Bibliografia bunului-simt

Antimonopolul gîndirii

Vremurile interesante nu s-au terminat, în lumea noastră, euroatlantică. În spatele faţadei arătoase, cu UE, euro şi programul transformativ al lui Obama, pîndeşte un faliment epocal. Pregătit cu grijă, timp de generaţii, pe baza unei bibliografii impresionante, de inestimabilă valoare. Bibliografia stîngii. Astfel, au fost impuse în conştiinţa publică idei fundamentale, cum ar fi: datoriile nu trebuie plătite, scadenţa nu vine niciodată, iresponsabilitatea e responsabilitate, adevărul e minciună, iar demenţa e sănătate mintală. Pe scurt, fericirea generală e treaba Statului. Ca atare, şi în perioada următoare, lucrurile vor continua să fie explicate şi rezolvate prin neolupta de clasă.

Există, însă, şi viziunea diametral opusă, în care lucrurile devin perfect de înţeles fără vreo luptă de clasă. E o viziune bazată pe observaţii de bun-simţ. Deci e o viziune de bun-simţ. Care are bibliografia ei. O invitaţie la lectură, în contextul nostru actual, românesc, poate părea frivolă. Totuşi, dacă vă doriţi o normalitate banală, civilizată, lăsînd senzaţiile tari în sfera sporturilor extreme, nu a traiului extrem, e o bibliografie esenţială. Nu şi obligatorie, desigur. Normalitatea nu e obligatorie. Este exclusiv opţională. Tocmai de aceea, s-a preferat ca lucrările respective să nu fie, la noi, larg popularizate. De ce-ar fi fost? Ca să afle şi publicul interesat că statul nu e soluţia, ci problema? Că se poate opta şi pentru soluţia reală, nu fictivă? De bun-simţ, nu utopică? Periculos. Mult mai bun e modelul intelectual unic. De stînga.

De la oameni învăţate

Cărțile pe care vi le recomand n-au fost aprobate de vreo academie de înalte studii politice. Primii paşi îi puteţi face împreună cu Frederic Bastiat – La Loi (Legea), Henry Hazlitt – Economics in One Lesson (Economie politică într-o singură lecţie) şi Friedrich Hayek – The Road to Serfdom (Drumul către servitute). Sînt lucrări scurte, limpezi, admirabil scrise. Cea mai voluminoasă e cartea lui Hazlitt, în care lecţia are o frază, iar explicaţiile ocupă următoarele 180 de pagini. Treceţi apoi la Ludwig von Mises – Socialism, An Economic and Sociological Analysis (Socialismul – O analiză economică şi sociologică), George Watson – The Lost Literature of Socialism (Literatura pierdută a socialismului), Jean François Revel – La Grande Parade – La survie de l’utopie socialiste (Marea Paradă – supravieţuirea utopiei socialiste). Luaţi o scurtă pauză, de adaptare la realitate.

Continuaţi cu Ronald Reagan – Speeches (Discursuri), Barry Goldwater – Conscience of a Conservative (Conştiinţa unui conservator) şi Milton Friedman –Capitalism and Freedom (Capitalism şi libertate). Treceţi, apoi, la Margaret Thatcher – Statecraft (Guvernare), Claire Berlinski – There Is No Alternative – Why Margaret Thatcher Matters (Nu există alternativă – de ce Margaret Thatcher contează), Reagan, In His Own Hand (Reagan, cu mîna lui – scrieri) şi Peter Robinson – How Ronald Reagan Changed My Life (Cum mi-a schimbat viaţa Ronald Reagan). Încheiaţi cu William F. Buckley jr. – God And Man at Yale (Dumnezeu şi omul la Yale) şi Russell Kirk – The Conservative Mind (Mintea conservatoare).

Dacă doriţi să revedeţi, fără ochelari de cal

De fapt, puteţi începe cu ce doriţi. Lista include teoreticieni care au creat şcoli de gîndire, universitari, laureaţi ai Premiului Nobel, practicieni care au schimbat istoria, aducînd-o pe calea cea dreaptă, sau, pur şi simplu, scriitori foarte buni. Aveţi de unde alege. În plus, e doar un punct de plecare: 15 cărţi de referinţă, multe de mare tiraj, dar lista putea fi, uşor, de trei ori mai lungă. Veţi observa că, prin grija editurilor noastre, intens preocupate de piaţa ideilor, atente la întregul evantai al gîndirii, traducerile în limba română sînt, numeric, sub aşteptări. Din fericire, învăţarea limbilor străine şi accesul la internet n-au fost, încă, interzise. Unele cărţi sînt disponibile gratuit, cu programe ca Stanza. Restul trebuie cumpărate, în format digital sau pe hîrtie. Investiţia ar fi de vreo două sute de euro. Nu-i puţin. Dar poate fi o investiţie hotărîtoare.

Pe unii i-ar ajuta să treacă de la înjurătura indignată, bazată pe tupeul necunoaşterii, la înjurătura în cunoştinţă de cauza. Ar înţelege ce este cu adevărat, nu în şabloanele stîngii, politica de dreapta, ce înseamnă egalitatea reală, nu fictivă, cum de socialiştii occidentali îşi spun, fără jenă, liberali, iar conservatorii occidentali sînt liberalii moderni, de ce utopia socialistă, indiferent sub ce nume este ascunsă, duce, inevitabil, la catastrofă, iar dreapta românească este sublimă, dar lipseşte. Caz în care destinaţia invectivelor s-ar putea schimba ca prin farmec. Altora, firi mai paşnice şi mai iscoditoare, le-ar confirma bănuielile, oferindu-le, cu o logică imbatabilă, dovada că politica bunului-simţ există şi bate la fund caii verzi pe pereţi. Deci ar cam fi de preferat. Alternativ, puteţi să nu vă bateţi capul, nici măcar o clipă. Nu uitaţi, însă, că necunoaşterea nu este nici scuză, nici soluţie. E doar condamnare la greşeli care au mai fost făcute. Cu mult peste o sută de milioane de victime. Lectură plăcută.

KAMIKAZE

Facebook Comments
Publicat
Din categoria Comentariu

De Alexandru Hâncu

A lucrat ani de zile la BBC în Marea Britanie, unde a stat 16 ani, între 1992 și 2008. Revenit în țară, a lucrat la televiziunea online Happy Fish, Serviciul Român de Comedie și la Kamikaze, unde este și fondator. Este membru fondator al Blogary.

24 de comentarii

  1. „…demenţa e sănătate mintală”
     
    Sugerez, stimaţi cititori, să vă referiţi în schiţa de portret pe care v-o faceţi şi la aspecte cum ar fi: cantitatea de bale care vă scapă constant din gură, distanţa dintre sprâncene şi părul cranian, cu cât vă atârnă mâinile dincolo de genunchi, precum şi intensitatea mugetelor prin care cereţi solniţa la masă. 
    http://www.gandul.info/puterea-gandului/chestia-zilei-portret-de-roman-de-t-basescu-9413524

      1. @Florina, stimată doamnă, pălăria și educația, ambele englezești, mă împiedică să mă adresez unor gentlemeni (i-ul e din DEX) care nu mi-au fost prezentați.
        În altă ordine de idei, mă adresez cetățenilor care dorm visând să aibă fiștecare o leafă bună, toți într-o egalitate, pe lângă pensia după legea a veche: Acum e momentul să sculați la luptă, e echinocțiu, bobocilor!

        1.  @Yeba la fel de stimată doamnă, gentlemenii Hâncu şi Cucui, membri ai respectivei redacţii, se prezintă foarte des pe aici, chiar acum vă adresaţi la articolul unuia dintre ei. aşa că jos pălăria, c-a venit căldura şi puteţi acorda astfel imperială atenţie, ca de la insulară la alţi insulari sau, după dorinţă. ca din partea imperiului britanic. celui japonez. 

  2. 14.Şi mai este ca un om care, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa.
    15.Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui şi a plecat.
    16.Îndată, mergând, cel ce luase cinci talanţi a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi.
    17.De asemenea şi cel cu doi a câştigat alţi doi.
    18.Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său.
    19.După multă vreme a venit şi stăpânul acelor slugi şi a făcut socoteala cu ele.
    20.Şi apropiindu-se cel care luase cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei.
    21.Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău.
    22.Apropiindu-se şi cel cu doi talanţi, a zis: Doamne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi talanţi am câştigat cu ei.
    23.Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău.
    24.Apropiindu-se apoi şi cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat.
    25.Şi temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău.
    26.Şi răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat?
    27.Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă.
    28.Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi.
    29.Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua.

  3. Bun LiveFyre. Daca incerc sa comentez de pe Blackberry pe varianta de web a site-ului sunt logat dar nu am unde scrie comentariul iar pe varianta de mobil am unde scrie comentariul dar nu ma pot loga. Singura posibilitate e sa comentez direct de pe facebook.

  4. Sint insa oameni de stinga pentru care cititul acestor carti e ca lumina soarelui pentru vampiri. Puneti de-alde Ernu, Karnouh si alti aurolaci (de la CriticSpanac de exemplu) sa citeasca asa ceva… 🙂 Carti cretine tip „Imagine” a lui Lennon au sa le citeasca si discute la nesfirsit.
    Pentru Romania e trist ca „greşeli care au mai fost făcute” sint considerate lozuri necistigatoare. „Socialismul e minunat numai ca nu a fost implementat ca lumea, hai sa mai tragem un loz, poate ne iese de data asta”.
    Statele Unite cocheteaza cu satanismul asta care e socialismul doar pentru ca „they don’t know any better”, da’ noi? Noi n-avem nici-o scuza. Nu inteleg cum idioti stingisti/populisti (gramada cam prin toate partidele, da mai ales in PSD) nu sint trimisi sa plimbe ursu’.

  5. offtopic
     @Bleen au trecut vreo 10 zile de cand nu ati mai scris nimic despre temele mari  aparute in presa:
    – majorarea salariilor
    – desemnarea lui ponta ca PM
    Veti pierde cititori daca abordati doar chestii generaliste…

    1.  @kabal Schimbarea mentalităţii e mai importantă decît actualitatea politică. D-aia sîntem mai filozofici. Dealtfel, desemnarea lui Ponta ca PM e un subiect minor.

    2.  @kabal teme mai mari si mai importante decat schimbarea mentalitatii si statul = prieten/dusman ? nu se exista.

    1.  @RaduBogdan Sunt mai multe la liber pe aici: http://oll.libertyfund.org/index.php?option=com_frontpage&Itemid=149 si pe mises.org e sigur cartea lui Mises si posibil si altele.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *