Statisticile arată că SUA se latinizează în ritm alert. Dacă în urmă cu 12 ani în SUA trăiau 35 de milioane de latino-americani (LA), în 2019 cifra era dublă, adică 60,5 milioane, reprezentând 18,5% din totalul populației țării. La 1 iulie 2050, se preconizează că populația LA plus cea H (hispanică) va fi de 132,8 milioane locuitori, adică 30% din total.
Se presupune că până în 2080 SUA vor fi o țară latino-americană, precum Brazilia sau Argentina. Între aprilie 2000-iulie 2006, rata de creștere a populației LA a fost de 28,7%, în timp ce rata de creștere a populației C (albă) per total a fost de 7,2%, deci de patru ori mai mică.
Zidul lui Trump este o parte a problemei, nu o soluție la problemă. Mai adăugați un amănunt: începând din 2016, speranța de viață pentru populația LA și H este de 81,8 ani, mai mare cu 3,2 ani decât a albilor non-latini (C), de 78,6 ani.
Așa-zisul paradox latino-american are mai multe justificări în comunitatea oamenilor de știință, printre care migrația motivată de serviciile medicale către și dinspre SUA sau prezervarea unor stiluri de viață și comportamente sănătoase adoptate în țările de origine.
La toate acestea, mai punctați că din cele 60,5 milioane de LA, înregistrate în 2020, 37 de milioane sunt mexicani. Spaniola dislocă rapid engleza americană în zone unde ieri acest lucru părea imposibil, în Illinois sau New Jersey și zidul capătă valențe ce țin de identitatea americană în limitele ei de astăzi.
Facebook Comments
