Am avut privilegiul să asist, seara trecută, la întîlnirea organizată de oamenii adunați în jurul Alternativei Drepte cu Profesorul Paul Dragoș Aligică. Mulțumiri invitatului pentru cîteva ore de normalitate a dialogului, de întrebări și răspunsuri inteligente, pentru o veritabilă seară a intelectualității inalte, autentice, românești și nu numai. Mulțumesc și celor care au făcut ca această întîlnire să aibă loc în condiții foarte bune, de dreapta aș spune. O casă veche, mobilă la fel, un aer de boemă intelectuală central-europeană a anilor premergători celui De-al Doilea Război Mondial. Poate și din cauza discuțiilor, de prezența inevitabilă a Germaniei în setul de întrebări-răspunsuri care ne-a încîntat mintea.
Personal, aș putea fi supărată pe participanți. La întrebarea mea: avem două proiecte de țară, Intermarium și Unirea cu Republica Moldova, crede Dragoș Aligică că am putea folosi momentul pentru a ne reîntregi țara? – s-a auzit brusc un murmur de dezaprobare, condimentat excesiv și neplăcut cu ”dar de ce?”, ”pe noi nu ne întreabă nimeni?” și restul de întrebări devenite meme sovietice, dacă sovieticii ar avea umor. Ceeea ce mă face să mă gîndesc că ori sînt oameni care nu știu, ori care nu înțeleg importanța și dimensiunea faptului, ori cel mai rău, și știu, și înțeleg, dar nu vor.
Asta înseamnă că Blogary are de scris în continuare pe această temă pe care eu refuz pur și simplu să o las stîngii. Care stînga actuală, cred că vă dați seama, are un singur lucru de făcut: să vă convingă deplin, avînd în vedere predipoziția, că Unirea nu ne interesează. Pot aduce, la nevoie, și așa zisele argumente X, Y și Z, toate de natură să perpetueze raptul incredibil aproape de care au fost în stare, la momentul respectiv, Germania și Rusia bolșevică, URSS, puteri rapace, tiranice și discreționare.
Acestea fiind zise, notez spusele invitatului, din această dimineață, și vă invit să urmăriți, cei care nu ați putut fi prezenți seara trecută, și să revedeți, cei prezenți, o întîlnire de-a dreptul ”scabroasă”, cum s-a grăbit cineva să o numească înainte măcar să aibă loc. Mulțumiri domnilor Ioan Stanomir, Cristian Pătrășconiu, Marian Zulean și Cătălin Avramescu, care au împărtășit alături de noi bucuria întîlnirii cu un important coleg intelectual al domniilor lor.
Dragoș Paul Aligică:
Reinnoite multumiri organizatorilor evenimentului de ieri si sincera si profunda mea gratitudine pentru caldura si generozitatea celor care si-au rupt cateva ore intr-o seara a unei zile de saptamana de iulie pentru a participa la acest experiment in dialog public cat si pentru cei care nu au putut participa dar au scris exprimandu-si aprecierea lor, sau pur si simplu s-au aratat interesati de eveniment.
Am fost miscat de cuvintele frumose si generoase care mi-au fost adresate cu acest prilej. Nu stiu daca le merit, nu stiu daca ma voi ridica la inaltimea de a le onora vreodata dar stiu un lucru: Este in privilegiu sa am cititori ca dv.
Aici este una dintre inregistrarile facute evenimentului:
https://www.facebook.com/AlternativaDreaptaRo/videos/831812883649682/?hc_location=ufi
Si mai jos (mai sus, cel mai sus – nota mea, Florina Neghină) este o fotografie pentru care il creditez pe prietenul meu Catalin Avramescu, cel care dealtfel m-a si ajutat de cateva ori, raspunzand in locul meu unor intrebari pe care -nestiind cum sa raspund- i le-am aruncat in brate. Am incercat sa fac manevra asta si cu Marian Zulean, Ioan Stanomir si Cristian Patrasconiu. Dar nu mi-a mers. Cand va veni randul lor sa intre in arena acestui dialog, am sa am grija sa nu uit cele intamplate si cine si cum.
