Sînt două școli de gîndire:
- Procurorul General și procurorul șef al DNA trebuie propuși în urma unui concurs de dosare sau interviu, cu criterii clare de departajare. Nominalizările nu sînt alegerea cuiva ci rezultatul, cuantificabil, al unui concurs. Candidații susțin un concurs și cîștigătorii devin nominalizați de drept, nu prin decizia cuiva anume. Dacă alegem această cale, atunci CSM-ul trebuie să fie cel care organizează concursul care aduce după sine nominalizările. Așa trebuie să fie acum, așa trebuia să fie acum trei ani, șapte ani sau nouă ani. Dacă Piscopescu are 74 de puncte și Georgescu 69 de puncte, Piscopescu e nominalizat pentru numirea în funcția de Procuror General. CSM-ul îndeplinește o simplă formalitate. Însă trebuie să existe niște reguli și criterii clare de înscriere la concurs și de departajare în cadrul concursului.
- Nominalizarea celor doi candidați propuși pentru numire în funcția de Procuror General și de procuror șef al DNA este rezultatul deciziei ministrului justiției. Este un exercițiu de voință al unui om politic, nu rezultatul obiectiv al unui concurs. Ministrul poate alege felul în care departajează candidații însă decizia îi aparține, nu i se poate impune o anumită procedură sau un anumit nume. Ministrul stabilește criteriile și hotărăște dacă le respectă sau nu. Astfel, propunerile sînt exclusiv responsabilitatea politică a ministrului justiției. Așa cum s-a întîmplat din 2005 pînă acum. Ministrul poate alege să facă concurs cu interviu și probă scrisă, să facă concurs de dosare sau pur și simplu să aleagă pe x sau pe y pe baza experienței pe care ministrul o are cu sistemul. Astfel, ministrul poate justifica o anumită alegere în felul următor: ”Cunosc sistemul și am urmărit cu deosebit interes parcursul magistraților de vîrf și am discutat cu foarte mulți oameni din sistem, cărora le-am cerut informații și propuneri. Astfel, în urma observațiilor mele și a informațiilor și recomandărilor celor din sistem, am ajuns la concluzia că Gigel și Vasilică sînt persoanele cele mai potrivite pentru funcțiile în cauză. Ce te rîzi așa, băi mustăciosule?” În acest caz, presiunile politice la adresa ministrului justiției sînt justificate. Partidele politice, societatea civilă, presa, alegătorii pot pune presiune politică pe ministrul justiției cerîndu-i să numească sau să nu numească anumite persoane, să aleagă sau nu o anumită modalitate de alegere a celor doi. Sîntem în plin politic și războiul se duce cu arme politice.
Alegerea unui sistem sau altul în funcție de persoane este inacceptabilă. Nu putem susține numirea politică în 2005 și o respinge în 2013 pe baza numelor celor implicați. Principiile și legile nu se aplică în funcție de anumite persoane.
PS. Personal, optez pentru varianta a doua, cea a responsabilității politice. Cetățenii trebuie să aibă control chiar și asupra justiției, prin reprezentanții lor, asta e, nu vă place cuvîntul, politicienii. Cînd o să eliminăm politicienii din peisaj și ne transformăm în cooperativă tehno o să mai discutăm. Pe Skype, voi aici, eu în Noua Zeelandă. Sau Chile. Sau chiar Singapore, că nu mestec gumă.
Am si eu o curiozitate amicala. Vad ca, brusc, Daniel Morar a devenit un fel de gunoi.
Curge sarcasmul in capul lui Morar. Care e ideea? A devenit brusc un om de nimic?
Inteleg ca are fani cam exaltati si neconditionati, dar asta nu e vina lui.
Pana una alta, cred ca ramane unul dintre putinii oameni la varf din tara asta care au facut ceva bun, clar identificabil.
Rezon Trebuie să renunțe la numirea la CCR, să nu cauționeze trocul Ponta-Băsescu. E simplu. Nu e un gunoi, nu țin minte să fi văzut pe undeva o asemenea afirmație.
Bleen Rezon Eu nu vad nicio problema in a cautiona presupusul troc Basescu-Ponta. Poate altii vad, dar eu nu.
Bleen Rezon Vad insa o problema in faptul ca multa lume pare sa ignore ca scoaterea din joc a lui Morar in cursa pentru sefia parchetelor e o victorie pentru tabara penalilor si o infrangere pentru partida proeuropeana.
Sunt doua scoli de gandire, intr-adevar. Am prieteni in ambele – oameni inteligenti si de buna-credinta, cu totii. Din pacate, vad cum incep sa se sfasie intre ei de 24 de ore incoace. E un spectacol trist. Le-as spune sa-si tina un pic pistoalele in toc, fiindca oastea e mica, luptele vor fi grele si de aici inainte si nu e un lucru intelept sa-ti dai prietenii cu capul de masa in asemenea momente.
Eu unul, sunt mai aproape de scoala maximalista (prima, adica), dar nu merg pana la capat ca sa-l acuz pe Basescu ca a tradat justitia si oamenii ei simbol sau ca a pactizat cu lupul. Pur si simplu cred ca s-a grabit sa inchida jocul un pic prea devreme. Putea sa mai joace o mana si sa castige mai mult. Dar asta e, asa si-a evaluat el riscurile si momentul oportun. Unde sunt si eu neplacut surprins, este retorica lui de aseara cu „sa nu ne spuna noua UE cum sa facem”. Genul asta de discurs e prea toxic si prea prezent pe partea cealalta ca sa-l mai aud si de la el. Putea sa fi sarit peste asta. Stiu sigur ca si-a infuriat multi sustinatori cu vorbele astea. So, it’s a mixed bag..
Regulile trebuie respectate de toată lumea, chiar și de cei ce se cred prea buni ca să le respecte. (asta e bună, o bag și-n articol)
Articolul n-are nicio treabă cu răul cel mai mic. E vorba de principii și numai de principii.
As putea intelege necesitatea alegerii raului mai mic in situatia de azi, chiar si faptul ca uneori tb sa mai inghiti cate o broasca, dar nu cred ca tb sa ne si placa si sa zicem ca asa e firesc
Și ca să fie clar, că abia scrisei zilele astea ”http://www.blogary.ro/editorial/tehnocratie-si-politica-profesionisti-si-politicieni-competenta-si-reprezentare/”: măsura trecerii atribuțiilor de nominalizare a procurorilor de la CSM la Ministrul Justiției este una bună. Ministrul Justiției e un politician care este responsabil în fața alegătorilor, în timp ce CSM-ul e o castă care nu răspunde în fața nimănui. Atribuția nominalizării procurorilor șefi trebuie să rămînă la politicieni. În același timp, orice presiune politică la adresa ministrului justiției venită din partea publicului, a presei, a societății civile, a partidelor este perfect legitimă și justificată. Nominalizarea este apanajul Ministrului Justiției și trebuie să răspundă politic pentru nominalizare și să ia notă de toate luările de atitudine privind nominalizarea, indiferent din partea cui ar veni. Nu există acțiune politică care are imunitate în fața publicului. Toate acțiunile politice pot fi puse în discuție și pot fi subiect al presiunilor politice venite din partea publicului, a societății civile și a politicului.
Bleen da, dar in varianta a doua exista riscul ca partidul aflat la putere sa vrea sa-si asume responsabilitatea politica pentru vreo cincizeci de ani……… 🙁
Ruptura dintre PNL și PSD este asumată de ambii lideri. Antonescu are calculele lui, Ponta are calculele lui, Băsescu are calculele lui. Felix are fricile sale, dar nu-l mai poate ajuta niminea.
Principiul Europei e susținerea politicienilor responsabili. Iar Europa e principială, se știe, și nu-și va încălca acest principiu nici de data asta.
Singura situație în care Ponta și Crin și împlini visele ar fi ruptura USL și alianța PNL-PDL. Am zis-o de 1 milion de ori, de 2 ani încoace
Ghișe: ”Acei oameni bătrîni, de la țară, pe care procurorii îi puneau să jure pe capota mașinii.”
OstapB Bleen
Să moară mama pă capotă, dom’ procuror!
N-or fi avut destule Biblii, asta e.
A apărut Crin la declarații. A dat un pas înapoi. De astă seară Antena 3 și istericii de serviciu îl iau și pe Crin la țintă. ”Prostule, lașule, momîie!”
bleen, vai, ai ajuns la concluzia ca e bine si NORMAL ca procurorii si justitia sa fie subordonate politicului. De parca ar exista undeva in lume o putere a statului (in cazul de fata puterea judecatoreasca) care sa nu fie pana la un anumit punct politica?!
Vai cat de maleabil esti cand iti convine. Pana acum parca cereai intransigenta maxima, nici un compromis, purism pana in panzele albe, justitia independenta.
Intelege ca esti si tu om, si e normal sa iti aliniezi convingerile cu interesele. Sa fi altfel ar insemna sa fi nebun, sa nu poti sa iti urmaresti interesul… sau in cel mai bun caz masochist.
Dar te rog eu nu mai fa pe moralistul si fi macar onest. O mea culpa ceva nu ar strica.
Slurpie Am ajuns la concluzia? Păi pînă acum cum au fost? Am cerut eu trecerea numirii procurorilor sub CSM vreodată? Dacă ești așa nervos, poate bagi și niște citate.
SlurpieA nu se face confuzie între numirea magistraților (toate numirile le face un om politic: președintele) și independența justiției. Independența justiției nu înseamnă că plouă cu magistrați din cer ci că niciun politician nu are dreptul să intervină în dosare.
Din punctul ăsta de vedere, avem cel puțin un politician și un funcționar care au intervenit în dosare: se numesc Cătălin Voicu și Grăjdan.
Slurpie De ce n-ai zis bre, că ești un comentator uselist mai vechi? M-ai făcut să-mi consum argumentele aiurea, pe gîște. De cîte ori trebuie să pierd timp să argumentez rațional unui uselist mă simt înșelat, murdar și irosit. Prezentați-vă înainte, ca să nu mai fie nevoie să discut cu voi ca și cum aș discuta cu niște oameni. E ca și cum ți-ar bate Felix la ușă să-ți ceară o cană de ulei și două cepe. În timpul discursului lui Băse de la TV! Și tu lași berea și discursul, faci efortul să te ridici, să mergi pînă la ușă și să deschizi. Și te uiți pe vizor și ce vezi? ”Futu-i, am pierdut 2 minute din discurs și nici nu mi-am luat otrava de șobolani la mine.”
Galeriile celor două echipe sînt în vrie. Au mintea fundițe. Fanii, obișnuiți să urle la comandă și să vadă pe teren echipele clar delimitate, sînt acum într-o confuzie generală. Echipele s-au amestecat, nu se mai vede care-s ai lor și ai noștri. Ce nu știu fanii e că echipele s-au repoziționat și schimbat de ceva timp. Confuzia asta va mai dura ani de zile. Timp în care suporterii vor scoate deja fum din creierașe.
Bleen Bietu Turcanu si Tapalaga aseara (azi nu-i vazui), erau foarte indignati. Intre noi fie zis, asteara era plauzibila varianta conspiratiei USL, azi e tot teveul in ceata.
Rep: ”L-ați luat prin surprindere pe dl Antonescu cu această decizie. Și pe el, și pe liberali.” Ponta, sec: ”Îmi pare rău.”
Micul Titulescu. Mînca-l-ar tati pe el de băiat silitor, cu lecția învățată!