti”pentru guvernare si „cenusarese” pentru Opozitie.
Nu e nimic rau sa numesti in posturi cheie oameni de partid, care au ajutat in campanie. Asta nu inseamna sa umpli administratia de politruci, dar nici sa te lasi pe mana unor decidenti care fac politica obstructionista a Opozitiei. Un anumit echilibru e necesar. Un nivel de la care sa ai oameni de incredere care sa aplice programul politic trebuie definit. Dupa cum, de la acel nivel in jos, functionarii trebuie pastrati pentru coerenta si consolidarea memoriei institutionale.
In organizatiile politice de la noi, mecanismul de selectie este haotic, iar criteriile mai mult decat discutabile. Asa se face ca te trezesti cu ingineri electronisti la agricultura, bamboo-isti la vami, interlopi pe la imbunatatiri funciare, iar publicul, pe buna dreptate, se intreaba unde s-or ascunde cei care se pricep cu adevarat.
Articol integral pe www.ziare.com
Oricine ar veni la guvernare, tot un drac, dupa prestatiile de pina acum ale partidelor politice care s-au perindat pe la guvernare incepind din 1990. Fiecare partid cu "urechistii" lui si cu profitorii lui nenumarati si nesatui. Deci, ce mai asteptati: lansati odata noul partid ACZ, noii "urechisti", macar pentru linistirea cititorilor de bloguri.
Un vot ,,bun" il aveti de la mine.
Sunt intrutotul de acord cu dumneavoastra posibile cauze a starii de fapt pot identifica urmatoarele aspecte:
– posibilitatea finantarii pe cai oculte a partidelor in paralel cu lipsa controlului real a institutiilor cu atributii in acest sens:
– incapacitatea institutiilor coercitive ale statului de a se debarasa de controlul politic ( aici ma gandesc la procuratura, politie servicii de informatii etc).
– lipsa spiritului civic si a unor principii minime ale electoratului care sa sanctioneze derapajele politice ( in prezenta unui arbitru corect si intransigent si jucatorii sunt stimulati sa respecte regulile jocului).
Dupa voturile primite pe marginea articolului inclin sa cred ca pe multi ,,urechistii" ati deranjat.
Nu credeti, domnule Lazaroiu, ca va asumati prea mari riscuri?
dle. Lazaroiu,
Nu stiu daca sa leg opinia dvs. din acest articol, plin de metafore si comparatii, cu problemele de sambata de la adunarea PDL. Intr-adevar, Monica Macovei e specialist pe justitie, a dovedit-o. Dar pe de-o parte nu pare neutra in ce priveste politicile de urmat in partid, pe de alta parte nici ministrul Predoiu nu da dovada ca ar fi vreun 'urechist'. Poate va referiti la dl. Marinescu, seful comisiei de etica din PDL, atunci cand vorbiti de 'urechisti', dar aici nu mai e vorba de guvernare ci de partid. Numirea unui tip destul de sters in comisia de etica nu pare un gest de rasplata cat unul preventiv de tinere sub control a subiectului.
Poate, atunci cand vorbiti de neutralitatea 'expertilor', nu va referiti la epistemologie ci la politica de aliante in partid, neinrolarea in vreo tabara, lipsa de asumare a riscului afilierii. Dar mai exista cu adevarat o tabara 'Traian Basescu' sau 'Emil Boc' in partid?
@SL
D-nule Lăzăroiu, de curiozitate, aveți ceva studii care să arate ce șanse are UNPR la parlamentare? Ei au un prezidențiabil cu ceva notorietate și imagine, cred, bună (C. Diaconescu), asta dacă supraviețuiesc până în 2014.
Întrebarea este interesată. Stânga îmi repugnă dar partide de dreapta în România de fapt nu sunt, și îmi vine din ce în ce mai greu să votez PDL. Cu Blaga în frunte îmi e teamă că nu o să nimeresc pătrățelul pe buletin deloc, că de foști vameși burtoși și milionari, amici cu alde Bănicioiu îmi este pur și simplu scârbă.
Cu ai lui Iliescu este exclus să votez vreodată, așa că mi-e teamă că ajung cetățean turmentat la următorul scrutin.
Specialistii sunt bagati la fund de apele mlastinoase ale politicii romanesti si se ineaca acolo. Asta daca nu s-au carat deja din tara alungati de mirosul pestilential al mlastinii.
Era firesc sa ne asteptam ca tara sa incapa pe mainile interlopilor si a securistilor (nu a alora de au facut politie politica, ci a alora care au controlat resursele economice ale tarii). Asta s-a putut intampla numai dupa ce generatia a doua a nascuta din batranii comunisti si-a rezervat (sau i-a fost rezervat) un loc caldut in administratie si a facut ce au invatat ei mai bine sa faca: sa cheltuie in beneficiul propriu din resursele tarii.
Lucrurile netransate la Revolutie se intorc acum impotriva noastra la fel cum pricinile care au condus la dezastrul Romaniei din 1916 nu s-au transat dupa Razboi si au dus la dezastrul din 1938 si urmarea din 40.
Stiu, Iliescu este de vina, dar si cei care ii continua sistemul nu sunt mai prejos, acestia doar demonstreaza pentru cine s-a construit noua Romanie de dupa 1990. Si din pacate, tu te afli printre ei.
Revin, domnule Lazaroiu, si imi cer scuze pentru malitiozitatea de mai sus recunoscand faptul ca nu am citit de la inceput articolul in intregime.
Ati surprins foarte bine sistemul clientelar care ia nastere intr-un partid cu specific romanesc. Probabil ca si aiurea se intampla asa ceva dar indraznesc sa sper ca in statele cu democratie consolidata proportia este intr-o mult mai mica masura.
Din punctul meu de vedere raul are urmatoarele radacini:
– modul ocult de finantare a partidelor;
– lipsa de independenta institutiilor statului menite a controla legalitatea actelor economice;
– lipsa spiritului civic, a principiilor elementare care sa orienteze electoratul in apreciere binelui comun, altfel spus, un arbitru competent care stabileste in mod clar regulile jocului va influenta in mod pozitiv si jocul actorilor politici;
Si ca sa revenim la prezent, pot sa spun ca din pacate actuala guvernare a hiperbolizat carentele la care faceti dumneavoastra referire.
@Vasiler.
Vorba ursului:
Asa-i ca tu nu vii p'aici ca sa comentezi?
PDL plăteşte din cauza urechiştilor cu care a guvernat. Şi din cauza lor va ajunge la 10-15% în 2012. Însă liderii PDL nu se simt afectaţi fiindcă miza lor nu e una politică.
pdl-ul se va curăţa un pic după alegeri. poate şansa de a se curăţa va fi tocmai procentul foarte mic. de un partid cu un procent foarte mic nu va fi nevoie – psd+udmr, pnl+psd, pnl+udmr ar elimina pdl-ul din ecuaţie. ar fi în parlament degeaba. uite, sînt foarte curios cum va arăta impotenţa pdl în viitorul mandat.
@nedo: nu se va curăța nimic. Pleci de la premiza că vechea gardă preia partidul pentru a căștiga alegerile în 2012 și că va fi o surpriză pentru ei dacă le pierd. Eu cred că, din contra, se bat pentru putere în PDL pentru că știu că vor pierde. Au nevoie de control în partid pentru a-și seta compromisurile, accesul la resurse (bani nemunciți) și business-urile cu cei care urmează să vină la putere (în mintea lor), USL-ul. Uităm prea repede ce prietenie solidă îi lega pe Videanu și Năstase, în văzul lumii, înainte de prezidențiale, când erau deja convinși că Băsescu va pierde. Asta scapă mai tuturor comentatorilor, faptul că vechea gardă nu ține de partid pentru a căștiga în 2012, ci pentru a pierde cât mai profitabil. De asta li se pare odios să piardă 200 de primari și acceptabil să piardă 200.000 de alegători.
ivan
plec de la premiza că ei speră la un 15-16%. poate chiar mai mult, să zicem, cam ca pnl acum, adică vreo 20% minus cîțiva rebeli imediat după alegeri. mă tem că, după calculele lor, parlamentul ar arăta așa:
psd+pnl = 51-60%
udmr, dacă intră = 5-6%
pdl = 15-20%
acz(pp) = 15-20%
ca să le stric calculele, în cazul în care pnl se rupe de psd, cei mai predispuși la dizidență nu sînt ei, ci acz-iștii lui diaconescu (l-aș numi partidul-nisip). pentru că parlamentul, așa cum îl văd eu, va fi configurat astfel:
psd = 35-40%
pnl = 15-20%
pp = 10-15%
împreună pot forma, la un moment dat, guvernul, formal sau ca urmare a dizidențelor din pp
udmr – 5-7%
pdl – 7-10%
ăștia 7-10% reprezintă 30-40 de oameni, dacă parlamentul nu se micșorează. un număr prea mic de parlamentari pentru o eventuală negociere pentru guvernare, ținînd cont că există o disponibilitate destul de mare pentru feliuțele de tort ale guvernării. nu pot oferi pe tavă dizidenți față de pdl, atîta vreme cît ei sînt, de fapt, pdl.
și nici psd, nici pnl nu vor fi dispuși, din considerente de imagine, să coopteze pdl la guvernare. cred, deci, că va fi o supraproducție de bunăvoință față de psd – iar psd nu are hambare să cumpere atîta.
ăsta este pronosticul meu, cu o marjă uriaşă de eroare pe cifre. sînt convins, însă, că noua configurație a parlamentului le va da multora planurile peste cap, pentru că va fi mult mai fărîmițat decît în actuala configuraţie.
dacă mă numesc năstase şi vreau să cumpăr, să zicem, tablouri de colecţie şi am doi vînzători, din care unul are habar ce vinde (videanu) şi unul care habar n-are că stă pe o comoară (diaconescu troglodit sau dizidenţii-nisip), prefer chilipirul.
Ar fi mai simplu daca orice numire in functie ar fi insotita si de o mica justificare oficiala din partea celui care a luat decizia.
Explicatia e clara, chiar si pe intelesul copiilor (ma tem insa ca nu si pe intelesul adolescentilor politici imaturi!. Nu e fara fusta articolul, si tot ce “Pentru PSD sub Ponta, sa reprezinti interesele Romaniei este o incalcare a Constitutiei.