Anticomunisti antidemocrati?

Ce-o fi însemnînd asta acum? Pentru cine mai judecă încă. Despre legea 217/2015 (pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 31/2002, privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii), cunoscută ca legea anti-legionară și anti-ceaușescu.

Nu aveam de gînd să comentez acum, dar s-au înfierbîntat unele spirite suficient cît să producă enormități. Una din ele, ”anticomuniști antidemocrați”. Adică? Asta vine cum? Dacă eu, anticomunistă, vreau ca pe lîngă legionari să fie condamnați și comuniștii – care au torturat și ucis, uneori monstruos, indubitabil dovedit – sînt antidemocrată? Dacă eu, acum, nu numai că nu neg Holocaustul, nu neg persecuțiile, bătăile, crimele odioase ale căror victime au fost evrei, toate petrecute și pe teritoriul României, dar spun că în egală măsură comunismul – nu numai ceaușescu, care intră sub incidența legii – trebuie condamnat, asta însemnînd legiferare, ca și în cazul nazismului și a mișcărilor asociate, înseamnă că sînt antidemocrată? Dacă eu spun că un regim criminal cum a fost comunismul, care a bătut, schingiuit, aruncat în închisori, omorît sute, mii de oameni în urma unor procese fantomă, înscenări sau fără nici o judecată trebuie condamnat legal, sînt antidemocrată? Dacă aduc în discuție, în sprijinul ideii de condamnare, închisorile comuniste, canalul, deportările, mărturii existente ale atrocităților comuniste, sînt antidemocrată?

Dacă eu spun că e anormal ca după opt ani de la condamnarea comunismului, de către fostul președinte Băsescu, în urma Raporului Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (660 de pagini de documentație, argumentație și concluzii) acesta să nu se concretizeze în legislație în acest sens, iar condamnarea să rămînă pînă astăzi simbolică, sînt antidemocrată?

Mai avem proprietatea termenilor? Mai știu unii oameni ce spun, prinși în vîltoarea disputelor legate de recent promulgata lege 217? Mai țin cont și de miile de victime ale comunismului, pe lîngă cele ale Mișcării Legionare?  Consideră, așa cum mie mi se pare firesc, că nu poți incrimina numai  unele atrocități, iar altele nu? Legal, repet, legal! Regimul juridic al totalitarismelor criminale, de orice sorginte, trebuie să fie același. În caz contrar, condamnarea unuia singur îl validează pe celălalt.

Este – și mai clar, sper – ca și cum după o răfuială între două găști criminale, deși ambele părți au bătut, cuțitat, omorît, ai lăsa în libertate una și i-ai închide numai pe membrii celeilalte. Dacă numai unii sînt pedepsiți, iar ceilalți nu, cei din urmă se consideră a fi exonerați de vină.

PS: Cel mai bun articol pe temă, după părerea mea: ”Deci e în regulă dacă defilez cu portretul lui Stalin pe stradă?” – Cristian Câmpeanu

(Foto: gandul.info)

Facebook Comments

3 comentarii

  1. „Drepturile naturale, primul dintre acestea dupa viata insasi fiind libertatea de expresie, sint daruri de la Dumnezeu. Nu sint create de om si de aceea nu pot fi transferate unei entitati facute de om. Ele sint la fel de naturale ca degetele de la miini. Nu avem nevoie de adeverinte de la guvern ca sa le exercitam.” – Andrew Napolitano

    Abordarea ziaristului Câmpeanu si a tuturor celorlalti care se pling ca legea e strimba fiindca nu interzice si propaganda comunista e complet gresita si tradeaza doar lasitate prost mascata de un strat gros din eterna smecherie romaneasca pe post de adinca intelepciune, ba chiar si de (inchipuită) virilitate de genul „teribilei” rezistente prin cultura. N-au avut curajul sa se ridice in doua picioare si sa spuna raspicat ca o astfel de lege, oricum ar fi formulata, e neconstitutionala si, mai mult decit atit, ca ia cu asalt cel mai important drept natural (dupa dreptul la viata), pentru ca libertatea mea (dar si a lor) de expresie nu ne-a dat-o nici wiesel, nici, vreun partid, nici vreun guvern, nici vreo constitutie. O avem de la Dumnezeu, asa cum de la Dumnezeu avem si doua miini, doua picioare, ochi, urechi, limba sa vorbim si creier sa gindim. Si nu au cum sa ne-o ia golanii astia.

    Legea asta criminala e exact ca o fisura minuscula intr-un baraj urias, prin care abia a inceput sa se prelinga un firicel anemic de apa. Daca nu o astupi imediat betonind strasnic de jur imprejurul fisurii, firicelul de apa va deveni in fiecare zi mai marisor, pina intr-o zi in care va rupe barajul si se va dezlantui potopul. Asa s-a mers si in anii de dupa 23 august 1944: politica șerpească a pasilor mici pina in clipa in care s-au simtit suficient de puternici si au iesit la drumul mare dezlantuind infernul in Romania. Si, ale dracului, canaliile sint aceleasi. Singura diferenta e ca atunci s-au folosit de forta URSS, iar acum de cea a USA.

    Eu stiu ca massele de romani nici macar nu inteleg ce e pe cale sa li se intimple si nici ca le pasa daca le explici. N-am cunoscut decit foarte putini romani, chiar si pe vremea dictaturii lui Ceausescu, care sa fi pus vreun pret pe libertatea de exprimare, asa ca nu ma astept la vreo revolta populara.

    Cit despre solicitarea din pozitia in genunchi de a „imbunatati” faradelegea adaugind citeva vorbe acolo si despre comunism/comunisti, ca sa putem sa pretindem demagogic ca DAAAAAA!!!, acum e OK (si asta doar datorita noua, elita cea viteaza), aveti grija ce va doriti! Ce va faceti daca wiesel aproba pozitiv si chiar vi se va intimpla?!

    Adrian Matei
    Phoenix, AZ

  2. Am inebunit cu totii. Se terminasera toate problemele in tara asta si stateam in drum de simbolurile naziste! Idiotii, nu inteleg ca in felul acesta le conserva si le consacra, pe cand folosirea lor putea sa capete conotatii noi si sa obtina un nou sens. Dar, unde nu e minte nici Dumnezeu nu cere~!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *