Să plece toți!

Decizia PDL de a-și pune membrii să aleagă între funcția publică și afacerile cu statul e mult mai importantă decît pare la prima vedere. Desigur că mulți își vor muta afacerile pe numele mătușilor, bunicilor și nevestelor. Vom avea cele mai multe babe de peste 80 de ani miliardare în lei și cea mai mare densitate de casnice milionare în euro din întreaga Europă. Însă importanța deciziei nu stă în stoparea corupției și a traficului de influență ci în aceea că începe un proces de reformă a culturii politice interne. Deși afacerile vor continua sub diverse deghizări și forme, deși traficul de influență va fi doar superficial jenat de o asemenea prevedere, nu trebuie trecut cu vederea că ele nu se vor mai desfășura cu cinism, în văzul lumii. Cei care au intrat in politică doar pentru afaceri cu statul vor fi obligați să se ferească, să se ascundă. E începutul de care era nevoie.

Nu e exemplu mai bun pentru a înțelege cît de tare începe să-i deranjeze pe unii decizia cu pricina decît rățoiala ridicolă a lui Silviu Prigoană. Am apreciat  loialitatea și combativitatea lui Prigoană în vremurile în care Băsescu era versiunea pierzătoare. Acum însă încep să cred că singurul motiv pentru care Prigoană senior e în politică sînt doar banii. Iar riscul de-al apăra pe Băsescu la televiziunile unde toți îl înjurau n-a fost decît un risc calculat menit să fie, eventual, transformat în profit. Altfel e greu de înțeles cum a putut să facă acum afirmația rizibilă că „Partidul e o entitate abstracta, nu da de mancare familiei mele (…) Eu nu pot renunta la siguranta si securitatea familiei mele si sa accept o functie de membru de partid”

Adică pînă acum, cînd nu era interzis să faci afaceri cu statul, PDL  era o entitate concretă care îi dădea de mîncare? Nu mai vorbesc despre ipocrizia teribilă de-a invoca mîncarea ca problemă principală a familiei Prigoană.

Din partea mea ducă-se învîrtindu-se! Îi și văd pe unii căinînd pierderea fondurilor pe care „oamenii de afaceri” le-ar fi pus la bătaie în campanie. Cei care vor deplînge situația mă vor acuza de naivitate deși ei sînt cei care nu înțeleg pe ce lume trăiesc . Pentru că electoratul cu înclinații de dreapta nu poate fi cumpărat cu mită electorală. Partidele se bat cu făină, ulei și pensii pe un sfert din populația cu drept de vot, una cu mentalitate de stînga, de milogi și asistați. Cam la atît estimez procentul celor  care merg la vot doar pentru șpagă, sub o formă sau alta. Un partid de dreapta autentic trebuie să recupereze dezamăgiții și apaticii care din 1996 s-au jurat să nu mai meargă la vot. Ar trebui să recupereze pe simpatizanții liberalismului autentic care sint de-a dreptul scirbiti și de incoerența patologică a lui Antonescu, și de viteza cu care PDL se transforma in PSD. Pentru a-i scoate la vot pe acești mari absenți nu e nevoie de banii „oamenilor de afaceri” și nici de recompensarea acestora  prin afaceri cu statul. E nevoie de reformă, consecvență în principii, comunicare și transparență în comunicare. E nevoie de un partid credibil.

De aceea, citîndu-l pe Alexandru Herman spun și eu: să plece toți, cu Prigoană în frunte!

Facebook Comments

66 de comentarii

  1. Preşedintele Georgiei, Mihail Saakashvili, va efectua, azi şi maine, o vizită oficială în România, prilej cu care se va întâlni cu preşedintele Traian Băsescu, a informat Administraţia Prezidenţială.

    Poate se molipseşte şi România de "boala" Georgiei.

    @Florin

    Postaţi propunerile lui Varujan Pambuccian?

    Răspunde

  2. nedo, sa-ti dau un ex. de la noi in concern. Paza firmei, incl. portarii, NU apartin firmei, sunt externi. Trecem prin crucea de la poarta si bagam legitimatia. Se face control la nimereala, e un "random generator", cind tipa alarma trebuie sa arati ce ai in geanta. De controlu asta nu scapa nimeni, daca e ales de generator, nici chiar marii sefi, nici peronalitatile din centrala, baietii de la poarta pur si simplu nu-i cunoaste, nu stie cu cine are de a face, si nici nu-i intereseaza.

    Răspunde

  3. Nedo, Ro are un sistem ciudat, atentie vorbesc de sistem, nu de oameni.

    De ex. in Ge politicienii sunt de regula saraci, comparind cu privatii. In USA sunt de regula bogati. In Ro TREBUIE sa fie bogati pt. ca sistemu "uninominal" le permite doar celor bogati sa finanteze o campanie electorala. E absurd sa creada cineva ca un bogat ajuns politician va renunta la afaceri. Te rog sa nu-mi vorbesti de afaceri cu statu, e imposibil de separat, afacerile sunt afaceri. Un producator de hirtie igienica o poate vinde si la privati si la stat. Cum se propune acum n-ar avea voie sa vinda decit la privati.

    Deci dupa cum vezi se poate si asa si asa. Chestia e de sistem. Am mai spus-o pe aici, nemtii au un sistem Gestapo, SS, SA. Unii ii controleaza pe ceilalti. Chiar si-n firme se foloseste sistemu celor "patru ochi", sau cum mai zice neamtu "Vertrauen ist gut, Kontrolle ist besser", Increderea e buna da controlu si mai bun, desi unii zic ca asta ar fi spus Lenin.

    Răspunde

  4. mdah, neamtu are dreptate si aici ajungem la adevarata buba a afacerilor cu statul: nu politicienii ci cei cativa zeci de mii de achizitori angajati de stat…

    in loc sa interzica afacerile cu statul ale propriilor membri de partid, nea boc ar trebui sa-si faca la guvern un departament centralizat de achizitii, cu oameni selectati la sange (eventual de altii, neromani), declarati inamovibili si platiti in lingouri de aur dar cu urechea SRI pe firul telefoanelor. Apoi, o lege draconica a achizitiilor publice, cu o procedura de selectie la fel de draconica bazata pe dubla evaluare (tehnica si financiara), strategii de achizitie pe termen lung, planificare anuala si multi anuala a achizitiilor, evaluare periodica a furnizorilor etc. si cu pedepse penale pentru achizitor si furnizor…

    si iaca asa, chiar daca suna putin utopic, guvernul ar rezolva cateva chestiuni printre care si o lovitura de imagine acum, in criza fara sa mai faca gargara cu afacerile etatiste ale membrului de partid…

    PS: exista modelul in Australia, daca zice lumea ca n-are de unde sa se inspire… ba chiar si in State

    Răspunde

  5. neamţu

    la pro

    1. există licitaţii de tip românesc. c'est a dire, corecte pe faţă, mînărite ulterior. cum bine subliniai în multe ocazii, nu sîntem nemţi 😀

    2. norica nicolai a stat un an pe bară, apoi a fost pusă pe listă la europarlamentare şi s-a rezolvat micul inconvenient. nu e singura în situaţia asta.

    3. cazul felix, pe care l-a tratat florin nu de mult. una face în afacerea lui, alta predică în discursul politic

    la contra.

    1. de-aia există soacre, mătuşi, neveste, copii, fini şi cumetri.

    2. există întotdeauna. chiar şi în germania. dar pericolul este cu atît mai mic cu cît presa (victimă şi ea a conflictelor de interese), justiţia, alte autorităţi de control şi de supraveghere şi societatea civilă, în general, sînt mai corecte. lupta e continuă, dar trebuie să fie echilibrată. adversarii trebuie să fie egali.

    Răspunde

  6. Aspecte:

    pro:

    1. In principiu nu e ilegal ca un politician sa faca afaceri, chiar cu statu, nici in Germania, cu condittia ca acestea sa fie cinstite, prin licitatie.

    2. Un politician poate fi om de afaceri, mai ales ca mandatu lui e de numa 4 ani si deci trebe sa se gindeasca ce face daca nu va mai fi ales.

    3. Un om de afaceri intelege mai bine cum merge economia decit Preda, TRU, Patapievici.

    contra:

    1. Jobu de politician e de 24 de ore, 7 zile din 7, deci nu are timp sa se ocupe de afaceri.

    2. Exista pericolu unor conflicte de interese.

    Răspunde

  9. http://catavencu.ro/neamul_smenarestilor-13459.ht…

    1. În anul 2005, pe cînd Vasile Blaga era ministru al Dezvoltării, soţia Violett Blaga a fost numită de Mircea Miclea, colegul pedist al soţului, în postul de director juridic în Ministerul Educaţiei (unde a stat puţin).

    2. Mihai Banea, fratele soţiei lui V. Blaga, câştigă în Oradea contracte de întreţinere spaţii cu firma lui (http://ghimpele.ro/nou/2009/10/licitatie-verde-pentru-bani-gri/);
    3. Anişoara Eugenia Tarţa, sora lui Vasile Blaga, este şefa Serviciului Management Resurse Umane din cadrul IPJ Bihor;

    4. Din ianuarie 2009 Liviu Popa, nepotul lui Blaga, conduce Direcţia Generală Anticorupţie, iar până aici a fost şef al IPJ Bihor, numit tot de V. Blaga;

    5. Ionela Pop-Bruchental, fina lui Vasile Blaga, este de vicepreşedinte la AVAS (după un mandate de deputat);

    6. Florin Muntean, naşul de cununie al fiicei lui V. Blaga, este numit director general al Transgaz Mediaş;

    7. Nicolae Blaga, administrator al Băiţa Bihor SA (ex. mina de uraniu).

    http://www.dilemaveche.ro/sectiune/ieri-cu-vedere…

    La 1857, într-un memoriu adresat ministrului de externe francez, fostul domn Grigore Alexandru Ghica:

    „Cu ruşinea mea mărturisesc că, în timp de şase ani, cît am guvernat Moldova, am făcut o mulţime de nedreptăţi şi de nelegiuiri […] Însă ce era eu să fac, cînd eram în înrudire şi în amiciţie cu toţi boierii? Cum era să nu pun eu ministru pe vărul meu, logofăt mare pe cuscrul meu, postelnic pe fiul meu, preşedinte al divanului pe cumnatul meu, ispravnici pe nepoţi şi pe amici, privighetori şi poliţai pe oamenii acestora. Şi dacă vreunul dintre ei nedreptăţeau pe oameni, dacă ei condamnau pe nevinovaţi, dacă răpiau făţiş onorul şi averea cuiva, ce era să fac eu? Puteam să fiu eu întotdeauna drept? Dacă-i depărtam din funcţie, trebuia să rînduiesc pe alţii tot ca dînşii“.

    Răspunde

    1. @mece: moncher, "nepotismul" e o marotă comunistă. Una e sa fii corupt, alta e sa faci afaceri cu statul si complet alta sa iti ajuti rudele sa ocupe pozitii publice. Noi nu pricepem ca in ultimul caz nu prea e nimic de facut. In Franta, de pilda, nimanui nu i-a trecut vreodata prin cap sa conteste faptul ca Cecilia Sarkozy era consiliera la ministerul de finante cind sotul era ministru. In SUA clanul Kenedy sta marturie ca nici americanii nu considera practica abuziva. Exemplele din societatile democratice sint cu zecile de mii. Problema e legata de competenta, nu de rudenie. Poti contesta competenta unei persoane numite, nu faptul ca e ruda cu ministrul.
      In al doilea rind, daca e de facut lista rubedeniilor tuturor politicienilor as fi gata sa pariez ca Blaga are lista scurta.

      Răspunde

  11. Cine nu mai vorbeste de ei? Berceanu e chiar prezentat ca apostol al "minciunii guvernamentale" zilele astea pe toate televiziunile.

    Răspunde

  12. Care Blaga? Ala care dadea contracte publicitare unei televiziuni de pe locul 7, care ii toca in fiecare seara colegii din guvern? Alt om "dedicat reformei" si "miscarii de dreapta"…

    Răspunde

    1. @Alexandru: Nu Blaga e problema. Observi ca s-a pornit o adevarata campanie impotriva lui, peste noapte? Si despre Videanu si Berceanu nu mai vorbeste nimeni?

      Răspunde

  15. @Florin,

    In privinta serviciilor de salubritate se iveste o problema. Licitatiile sunt organizate de catre primarii. Daca un politician are o asemenea firma, inseamna ca avem urmatoarele variante:

    1.daca politicianul este din PDL, care nu mai permite demnitarilor sa faca afaceri cu statul, acesta nu participa la licitatie;

    2.poate, in schimb, sa cistige licitatia un politician din oricare partid in care nu functioneaza regula din PDL;

    3.primaria sa nu primeasca la licitatie firme apartinid demnitarilor, ceea ce, tinind cont de legile in vigoare, nu e posibil, faptul fiind considerat discriminatoriu.

    PS Nu sunt fan Prigoana.

    Răspunde

    1. 1. facem o exceptie pentru cei cu firme de salubritate, peisagistica, arhitectura, etc? Nu. Sa se retraga din partid sau sa gaseasca contracte pe piata privatilor.
      2. da, s-o cistige. pe termen mediu e in avantajul PDL in materie de imagine
      3. nu spune nimeni asta. aici nu vorbim de legi ci de regulamente interne

      Partidele nu sint organizatii ale egalitatii de sanse. Sint asocieri private la care accesul poate fi restrictionat de o multime de conditii.

      Mi s-a acrit de "bietul" Prigoana. Un shmecher care a crescut pe banii de la stat. Cum se poate ca grosul banilor pe care ii cistiga sa-i cistige de la stat? Ce investitii a facut asta? Un centru de reciclare, o zona pentru molozul de la demolari, ceva? Nimic! Sa iei masini pe credit garantind cu contractele si sa faci bisnis pe banii statului nu e greu.Se tot plinge ca nu cistiga. Pai atunci pierde de 20 de ani? Si-a aruncat pe geam tot capitalul de simpatie pe care l-a cistigat in ultimii ani.

      Răspunde

  16. Florine, e socant cat de multi romani privesc afacerile cu statul ale politicienilor ca activitati normale si logice. Ieri, Gabriela Vranceanu Firea tot repeta ca o gaina ca Udrea a zis ca PDL-istii vor trebui sa aleaga "intre afaceri si politica". Degeaba ii repeta Boureanu de afacerile "cu statul" (ceea ce era logic, deoarece si Udrea e implicata in afaceri private; cum ar fi putut, in conditiile alea, sa propuna o astfel de masura?), ea o tot dadea cu placa.

    Răspunde

  17. Tin cu Prigoana. Sunt prea multe de spus si nu am timp, dar dpdv a teoriei, exista motive serioase pt cooptarea milionarilor in conducerea politica a unei tari. Oamenii care reusesc sa se sustina prin propriile puteri cu afaceri de succes sunt:

    1 cetateni

    2 de dreapta

    3 proactivi – in ro asta e merita pretuit

    3 top dogs

    4 influenti/cunosc f multi oameni/pozitie au in societate

    5 cu o buna intelegere a oamenilor si capacitate de organizare

    6 in stare sa sustina o activitate organizata (costa f multi bani si sa intretii o ONG pt Protectia Animalelor Cu Tepi – incercati)

    Răspunde

    1. @mac gregor: si tu pierzi esenta din vedere. Nu e o decizie anti-bogati. E o decizie care ii vizeaza pe cei care fac afaceri cu statul. Prigoana daca e asa de mare om de afaceri sa faca afaceri si pe piata libera, nu numai prin contracte cu primariile. Cei 20 de ani de experienta de care era asa de mindru ar trebui sa-i permita sa faca o statie de reciclare privata, nu? Problema e ca Prigoana si cei ca el nu stiu sa faca nimic altceva decit contracte cu statul…Bill Gates ar putea intra de miine in PDL fara nici o problema, Prigoana nu are ce sa caute acolo. Asadar argumentele tale sint corecte dar fara obiect.

      Răspunde

  19. @zexe

    "Sunt mulţi care discută problema electorală în termeni contractuali. Cu alte cuvinte între alegători şi aleşi se creează o relaţie de tipul mandant-mandatar. Se încheie un soi de „contract social” care face din câştigătorii loteriei urnelor „reprezentanţi” legitimi ai populaţiei.

    Juristul american Lysander Spooner a lămurit o dată pentru totdeauna că toate acestea sunt baliverne. Exigenţa juridică minimă cere ca un contract să aibă părţi clar identificabile, sau obiect. Or, în cazul alegerilor nu se cunosc ambele părţi: votanţii nu sunt consemnaţi nicăieri. Şi nu doar că nu sunt consemnaţi în scris ci chiar votează „în secret”. Cine poate demonstra că l-a votat pe candidatul X? Şi deci că l-a mandatat?

    Apoi obiectul, sau obligaţiile şi drepturile părţilor. Totul e în ceaţă. La ce se angajează (presupunând că ar vota trecându-şi numele pe lista publică a candidatului cutare) votantul? Dar alesul? E limpede că ar fi nevoie de anexe stufoase şi precise la „contractul electoral”.

    Papagalicirea limbajului juridic în descrierea fenomenului electoral devine manifestă o dată ce e luată în calcul relaţia candidat X (învingător) – votanţii candidaţilor Y, Z…(pierzători). Numai printr-un contorsionism mental l-am putea numi pe primul „reprezentant” al ultimilor. Ce să mai vorbim de cei care n-au participat la vot! Sau de cei fără drept de vot!

    De asemenea, societatea modernă care pretinde a ţine toleranţa şi nediscriminarea la rangul de valori supreme este intolerantă şi discriminatorie în chiar procesul electoral al votului democratic pe care îl impune, într-un fel sau altul, generaţiilor care ajung succesiv la „vârsta legală”. Elementul de discriminare apare între cei care au „înfiinţat” mecanismul votului şi care-au avut un cuvând de spus în privinţa lui, şi cei care îl aplică ulterior şi care nu mai au de ales.

    Murray Rothbard a lămurit şi faptul că simpla promisiune nu constituie un contract. Şi asta pentru că omul nu îşi poate înstrăina la un moment dat voinţa prevenindu-o a se răzgândi pe perioada „derulării contractului”. (Acest fapt ar echivala cu o sclavie temporară). Pentru a depăşi această dificultate s-ar impune o clauză penală care, nedând dreptul la elemente inalienabile precum voinţa, ar îndreptăţi totuşi o parte la contract la plata unei anumite despăgubiri în cazul în care partenerul nu prestează un anumit serviciu sau o anumită activitate.

    Introducând în discuţie promisiunile electorale ale candidaţilor, ce statut au ele? De simple promisiuni, evident. Şi deci proclamarea lor nu echivalează, în absenţa unei clauze penale şi a unui mecanism de punere în execuţie a acesteia, cu asumarea vreunei obligaţii. Şi ar fi ridicol să numim „posibilitatea retalierii la vot peste patru ani” drept „clauză penală”. Ar fi ca şi cum am considera neproblematică relaţia cu un partener care a devenit violent şi ne administrează câte o bătaie zilnică, în virtutea faptului că în termen de şase luni avem posibilitatea de a încheia relaţiile contractuale cu el.

    În concluzie, votul este orice altceva decât un contract."

    Vlad Topan, 2004
    http://mises.ro/312/

    Răspunde

  21. @Florin, in schimb iti dau dreptate in privinta activitatii mele pe Blogary. Cred ca am exagerat si imi propun sa iau o pauza, un soi de autopenitenta.

    Răspunde

  22. @Florin, da, banuiesc ca si tu esti de parere ca idiotul este calul.

    Citez din mine "E drept ca nu este cazul deciziei PDL, pentru ca decizia se refera strict la acei membri care detin functii sau demnitati publice si conduc in acelasi timp firme ce au afaceri cu statul…" In ceea ce il priveste pe omul de afaceri Prigoana, acesta ramane in grupul parlamentar al PDL. Singura schimbare de "istorica" este ca nu mai are carnet de partid.

    Altfel, "Pentru că electoratul cu înclinații de dreapta nu poate fi cumpărat cu mită electorală", nu vad de ce alesii acestora se bucura de atata suspiciune din partea ta 🙂

    Răspunde

  23. Hai zexe, frate, o dam acum ca la Nasu': cand vorbim intre noi, suntem super-reformisti, vrem schimbarea, privim pe toti cu aceeasi lentila; cand intervine in problema un PD-List, brusc ne schimbam la fata, bagam placa aia cu "comunistii", mai injuram un pic de Ilici si Bombo, ca, deh, nu trebuie sa se simta invitatul prost.

    Hai sa postez aici ceva despre Congresul Statelor Unite. Dupa cum am mai spus, procentul de membrii avand statul ca partener de afaceri e naucitor. Insa acest sistem pervers are si o parte pozitiva: cheltuielile cu cazarea si celelalte necesitati nu sunt suportate de contribuabil.

    ––

    WASHINGTON—It's going on 10 p.m. when House Democrat Mike Quigley, in track pants and a T-shirt, tosses a flimsy mattress on the floor of his congressional office and prepares to call it a night.

    The 51-year-old Democrat from Chicago regularly sleeps there. Several other members of the House of Representatives, perhaps as many as one in 10, also bunk out in their offices, according to estimates.

    Quigley and other House members, who earn $174,000 a year, cite two reasons for taking advantage of this little-known perk. One is frugality. The other is image.

    With two daughters in private college, Quigley says his home in Chicago's Lakeview neighborhood is all he can afford. Moreover, planting roots in the nation's capital — a place plenty of Americans love to hate — doesn't seem like good politics to Quigley, who is fifth from the bottom of the House seniority list.

    "I like to think that this reinforces the point that I live in the district, that I spend most of my time in the district, and I'm trying to be in solid contact with my constituents," he said.

    But it's not just House newbies such as Quigley who are bedding down where they do business. Two other Illinois Democrats, Reps. Dan Lipinski and Luis Gutierrez, also sleep in their offices. Another, Rep. Bobby Rush, either crashes on his office sofa or a hotel bed "depending on his schedule, mood or comfort level," said Sharon Jenkins, his communications director.

    On a night last week, Quigley shed his power suit and slapped a sign on the door to Room 1319 in the Longworth Building, giving fair warning to third-shift cleaning crews. "Member sleeping," it announces. "Miembro durmiente."

    By morning, he would stash the mattress into a private hallway and the sheets and pillow in a metal filing cabinet. Quigley and others in what some call "In-Office Caucus" said they survive by showering in the House gym, schlepping dirty laundry home and grinning and bearing what can be a fitful night.

    "This is a loud town. The torture of getting up every two hours is tough," Quigley said.

    On a recent night, Lipinski, 43, spent the evening in a T-shirt and blue jeans. He dined at his desk on grilled chicken and Trader Joe's Pav Bhaji warmed in the office microwave. He drank milk from a plastic gallon jug, watched on TV as the Pirates edged past the Cubs and glanced at a Web site, Catholic Advocate.

    Lipinski was elected to Congress in 2004 to a seat his father, William Lipinski, held for 22 years; he said his father slept in his office during his last three years in Congress.

    The son said he paid monthly rent of $1,200 or so for a Maryland apartment during his first year in Congress, but felt the lure of living in Longworth. Five years later, "I figure I've saved about $90,000."

    He's shoe-horned a full-sized mattress and box spring set into a tiny room off his main office space. When he goes to bed, he uses ear plugs and flips on a HoMedics Sound Spa to drown out the sounds of the city, such as police sirens and train whistles.

    ––

    Răspunde

  24. Sper că se încheie şi drumul politic al lui Negoiţă-Mutulică (purtător de cuvânt PDL, cică, şi finanţator de Prigoană via buget sector 3).

    Răspunde

  25. Pambuccian e de dreapta, dar nu conştientizează asta. 🙂

    Zice că "E nevoie de soluţii radicale care să ţină cont de naturalitatea mecanismelor economice, nu de felul ciudat în care evoluează ideologiile prin capetele noastre. "

    Păi asta e ideologie de dreapta curată ca cristalu'.

    Răspunde

  32. Declaratia lui Pambuccian mi-a adus aminte de o stire data pe ProTv in care un carutas idiot, suparat pe animalul care ii tragea caruta pentru ca nu mai izbutea sa o urneasca, in loc sa mai goleasca caruta a coborat si a injunghiat calul.

    Răspunde

  34. @BauBau, daca tu vezi lucrurile mult mai simplu, asta nu presupune ca sunt chiar asa. Niciun partid politic nu poate ingradi libertatile constitutionale ale membrilor sai decat daca este un partid sinucigas. E drept ca nu este cazul deciziei PDL, pentru ca decizia se refera strict la acei membri care detin functii sau demnitati publice si conduc in acelasi timp firme ce au afaceri cu statul, fapt prevazut si sanctionat de lege. Altfel spus, PDL nu a facut nimic altceva decat sa transmita un mesaj in teritoriu, adica acolo unde se sifoneaza banul public, ca sunt hotarati sa aplice legea fara nicio discriminare. Exemplul cu socialistul refuzat de un partid liberal este absolut hilar, pentru ca noi vorbeam despre oameni intregi cu capul. Desi, daca stam si privim atent in stanga, vom observa ca lucruri de genul acesta se intampla, dar exact pe dos 🙂

    Răspunde

  37. "cel mic va fi pedepsit": "În consecinţă, liderul PSD promite că-l va trimite pe Mihnea, la întoarcerea în ţară "la un stagiu de internship la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel". deci, e o pedeapsa, nu o lectzie despre adevar si viatza.

    Răspunde

  39. Uite ca tot am ajuns la un consens. Ne trebuie urgent o reforma profunda in sistemul legislativ. Ne-a fost promisa si o astept.

    Răspunde

  40. Alexandru H.

    Discutia nu se rezuma doar la afacerile cu statul pentru ca nu pot fi ministri ai turismului dintre cei care detin afaceri in turism, ministri ai agriculturii cu afaceri in agricultura, etc. Nici in tarile cu traditie democratica nu se intampla asa. E clar ca ajungem la vorba lui Sever Voinescu si constatam ca legea fundamentala, Constitutia, trebuie rescrisa de la un capat la altul intr-un alt spirit decat cel actual.

    Răspunde

  41. A spus-o deja para, confunzi afacerile din mediul privat cu cele in care partenerul e statul. Nu are nimeni nimic cu Elena Udrea si creditul ei de 3 milioane (bine, anti-udristii probabil au) deoarece statul nu e implicat in acea afacere; de Prigoana ne luam deoarece o parte din business-ul lui depinde de contractele publice.

    Ca o observatie, desi apreciez sistemul politic american, iubesc Constitutia si consider ca primii 50 de ani ai Statelor Unite reprezinta cel mai important moment politic din istoria moderna a statului, sunt total impotriva felului in care legislatorilor le e permisa relatia de afaceri cu statul. E o pervertire a felului in care trebuie sa functioneze un stat democratic si o consecinta nefericita a exploziei de cheltuieli din campaniile electorale. Daca nu putem stavila acestui fenomen cat mai repede in Romania, vom avea cel mai mult de pierdut… Poate ca e o interpretare rigida dar nu e o discriminare: daca tot clamam frumusetea dreptului de a fi ales, sa avem grija ca de acest drept sa beneficieze cat mai multi, nu cat mai putini…

    Răspunde

  42. Alexandru H. 🙂

    Prigoana a subliniat, in declaratia cu pricina, statutul sau de cetatean ordinar al acestei tari. Sa nu cadem nici noi in ridicolul unei interpretari rigide, si sa nu discriminam cetatenii acestei tari dupa succesul in afaceri. In privinta drepturilor universale imi pastrez parerea.

    Răspunde

  43. Mie mi se pare normal ca oamenii de afaceri sa nu faca politica.

    Lasa sa ne conduca sarantocii, aia care nu-s in stare sa-si gestioneze nici propria existenta, daramite pe-a altora.

    Răspunde

  45. Dreptul de a alege si de a fi ales e o ****, scuzati expresia. Nu e un drept universal, e un drept politic, ce poate sa lipseasca foarte bine daca maine renuntam la Parlament si instituim un presedinte pe viata, cu capacitati atat legislative cat si executive. Nu mai vorbesc de faptul ca e un drept ce poate fi modificat la libera alegere a legislatorului, fara ca prin asta sa se incalce nu stiu ce drept fundamental.

    Ma mir ca nu incluzi la drepturi fundamentale si cel al afacerilor cu statul, in vederea hranirii familiei. Obligatiile atunci unde mai intra? La capitolul de diverse?

    Răspunde

  47. @zexe

    din nou nu facem diferenţa stat-privat.

    să facă afaceri, dar nu cu statul.

    off topic.

    comentariile mele nu mai apar pe voxpublica.

    Răspunde

  48. @Alexandru H.

    Perversiune este atunci cand ii interzici unui politician sa detina afaceri in propria-i tara, in timp ce ii este permis sa detina afaceri in alte tari, in loc sa creezi un cadru juridic care reglementeze acest aspect. Va propun sa parasim populismul de tip sindical.

    Răspunde

  49. Zexe, eu vad lucrurile mult mai simplu. Un partid, ca asociere privata a unor persoane, impune o regula de bun simt: daca vrei sa fii membrul nostru nu poti face afaceri cu statul. De ce? Pentru ca nu vrem sa existe discutii cu privire la trafic de influenta, coruptie etc. Iti convine, bine, nu, asta e! Are un partid dreptul sa impuna astfel de reguli? Eu zic ca are din moment ce exprima vointa unui grup privat. Daca incepem cu drepturile si alte alea putem ajunge usor la concluzia ca un socialist care nu este primit intr-un partid liberal pe motiv de divergente ideologice este discriminat si i se incalca dreptul de asociere sau mai stiu ce alte balarii.
    Ca partidele ar trebui sa caste urechile la ce zic diverse grupuri ale caror interese vor sa le reprezinte e cu totul altceva. Nu le interzice nimeni, de exemplu, sa se consulte cu mediul de afaceri si sa colaboreze cu acesta, dar asta trebuie facuta echidistant. Un partid de dreapta trebuie sa incerce sa reprezinte interesele comune ale intregului sector privat si nu sa-si subordoneze politica intereselor economice ale unora cocotati pe la ei prin functii in dauna intereselor economice ele tuturor celorlalti. Daca nu asa e normal si societatea de fapt adora afaceristii mufati la tzatza publica de ce nu renuntam la ipocrizie si nu apare un partid al patronilor cu scopul declarat de a ajunge la putere pentru a-si acorda contracte preferentiale cu statul si a nu muri de foame ei si familia lor. Sunt convins ca va fi votat in draci.

    Răspunde

  50. Perversiunea la romani nu e ca nu recunoastem viciul ci ca il integram natural pe scara noastra de valori.

    Răspunde

  53. @para,

    Nu doresc sa fiu cinic cu orice pret dar cred ca a sosit momentul sa aflii si tu ca nu exista Mos Craciun.

    Răspunde

  54. @zexe

    "Fals! …e complet fals si contine o manipulare grosolana a opiniei dupa care afacerile cu statul sunt interzise sau oneroase. Sa ne fereasca Dumnezeu de o greva prelungita a gunoierilor.

    3. O alta idee falsa si lipsita de substanta este aceea dupa care politica se face cu alte scopuri decat cele cu scop economic. Sa nu fim ipocriti pana la capat si sa recunoastem ca obiectivul oricarui partid politic este sa ajunga sa guverneze, adica sa ajunga sa gestioneze banul public. Altfel, toate partidele s-ar inghesui in opozitie si s-ar multumi sa dorma in fotoliile Parlamentului, adica in legislativ."

    Daaaa. Scopul unui om politic este să se caţere deasupra banului public şi să ţină afacerile judeţelor în vârful pixului său. OOooooh, ce senzaţie, ce satisfacţie! miam-miam! Ce ambiţie de gestionar împlinită!

    Răspunde

  55. Problema la partidele de dreapta nu sunt banii: poti sa bagi milioane de euro in campania electorala dintr-un oras si sa nu ii poti recupera. Oamenii constienti de necesitatea reformei, dezamagitii si apaticii trebuie convinsi prin "joc de glezne", adica munca de informare om la om plus actori politici convingatori. Indivizi precum Prigoana, ce au inteles din campania electorala doar nevoia de a trage manele cu Basescu pe negativ, basca promovarea familiei de ziceai ca dupa dinastia Bratianu vine dinastia Prigoana, sunt doar tovarasi de drum. Te poti baza pe ei in lucrurile murdare (vezi Videanu si campania prezidentiala) insa cand vine vorba de reformele serioase, trebuie sa ii lasi de caruta.

    Pe mine ma amuza o chestie: nu spune nimeni ca nu poti face parte dintr-un partid in timp ce ai afaceri cu statul. Totusi, in alte tari exista o minima decenta a afaceristului, care poate sponsorizeaza partidul x dar nu isi face loc cu coatele catre functii de conducere. La noi pe langa faptul ca esti hot, te dovedesti si fudul. Vrei cu orice pret "fonctie" inalta, vrei cu orice pret beneficii de la buget (camera de hotel in Bucuresti chit ca poate ai casa in oras, banii de salarii cu care iti platesti rudele mai sarace etc. etc.). Pentru oameni ca Prigoana, partidul nu e ceva abstract, ideologic, nu e un instrument pentru binele general. PDL era, in viziunea fostului actual parlamentar (ca doar n-o fi prost sa renunte), o zona ce-i hranea famiglia si ii proteja afacerile cu statul. Daca in 2012 va descoperi in sondaje ca PSD-ul sta mai bine, se va mula grabit pe zona social-democratiei si va comanda niste manele cu dedicatie pentru "iliescu, baronul ce ne-a salvat de 'telectuali" ca doar banii, si nu ideologia, comanda muzica…

    Răspunde

  56. @Florin, 🙂

    Cu dictatorii nu e bine sa intri in divergente de opinii, asa ca le voi boteza "observatii"

    1. Prima observatie ar fi ca Prigoana nu a intrat in politica pentru bani sau oportunitati de afaceri cu statul. Prigoana si-a infiintat si dezvoltat afacerile inainte de a intra pe scena politica iar afacerile sale depasesc granitele Romaniei. Familia Prigoana detine trei companii in SUA, Rosal Grup LLC, firma de constructie, TV US, companie de media, si Bee Keep, societate care activeaza in agricultura.

    Pastrand logica dupa care l-ai bagat pe Prigoana in categoria oportunistilor politici putem presupune ca "rapacitatea" omului de afaceri ar fi lovit si administratia americana. E ridicol, desigur.

    2. Tu spui asa: "Adică pînă acum, cînd nu era interzis să faci afaceri cu statul…." Fals! …e complet fals si contine o manipulare grosolana a opiniei dupa care afacerile cu statul sunt interzise sau oneroase. Sa ne fereasca Dumnezeu de o greva prelungita a gunoierilor.

    3. O alta idee falsa si lipsita de substanta este aceea dupa care politica se face cu alte scopuri decat cele cu scop economic. Sa nu fim ipocriti pana la capat si sa recunoastem ca obiectivul oricarui partid politic este sa ajunga sa guverneze, adica sa ajunga sa gestioneze banul public. Altfel, toate partidele s-ar inghesui in opozitie si s-ar multumi sa dorma in fotoliile Parlamentului, adica in legislativ.

    Ar mai fi cateva observatii dar ma rezum la primele trei.

    In fapt, Prigoana a fost unul dintre cei mai maturi politicieni ai PDL-ului iar gestul acestuia nu face nimic altceva decat sa aduca un serviciu imens reformei. De parca s-ar fi sfatuit cu Basescu, Prigoana s-a grabit sa fie primul dintre cei care renunta la umbrela PDL si da un exemplu de barbatie si demnitate deschizand sirul de demisii al celor care pot fi banuiti de incompatibilitate cu statutul lor. Altfel, numai un idiot i-ar fi imputat lui Prigoana ca aduna gunoaiele din Bucuresti sau sa ii ceara sa renunte la o afacere cat se poate de onorabila si transparenta.

    In fapt, daca pasul la ofsaid facut de PDL va reusi, opozitia este pusa in mare dificultate de imagine. Lasand opozitia singura in fata banului public e greu de presupus ca acestia se vor abtine si ca opinia publica nu va sesiza pozitia clara de ofsaid, fluierand-o. Daca ofsaidul este dublat de masuri reale de reforma a statului, promovate in mod simultan de Guvern, opozitia aflata cu gura plina de cascaval nu va mai putea sa tipe 🙂

    Reforma continua!

    Răspunde

    1. @zexe: eu cred ca tu nu citesti prea atent ce scriu. exemplu: “Adică pînă acum, cînd nu era interzis să faci afaceri cu statul….Fals! …e complet fals si contine o manipulare grosolana a opiniei dupa care afacerile cu statul sunt interzise sau oneroase. ” Pai, moncher, eu ma refeream la prevederea legata de membrii PDL, nu la cazul general. Doar nu crezi ca eu as crede ca acuma s-au interzis afacerile cu statul in general? Ma rog, am din ce in ce mai des impresia ca scrii doar ca sa spui si tu ceva, fara sa fii atent la ce spun ceilalti.

      Răspunde

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *