Continuăm seria textelor de vacanță (text publicate pe bleen.ro, în august 2008)
Ofticat că nu i se permite să se joace cu globul de cristal şi ca Fincălştain îi dă mai multă atenţie lui Călin, Mircică se duse la baie, se aşeză pe tron şi izbucni într-un plîns sfîşietor. Sfîşietor doar pentru el, evident, căci nimeni nu-l auzea. “Călin încolo, Călin încoace, Zeus a zis, Zeus a dres, Adi scapă, Adi nu scapă…Da’ io? Cu mine cum rămîne?” Se simţea singur şi părăsit. Încerca să se gîndească la ceva frumos. Însă Oana Zăvoranu era deja luată de PRM şi nu se putea gîndi la ea decît la pachet cu Vadim. Epuizat de efortul de a-l scoate pe Vadim din poza cu Oana Zăvoranu, adormi într-o rînă, cu tîmpla rezemată de chiuvetă. În sfîrşit, Vadim dispăru din poză şi Oana rămase singură, în toată splendoarea ei, cu toate tatuajele la vedere. “Pot să le ating?”, îţi înfrînse el timiditatea. Şi dădu să se apropie. Abia atunci, uitîndu-se mai atent, realiză că de fapt Oana nu era Oana. În faţa lui stătea un bătrînel, firav şi neajutorat, cinstit şi sărac. Toate la un loc. Părea că-i zîmbeşte îngăduitor şi patern. Prinse curaj şi se apropie şi mai mult. Dar, cu cît se apropia, cu atît îi părea că zîmbetul se transformă în rînjet. Un rînjet patern. “Prostănacule!” rosti verdictul Tatăl Atotputernic şi Castrator. “Şi vezi să nu încerci faza cu aruncatul de pe pod, că-i ocupat de Băsescu şi Tăriceanu. M-am gîndit la o soluţie pentru tine şi am găsit: te vei arunca de pe un podeţ, într-o băltoacă. Una mică. De doi lei.” Se trezi transpirat şi îngrozit… Din camera de alături se auzeau zgomote ciudate, păreau ţipete… Luă paharul cu care îşi făcea gargara politică Tăriceanu şi în care îşi ţineau periuţa de dinţi Hrebe şi Bogdan Olteanu (foloseau aceeaşi periuţă, din solidaritate), îl lipi de uşă şi începu să asculte: “Yes, talk dirty, you animal!” “Deci, fratele meu, ne mişcăm şi noi mai cu talent?”, “Yeah, yeah, I like it, you stallion, say it again, say it again!” , “Traiane, deci, fratele meu, ce stai aşa la distanţă? Vreau să văd nişte NUP-uri dacă vrei alianţă la toamnă! Ai inţeles, fratele meu?”, “Yeah, that’s my boy! You tough motherfucker!”
Fincălştain era fericit. Călin începea să arate aşa cum a visat el. Fiul pe care nu l-a avut niciodată. Îl privea mîndru şi aproape că-i dădeau lacrimile. Dar cînd să-i dea lacrimile se deschise uşa de la baie şi intră Mircică.
– Mircică, ce faci băiatule? Unde fuseşi? Ne-am luat cu repetiţiile şi nici nu ţi-am remarcat lipsa. Ai pierdut toată distracţia. A fost funny….Ce s-a întîmplat? Îţi cunosc privirea asta… Aaa, nici să nu te gandeşti! Nu, nu, orice numai moţiune nu! Fara moţiune! Hai, du-te înapoi la baie, spală-te pe faţă şi revino-ţi!
Ia uite cetăţeanu, ce spune: http://theophylepoliteia.wordpress.com/2012/12/05/deschide-ochii-tara-mea/
Nea Ce fumează? Sau s-a calificat la Cîntarea României?
Nea nu m-am prins cine e El. cam mistica formularea …
adina, EI, persoana a III-a plural, nu El Însuși, ci fix ucigașii Oarbei de la Justiție, săraca. Disperarea scoate la iveală resursele poetizante din oameni. Dar eu nu mă tem, a zis Norica că Tratatul de la Lisabona n-are dispoziții de excludere, sâc, sâc!
OstapB, nu-i da idei lui Barroso! Ar fi în stare să-i pună textul „Norica, te iubesc, dar nu te merit, ești prea bună pentru mine”.
Yeba sau: „Norica, daca-ti tai mustata, si-ti razi parul de pe picioare, te iau si te duc in Siberia, sa fii Miss Colhoz.”
Nea Curat Cenaclul Flacăra! Îmi și imaginez, pe scenă, un bărbos cu o chitară, care cântă: „Deschiiiiideee oooochiiiiii țaaaaraaaaa meaaaaaaa / Și uuită-teee la eeeeiiiii…”
Păunescu, scurt: Deschide ochii, țara mea!
„Deschiiiiideee oooochiiiiii țaaaaraaaaa meaaaaaaa / Și uuită-teee la eeeeiiiii…”
Publicul, în picioare, cu mâinile împreunate, se leagănă stânga-dreapta (dar mai ales stânga) în ritmul lent al melodiei…
Nea Text foarte bun! Stii cumva daca autorul danseaza?